1,227 matches
-
cultului religios. Cultura ne apare astfel ca o multiplicitate de forme, care în mod nedeliberat îmbracă același fond spiritual al religiei. Nu se poate vorbi într-un asemenea stadiu de o separație între cultură și religie. Ele sunt date în simbioză cu distincția că ideea religioasă primează, iar formele culturale, născute sub impulsul ei, o slujesc. Cu alte cuvinte, cultura în acest stadiu are un caracter eminamente și pe de-a-ntregul sacral. Concordanța aceasta dintre felul primitiv și dintre concepția biblică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spiritul urmașilor lor. Chiar atunci când, după doctrina teologică, monoteismul primar evoluează degenerescent în politeism, chiar atunci când omul, pierzând legătura cu adevăratul Dumnezeu, îi caută urmele în creație și-l confundă cu făpturile, religia și cultura continuă să trăiască în aceeași simbioză, unite în același caracter sacral. Am putea spune că nu există decât o singură formă de religie degenerată de monoteismul primar și anume: panteismul. Căci ce înseamnă oare divinizarea fenomenelor naturale, divinizarea mineralelor, a plantelor, a animalelor, din care au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
apostolul Pavel îl numește cu expresia: „au confundat pe Creator cu creatura”. Istoria tuturor acestor forme de religie este totdeodată istoria culturilor corespunzătoare, care și în politeism continuă să aibă un caracter sacral. Când zicem idololatrie, exprimăm prin acest cuvânt simbioza naturală a religiei cu cultura. E interesant să amintim că Paul Deussen, scriind monumentala lucrare Allgemeine Geschichte cier Philosophie, cu inovația de a încorpora în această disciplină și gândirea indiană, chineză și japoneză, declară în introducere că sistemele filosofice nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
substanța. Consecventă cu această convingere, metoda lui expune mai întâi mitologiile și apoi sistemele de gândire născute de ele. Astfel. Istoria generală a filosofiei scrisă de Deussen e totdeodată Istoria religiilor și a literaturilor respective. În mintea acestui mare învățat, simbioza dintre religie și cultură e atât de organică încât nu se poate vorbi de una fără să studiezi pe cealaltă. Să observăm însă că, în ce privește coexistența istorică dintre religie și cultură, raportul se înfățișează într-un fel de monoteism, și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care nu recunoaște vizibilitatea Bisericii, ca așezământ în istorie, care coordonează sub acoperământul lui și călăuzește activitățile omenești în sensul finalității supranaturale, raportul acesta e considerat în mod foarte evaziv și șovăielnic. El nu are, cum avem noi, îndreptarul acestei simbioze în cultul ortodox consacrat de doctrină și existent în tradiția veacurilor. Individualismul protestant, prin învățătura rătăcită despre sola fide, dezmembrând pe om din comunitatea Bisericii, îl izolează totdeodată de societate. Faptele neavând în lucrarea mântuitoare rolul pe care îl accentuează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Draper: Les conflits de la science et de la religion, p. VIII. 76 ). NEGATIVISMUL MODERN Raportul dintre religie și cultură se poate considera din cinci puncte de vedere: 1) din punct de vedere originar sau genetic, 2) din punct de vedere al simbiozei istorice, 3) din punct de vedere al influențelor reciproce, 4) din punct de vedere al exclusivității și 5) din punct de vedere al finalității, chestiune pe care ne-o rezervăm pentru ciclul al treilea, cel din urmă, al acestei cărți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
există neamuri care să nu creadă într-o ordine supranaturală, tot astfel nu există neamuri care să nu încerce saltul peste natura terestră prin creații de cultură și de civilizație. Pe de altă parte, creația omenească apare de la început în simbioză organică cu religia și se simte legată de ca ca o fiică de mamă. Aceste motive, în care datele cele mai recente ale etnologiei concordă cu imaginea despre lume, pe care ne-o dă Biblia, ne îndreptățesc, credem, să formulăm
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Din convergența imaginarelor individuale se dezvoltă un complex ontic cu "viață" proprie, independentă de voința individuală. Diada individ-societate se transformă în acest context în triada individ - societate - imaginar în care fiecare entitate se află în strânsă relație cu cealaltă (o simbioză), dar nici una dintre entități nu o poate determina pe cealaltă în mod radical. În această relație imaginarul este într-un proces de transformare cu momente de maxim și minim. Indiferent de gradul de dezvoltare al imaginarului acesta nu are existență
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la nivel cognitiv a imaginilor deja existente. Cum imaginarul nu poate exista decât într-un spațiu pur uman, la fel și omul nu poate exista decât într-o lume a imaginarului. Fără aceasta noi nu putem să trăim. Există o simbioză perfectă între cele două lumi. Dar ca orice formă ontică imaginarul are tendința de a se dezvolta treptat. El pornește de la simplu, care ar fi reprezentat de percepția imediatului, spre forme complexe cât mai îndepărtate de acesta. Relația cu imediatul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vs. subiectiv în cunoaștere, în "Filosofie socială și filosofia științei", Editura Trei, București, 2000, p. 61. 22 Cea mai bună comparație din punct de vedere ontologic pare a fi cea raportare la ființele ce se află într-o stare de simbioză. Cele două ființe sunt entități separate, dar nici una dintre ele nu poate trăi fără cealaltă. Orice modificare la nivelul uneia va determina o modificare și la nivelul celeilalte ființe. 1 Henri Pirenne, A history of Europe, George Allen & Unwin Ltd
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
NEGRILĂ MARIA, și colab., 1990) (tabelul 14). Pe plan mondial cercetările cu privire la fertilizarea năutului au un domeniu mult mai larg, cuprinzând bacterizarea, fertilizarea cu îngrășăminte chimice anorganice (minerale) și îngrășăminte ecologice organice (gunoi de grajd). Efectul inoculării cu rhizobium asupra simbiozei, producției și calității semințelor este destul de mare. Folosirea de Rhizobium J.G.R.S.-60 a dus la creșterea numărului de nodozități, producția de boabe a sporit cu 26%, iar conținutul în proteine cu 1,3% față de varianta nebacterizată (NAMDEO S.L., 1997; ro
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ai nodozităților radiculare, funcție de condițiile de mediu pe care le au la dispoziție la un moment dat plantele purtătoare de bacterii este o continuare firească a modificărilor morfologice și anatomice la nivelul nodozităților cu bacterii simbiotice. însăși instalarea procesului de simbioză la nivelul rădăcinilor induce, la rândul său, prin natura parazitară, intensificarea manifestărilor fiziologice specifice unei stări de boală la nivelul plantei gazdă. Se face referire în special la apariția unor modificări funcționale la nivelul organelor plantelor gazdă, mai precis, la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
care i-o absorb contururile, poate fi privit în sine pentru a bucura privirea ca și celelalte componente încântătoare ale naturii;natura îi împrumută omului echilibrul său reconfortant; dar și omul își proiectează tensiunea și încordarea sa asupra naturii (!! o simbioză Ț în final Ț de simțire); (!!) uneori natura își desfășoară toată magnifica forță de fascinație și reușește să Ț l subjuge pe om prin farmecul ei amețitor; (!!) este o cucerire de moment, pentru că, până la urmă tot dispoziția lăuntrică umană este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
semnalul de alarmă tras de elita intelectuală cu privire la destinul învățământului religios nu a fost luat în seamă de chiriarhii Bisericii Ortodoxe Române. Proiectul riguros de reorganizare a învățământului teologic românesc, propus de Nae Ionescu a fost irosit în dauna unei simbioze ciudate între Biserică și stat, Ecclesia rămânând sine die la remorca autorității laice. Deși necesitatea de a controla învățământul religios era una absolută, Biserica Ortodoxă Română a pierdut un atuu important în defavoarea pretinsei autonomii universitare teologice, care a însemnat o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
formalist: "Marea diferență dintre Dilthey și Nietzsche, subliniată de filosoful comparatist, e că primul, spre deosebire de al doilea, a refuzat orice tiranie a arbitrariului, cerînd o răbdătoare și meticuloasă cercetare a detaliilor istorice, impregnată de efortul de a ajunge la o simbioză mentală cu obiectul cercetării. Dilthey repeta mereu că sursele filologice sau de altă natură sînt indispensabile pentru înțelegerea istoriei". Context în care Virgil Nemoianu își afirmă regretul, unul în apropierea resentimentului, că autorul lui Așa grăit-a Zarathustra a fost
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
alte spații geografice. Înainte de toate e vorba de Asia și de Africa. Aici, modelul cel mai important de regim civil-militar este constituit de regimurile armată-partid. Actorii principali ai unui asemenea regim sunt armata și partidul, două structuri paralele, aflate în simbioză: aceiași lideri pot ocupa roluri diferite în cele două structuri. De obicei, armata este partenerul cel mai puternic și cel mai important al coaliției, cel care reușește să exercite control asupra partidului (o structură de masă articulată care îndeplinește sarcini
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
interese. Este mai potrivit să ne concentrăm asupra intereselor organizate și neorganizate cele mai relevante pentru consolidare. Pentru mai multe informații asupra consolidării democratice și reprezentarea grupurilor sociale, a se vedea Schmitter (1992). 43 Am putea cita și alte scenarii: simbioza, în care partidul și grupul în cauză se susțin reciproc în domeniile lor de activitate; accesul direct, în care grupurile și elitele antreprenoriale evită partidele grație relațiilor personale cu parlamentari, miniștri și funcționari (Morlino, 1991: 22-25). 44 Aici, prin termenul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele au pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de-
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
alt domeniu abordat de Paul Mihail a fost cel al relațiilor culturale și bisericești ale poporului român cu lumea ortodoxă: Legăturile culturale-bisericești dintre români și ruși în secolele XV-XX (1932), Relațiile externe bisericești ale lui Ștefan cel Mare (1957). O simbioză a impresionantelor calități de istoric și bibliograf ale preotului Paul Mihail este lucrarea Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812- 1830), precedate de Bibliografia tipăriturilor românești în Basarabia (1933), distinsă de Academia Română cu premiul „Eudoxiu Hurmuzachi”. Ultimul volum
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
chiar o creștere rurală mai mare decât ceaurbană. Această orientare neașteptată către o relocare În zona rurală, a fost totuși acceptată de politicieni și urbaniști, pentru varii motive politice ori ideologice: de exemplu, socialiștii priveaunoile așezări semirurale drept o nouă simbioză Între oraș și rural ( În sensul propovăduitei ștergeri a diferențelor dintre ele), În timp ce conservatorii le vedeau ca pe o reîntoarcere către un mod de viață agricol. Atât creșterea necontrolată declanșată deindustrializarea rapidă, cât și șocul crizelor economice, au deșteptat critici
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
mai generale asupra autorului Paginilor de critică literară, obsedat de ideea unicității creației, "critic și teoretician subtil, adesea foarte personal". O caracterizare generală asupra cărții ni se pare cât se poate de judicioasă: "Delimitarea unicității autorilor discutați angajează, întro fericită simbioză, o sensibilitate intelectuală excepțională, o putere analitică îndelung verificată în critica curentă și o disponibilitate bogată pentru definițiile sintetice. Ideile se aștern liniștit, în ritmica ceremonioasă datorată unui aristocrat al gândirii care construiește arborescent, cu o mare plăcere pentru unitatea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
plante; modalități În care se apără acestea din urmă; boli provocate: micoplasme, bacterioze, micoze, parazitism Între plantele cu flori (hemiparazite și holoparazite). - Atacul bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor asupra omului și animalelor; fanerogame carnivore. - Mutualismul În forme destinse: sinergism Între procariote; simbioze destinse la plantele superioare (la nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
simbioze destinse la plantele superioare (la nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
superioare (la nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele vasculare (terestre). Plantele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele vasculare (terestre). Plantele vasculare au apărut În sedimentele depuse acum 420 de milioane de ani (la Începutul Devonianului sau chiar la
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]