4,486 matches
-
lui Dumnezeu, iar rugăciunea încetează. Atunci mintea este răpită în lucrurile inteligibile, suprafirești și coexistă cu Dumnezeu. Pe această treaptă de apofatism a rugăciunii, trăiă sau experiată în mod existențial, mintea dobândește o cunoaștere mai presus de orice cunoaștere, dobândește simțirea tainei lui Dumnezeu, atât cât i se revelează. Rugăciunea și cunoașterea se întăresc una pe alta, au nevoie una de alta. Atât în cunoaștere, cât mai ales în rugăciune, credinciosul trăiește legătura sa cu Dumnezeu într-o formă paradoxală prin
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
pentru spiritualitatea răsăriteană scopul și ținta supremă a vieții creștine îmbunătățite. Manifestată mai întâi sub forma cunoașterii lui Dumnezeu, din creația Sa și din înțelesurile duhovnicești ale Sfintei Scripturi, ea devine, pe treptele cele mai înalte ale vieții duhovnicești, o simțire în stare de rugăciune curată a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui Dumnezeu, o
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima în aceste momente, m-am dus cu gândul la
PATRIARHUL TEOCTIST... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_patriarhul_teoctist_.html [Corola-blog/BlogPost/366809_a_368138]
-
Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui” (Matei 25, 41). Fiecare va merge, după această viață, cu tot ceea ce a agonisit în această viață, cu bagajul lui sufletesc, de cugetare, de simțire și de fapte. Prin urmare, cuvintele noastre sunt puține și neputincioase pentru a putea spune cât bine a făcut Preacuviosul nostru Părinte Petroniu Tănase, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_stelian_gombos_1392795132.html [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
aproape de tine să fiu tu cuprinde-ma în altceva privirea nu-mi mai ajunge vreau brațele tale înfășurate înspre umerii mei gură ta să nu rostească cuvinte să-ți tremure trupul în ritmul dorințelor nestăpânite totul să mă îmbete în simțiri lunecoase să mă facă să cred că exist că iubesc și că în mine dansează toate bucuriile vieții priveste-ma întruna în timp ce dansez și spune-mi cum ți se par acum după ce am ars atât de exploziv lângă tine vezi
MEMORIA DANSULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1424458708.html [Corola-blog/BlogPost/377108_a_378437]
-
de frumos. Sorin Micuțiu, un Amfion în reverie, la al cărui cântec zidurile despărțitoare de realitate cresc singure, fiind înseși hotare poetice lumii visătoare. Visul ca ziduri de apărare. Visul ca dragoste. Visul ca blândețea mamei și puterea tatălui. Visul-ancora simțirii divine. O realitate ideală, de vis: “îmi asum dreptul/ să mă doară/ fiecare amintire/fără tine” (Mărturisire) “camera mamei -pe marginea patului/e doar catrința /zori în cimitir/ mărțișorul strâns în pumn/ pe crucea mamei/ în codul genetic/ îmi temperez
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429343885.html [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
am făcut rău, Crezând în Bunul Dumnezeu Care, cu noi, Va fi mereu! Va fi mereu! Precizând că, în mod deliberat, am pus accentul pe manifestările artistice cu caracter patriotic, deoarece le considerăm cele mai apte a crea tradiția de simțire națională pe care o dorim să se instaureze cât mai repede în legătură cu acest eveniment și, în același timp, demonstrând aceasta chiar prin faptul că am adresat dorința noastră de parteneriat tuturor Uniunilor de Creatori din țară și din diaspora românească
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
ne primește cu toate ale noastre-n brațe și ne lasă a ne hrăni din toate ale lui necunoscute și a ne simți împliniți și fericiți ori, cel puțin, eliberați de gândurile triste pe care le ascundem de ochii și simțirea semenilor noștri. Este mai trist când revenim cu picioarele pe pământ, în realitatea vieții, de care ne ferim s-o punem în cuvânt... Referință Bibliografică: NECUNOSCUTUL ETER / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie
NECUNOSCUTUL ETER de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necunoscutul_eter.html [Corola-blog/BlogPost/356949_a_358278]
-
lași parfumuri tari, puțini pot ca să-ți spună: ,,Bine-ai venit din nou, bătrână doamnă Bine-ai venit din nou în VIAȚA MEA!” Chiar de nu ești acum aceiași toamnă Pe care-o poartă AMINTIREA-N EA, Eu te admir, simțirea-mi se-nfioară, Și lângă Maricica-n acest an, Te-aștept să vii acum a 3-a oară, Pe-acest pământ străin, american!. Parfumul TOAMNEI îmbălsămat, Îl sorb din amintire, Întreg văzduhu-i îmbătat, Cum sunt eu de IUBIRE!. . . =1 SEPTEMBRIE 2001
PARFUMUL TOAMNEI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_toamnei_ionel_davidiuc_1342119521.html [Corola-blog/BlogPost/366772_a_368101]
-
se poate sătura vorbind despre un subiect ca acesta. Sfântul Vasile cel Mare alcătuiește un adevărat tratat despre teologia Duhului Sfânt pe baza textelor scripturistice, iar Sfântul Simeon Noul Teolog recurge la o terminologie doxologică și poetică proprie, vorbind despre simțirea prezenței Duhului Sfânt în viața creștinului.Vom limita această expunere la câteva aspecte principale ale învățăturii despre Duhul Sfânt în tradiția ortodoxă: Mai întâi, prezența și lucrarea Duhului Sfânt sunt situate în cadrul unei soteriologii trinitare. Duhul Sfânt are o mare
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfantul_duh_in_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
În țesătura stilistică a textului poetul aduce mireasma filosofiei creștine care este reverberată profetic de clarviziunea și profunzimea teologiei ortodoxe. Mihail Eminescu caută Totul ca să le cunoască pe toate, să trăiască în Totul în toate, astfel încât pașii lui, urcușul lui, simțirea lui, gândirea lui, înțelepciunea lui să nu ne lase doar un luminiș călăuzitor, o prețioasă comoară a culturii, o adâncă fântână a spiritului, sau doar o urmă mobilizatoare a trecerii metafizice, ci și Steaua ortodoxă a revenirii sale permanente. Profetul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu contează. Mai exact, transcendența este absență, iar „credința e goală”. Peste lumea simțirii „ca o amară, mare pasăre marină/nenorocul plutește”. („Ieudul fără ieșire”). „Ființa minimă” greșește, se înșală, păcătuiește. „Credința” goală face păcatul tragic, căci păcatul n-are control și „nimeni nu poate fi iertat” (Pantelimon 113 bis”). Singurătatea este imperială, iar
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-eul-poetic-si-fiinta-minima-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, de-a lungul timpului său, pe acest pământ! De aceea pentru noi, din anul 1993, această zi a nașterii sale celei veșnice, ne va duce întotdeauna cu gândul, mintea, cugetul și simțirea la „Părintele Dumitru Teologul”, fără a sugera prin aceasta în mod expres o tentativă de canonizare, căci acest lucru se va decide în timp, atunci când se vor înmănunchia toate criteriile doveditoare ale sfințeniei vieții lui. Însă, apelativul de „teologul” i
PARINTELE DUMITRU STANILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498]
-
și exuberanță. Împreună cu formația de la Chișinău, Millenium, interpreteză cântece cu armonii moderne, multe de inspirație radițională muzicală românească, ce au o virtuozitate a acompaniamentului instrumental și o căldură melodică vocală. Se străvăd în ele rezonanțe pastorale, și o intensitate de simțire a freamătului tulburător al iubirii. Intonațiile muzicii românești folclorice, melodicitatea, cantabilitatea vocală și nuanțele afective disting cântecele lui Benone Sinulescu în noua variantă, amprentată de interpretarea inițială, însă cu personalitatea muzicală, imprimată de formația Millenium. Interpretul Benone Sinulescu este un
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
absența pieselor originale care ar contribui „mai mult la dezvoltarea spiritului național”. El observă că repertoriul trupei este alcătuit din douăzeci și cinci de piese, douăsprezece drame și treisprezece comedii, nici una românească, dar se bucură măcar de jocul elegant și plin de simțire al actorilor.” Salutăm între noi pe celebrul artist Pascaly, carele împreună cu genialul Millo sunt fala scenei noastre naționale. Au fost norocoși, am zice, ardelenii, să aibă prilejul să aplaude și să admire arta unor mari actori din capitala țării din
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_pop_1494822710.html [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
cult, lăcașuri ortodoxe, „însemne de arhitectură și construcții medievale”, simboluri ale dăinuirii noastre peste timp. Cartea pare scrisă cu sufletul ori cu inima, mintea devenind un instrument de receptare. O exprimare elegantă și metaforizată completează acest mănunchi de gânduri și simțiri adunate din locuri străbătute cu pasul. Palatul „Felix Romuliana” de la poalele muntelui Măgura din Valea Timocului ori relicvele regale ale Sarmizegetusei ne amintesc de lumea dacică și tainele ei încă nepătrunse de ochiul suveran al istoriei. Palatul Mogoșoaiei, Curtea domnească
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1443554859.html [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
aliați, Chiar din a vitregiilor climaterice de nu se auzea, Inima de român limba-i singură și-o potrivea..! Își iubea limfa, limba, neamul, nevoile din țară, Că nu era doar ceea ce moștenise într-o doară, Inima bătându-i pentru simțirea românească, Ceea ce nu se evidenția din a orgoliului frescă! Nu se înțelegea judecând prin prisma vanității, Era ce tot se putea lumina din a limbii purității, Căci tot ce-a fost pe acest pământ în inimă-i vibra, Intențiilor bune
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433973042.html [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
-n luptă sfruntate la unii a îndoia... Rolul de Unificator cât timp va mai fi vacant, Pe când orice conducător strămută deviant...? Va mai exista omul ca pe români să unească, Din colțurile lumii inima de român să crească? Prin Unitatea simțirii date de limba Românească!? Odă Domnitorului, Mihai Viteazul, care a realizat pentru prima dată Unirea tuturor Romanilor! La 9/10 august 1601, în Turda, Mihai Viteazul este ucis... Opul Românilor supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu, a ajuns un
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433973042.html [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
călătorii a sufletelor spre lumină. Când te-ai trezit ultima oară în noapte pentru a te ruga cu lacrimi de fericire, mulțumind că așa mic și neînsemnat ți-a fost dat să trăiești atât de intens, sa simti cu toata simțirea și dincolo de ea, să ajungi atât de sus, să-ți depășești condiția muritoare pentru a afla gustul dumnezeirii? Când te-ai înfiorat ultima oară la amintirea clipelor în care nu reușeai să-ți deschizi pleoapele pentru că sufletul tău încă zăbovea
BIET SUFLET, DE CAND N-AI MAI IUBIT? de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/clarissa_emanuela_1420614056.html [Corola-blog/BlogPost/360443_a_361772]
-
Mosor și Fluieraș ȚUȚUROI: (ca Zidul) Ei, partea mea ca zid e încheiată. Și dacă mi-am spus rolul, ies îndată. Intră Uluc ca Leul și Flămându ca Luna cu felinar, rămuriș pe cap și câine 9 ULUC: (ca Leul) Simțirea delicată se-ngrozește Ca de un monstru de un șoarec mic. Deci, doamnelor, veți tremura, firește, Când va răgi un leu. De-aceea zic: Eu nu-s leoaică, rag, dar nu sunt leu - Uluc, tâmplar de îmbinări, acesta-s eu
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
decât pe hârtie. De aceea, trebuie unitate: să nu-ți mai înjunghii fratele pe la spate, să nu mai urâți și dușmăni, până-n ziua de-oți muri. Numai așa puteți construi zi de zi o Românie unită, într-o voce și simțire, pentru cei ce îi credeți proști, mulți și flămânzi, pentru că ei contează. Și nu uitați: tot ei votează pentru speranța demult uitată, care nu moare niciodată. Așa sper și eu, că de această dată, România adormită se va trezi într-
Poezia lui Piedone. Cu cine va vota fostul edil by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102679_a_103971]
-
și de ziua lui Ioan Luca Caragiale. Din multele lucruri pe care aș vrea să vi le spun, mă gândesc la faptul că "Simț enorm și văz mpnstruos" are o conotație greu surmontabilă. Oferă povara monstruozității viziunii și a enormității simțirii. Nu știm dacă suntem contemporani lui Caragiale sau dacă el este contemporanul nostru. Îndrăznesc să spun acest lucru pentru că este temă generică în situații cheie, în situații speciale. Toată lumea se întoarce la acest reper: Caragiale și lumea lui. Cred că
Ziua UNATC "I.L. Caragiale". Adrian Titieni, Laurențiu Damian, Radu Gabriel, discursuri emoționante by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102343_a_103635]
-
de “înțelegere”. Depășind nivelul unei simple descrieri de experiențe, cartea lui Alan Watts, publicată la Editura Herald, este un jurnal captivant ce pornește de la experimente personale și ajunge până la meditații profunde cu privire la nesfârșitele dileme referitoare la natura existenței și la simțirea sacrului. Alan Watts s-a născut în Londra, în anul 1915. Devine fascinat de Orient și începe să publice în Journal of the London Buddhist Lodge înainte de a scrie prima sa carte. Se mută la New York în 1938 și apoi
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
drept, al nostru, și cucerit cu plugul, apărat cu arma a fost de la începutul veacului al patrusprezecelea, încă și până în veacul al nouăsprezecelea.” (Victor Crăciun-Pierdem Basarabia? Liga culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni-Fundația «Hercules» 1992, p. 62). Toată suflarea și simțirea românească trăiește adevărul acelei Basarabii de Vatră milenară dacoromână, fiindcă: „Cestiunea retrocedării Basarabiei, strigă Eminul tuturor românilor la 10 și 14 Februarie 1878, cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român... Mihai Viteazul a izbutit să
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
și el un simbol și din nou o speranță.” (Antonie Plămădeală-Basarabia. Sibiu, 2003, p. 118) Visul acestei mari împliniri l-a înfăptuit deci, Basarabia, ridicând fruntea de la îngenuchiere la spiritul slavei de libertate. Refugiați în inimi, în suflete și în simțire românească tot basarabenii mai nutresc speranța ultimei împliniri. Toți care au fugit din calea urgiei năvălirii muscalilor și-au luat cu ei gândul de întoarcere Acasă: „De te voi uita Basarabie, spune același mare Ierarh, uitată să fie dreapta mea
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]