4,643 matches
-
Denumită și eclampsia vituleră sau forma tetanică a febrei vitulere se caracterizează printr-o hiperexcitabilitate neuromusculară ce poate să apară în primele 2 zile după parturiție. Etiologia și patogenia este determinate de tulburări minerale : hipocalcemie și hipofosforemie (DUMITRU M. 1996). Simptomatologia se manifestă prin semne de hiperexcitabilitate (agitație,contracții clonice, uneori tetaniforme), tahipnee, tahicardie. Prognosticul este grav. Tratamentul Calciterapia și magneziterapia nu dau rezultate. Se recomandă o terapie simptomatică, de calmare a animalului (cloralhidrat, neuroplegice ), săruri de magneziu (DUMITRU M. 1996
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
se manifestă la nivelul ficatului, care este de culoare gălbui-palid, moale și friabil. Histologic se evidențiază degenerescența grasă hepatică și renală, hipertrofia suprarenalelor, cu infiltrații grase și degenerări parțiale în zona corticală ( DRUGOCIU GH. și col. 1970, RUNCEANU L. 1995). Simptomatologia Manifestările simptomatice sunt de ordin digestiv (inapetență, pareza rumenului, salivație abundentă, fecale uscate, mucus fetid, constipație și apoi diaree), nervos (abatere,uneori hiperexcitație),umoral (hipoglicemie, acetonemie, acetonurie) și locomotor (decubit). Aria hepatică este mărită și dureroasă. Se înregistrează scăderi ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
alimentare, în special în aminoacizi esențiali (lizina,metionina, cistina), dezechilibre alimentare energo-proteice, tulburări ale metabolismului fosfocalcic, condiții de zooigienă necorespunzătoare, deficiențe în asigurarea condițiilor de microclimat, insuficiența luminii, factori genetici Factori determinanți tulburări hormonale, hiposecreție antehipofizară de hormoni foliculostimulatori ( FSH) Simptomatologia Simptomele sunt de anestrie (lipsa căldurilor până la 60 zile după parturiție). Diagnosticul Se stabilește pe baza datelor de anamneză, când se indică lipsa de manifestare a estrului postpartum. Capitolul V. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ EVOLUȚIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI 5.1
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
critic la rece", ambii însă "puteri diferite ale aceluiași spirit"248. Astăzi, distanțarea temporală i-a permis unui observator antrenat al spațiului cultural românesc o diagnosticare și mai nuanțată a binomului publicistic (dar nu numai) Eminescu-Caragiale, focalizând pe o duală simptomatologie a recuperării: "Din Eminescu s-au luat eroicul, fabulosul etnocratic, cultul trecutului invariabil măreț și dilatat butaforic, energia pantheonică și profetică. Imens alibi al tuturor slăbiciunilor noastre, Eminescu ispășește prin hiperbolizare, în vreme ce Caragiale rămâne marele prizonier al deriziunii noastre orgolios
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la altul. Toate scrierile sale sunt integrate în Corpus Hippocraticum, realizat la începutul Evului Mediu. în total vreo 60 de texte (cărți), cele mai multe în dialect ionian. Când prezintă bolnavi, le dă toată cartea de vizită. Bolile sunt redate în toată simptomatologia lor, cu sublinieri principiale și în stil foarte concis, aforistic, nelipsind circumstanțele îmbolnăvirii pacientului. Multe din aforismele sale circulă și azi didactic. Hippocrat caută să-i lase medicinei înțelepciunea (sofia) ei, încercând s-o debaraseze de speculația filosofică, în mod
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
are reflexia ei dacă o conectăm la teoria umorilor. După Hippocrat sediul etiologiei bolilor se află în natură și ea contribuie sensibil la vindecarea lor. Recomandarea sa prin cartea „Despre prognoze“, de a lua în considerare antecedentele pentru a înțelege simptomatologia prezentă, este o condiție a diagnosticului. De asemenea recomandarea de a nu absolutiza simptomatologia unei maladii întrucât „nu există boli ci bolnavi“ ce pot reacționa diferit, este curent auzită și azi prin spitale, exprimând o realitate. Principiul „mai întâi să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se află în natură și ea contribuie sensibil la vindecarea lor. Recomandarea sa prin cartea „Despre prognoze“, de a lua în considerare antecedentele pentru a înțelege simptomatologia prezentă, este o condiție a diagnosticului. De asemenea recomandarea de a nu absolutiza simptomatologia unei maladii întrucât „nu există boli ci bolnavi“ ce pot reacționa diferit, este curent auzită și azi prin spitale, exprimând o realitate. Principiul „mai întâi să nu faci rău“ (primum non nocere) educă prevederea, îndeamnă la aprofundarea cunoașterii, la lărgirea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care să poată fi rezolvate și cazurile particulare. Pe apele mișcătoare ale realității, principiile pot uni particularul cu generalul, oferind soluții operaționale. în această reconciliere metodologică doctorul vede și omul și lumea, atât prezentul cât și viitorul, împreună cauza și simptomatologia, cazul în speță și maladia ca atare. și dacă medicina imită natura și artele, adică este în serviciul armoniei, integralității funcționale a organismului uman, atunci medicul este interpretul ei. în studiul „Despre boli“, Hippocrat afirmă sistematic: Această viziune sintetică, generalizatoare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
reflectează și concluzionează: atacurile de apoplexie au substrat în vasele cerebrale, afectarea valvulelor inimii duce la senzații de sufocare, consecințele maladiilor veneriene sunt multiple și dramatice în procreere. Morgagni perfecționează tehnica disecției. Face măsurători cantitative și calitative, totul relaționând cu simptomatologia organului afectat. Clinicianul trebuie să fie un excelent anatomist și observator care să facă relația, între simptom-leziune-funcție. Rigoarea sa științifică invalidează concepțiile vitaliste, umoraliste. El unește perseverența, pasiunea medicală cu modestia, așa cum exprimarea sa unește claritatea, cu eleganța literară și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sa științifică invalidează concepțiile vitaliste, umoraliste. El unește perseverența, pasiunea medicală cu modestia, așa cum exprimarea sa unește claritatea, cu eleganța literară și consistența. Multe din ideile sale au rămas valabile și astăzi. Prezentarea afecțiunilor cardio-vasculare, vasculo-nervoase a maladiilor pulmonare cu simptomatologie, etiologie, complicații etc., probează, pe lângă certitudinea științifică o deosebită originalitate conceptuală și metodologică. Multe concluzii s-au dovedit profetice asigurând durata operei sale. Cu Morgagni, Anatomia patologică intră în logica medicală a stabilirii stării de boală și de sănătate. Timpul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
-se într un continuu schimb de cunoștințe și experiență cu medicii. Napoleon și Imperiul deschid noi orizonturi de atracție și progres medical. Numărul clinicienilor crește ca și pasiunea pentru experiment. Rolul fiziologiei și patologiei ia amploare. Etiologia bolilor este aprofundată. Simptomatologia devine ghid în cunoașterea leziunilor anatomo-patologice. Toată experiența marilor clinicieni de oricând este fructificată, aprofundată, grație noilor condiții și competențe. Coeziunea fiziologie- patologie într-un tot funcțional este dublată de metodologia anatomo-clinică, edificată pe observația directă și pe experiment. În
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Cea mai mare parte sunt încadrate la afecțiuni neurologice, datorită asocierii cu fenomene de degenerescență neurologică. Unele sunt însă cu componentă inflamator-imună, altele sunt infecțioase sau parazitare, altele sunt condiționate genetic. Aceste etiologii multiple, asociate cu polimorfismul semiologic și suprapunerea simptomatologiei au făcut clasificarea cestor afecțiuni deosebit de dificilă. În octombrie 1995, un comitet alcătuit din membri ai American Autonomic Society (Societatea Americană de Sistem Vegetativ) și din membri ai Academiei Americane de Neurologie s-au reunit pentru a realiza o serie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
etiologia este necunoscută, și secundare, unde se poate defini o leziune (anatomică sau biochimică) sau se poate realiza o conexiune etiologică precisă (diabet zaharat, de exemplu). O altă variantă este de a le separa în localizate și generalizate, în funcție de cantonarea simptomatologiei și semiologiei. III.1.1. SIMPTOMATOLOGIA DISFUNCȚIILOR VEGETATIVE ÎN FUNCȚIE DE SISTEMELE IMPLICATE Primul semn de insuficiență vegetativă la bărbați este impotența, deseori apărând cu mult înaintea (chiar și cu 10 ani) altor manifestări. Secvența de evenimente este: -Pierderea erecției matinale spontane
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se poate defini o leziune (anatomică sau biochimică) sau se poate realiza o conexiune etiologică precisă (diabet zaharat, de exemplu). O altă variantă este de a le separa în localizate și generalizate, în funcție de cantonarea simptomatologiei și semiologiei. III.1.1. SIMPTOMATOLOGIA DISFUNCȚIILOR VEGETATIVE ÎN FUNCȚIE DE SISTEMELE IMPLICATE Primul semn de insuficiență vegetativă la bărbați este impotența, deseori apărând cu mult înaintea (chiar și cu 10 ani) altor manifestări. Secvența de evenimente este: -Pierderea erecției matinale spontane, -Pierderea tumescenței peniene nocturne, -Impotență totală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai distal, cu atât mai puternic, sau cu aspect de mănușă/șosetă. Acestea se însoțesc de lipsa transpirației în zonele afectate. Examinarea neurologică nu prezintă semne clinice, studiile de viteză de conducere nervoasă și electromiografia sunt normale. De multe ori, simptomatologia este atribuită unor cauze locale, de tip fasciită palmo-plantară, insuficiențe circulatorii periferice sau boală medulară degenerativă. În ultimele două decenii au apărut teste specifice pentru identificarea neuropatiei fibrelor mici, ce includ biopsii cutanate pentru aprecierea densității fibrelor nervoase și studii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
locale, de tip fasciită palmo-plantară, insuficiențe circulatorii periferice sau boală medulară degenerativă. În ultimele două decenii au apărut teste specifice pentru identificarea neuropatiei fibrelor mici, ce includ biopsii cutanate pentru aprecierea densității fibrelor nervoase și studii ale funcționării nervilor vegetativi. Simptomatologia cu debut ușor, cu disconfort vag, mai ales la nivelul membrelor inferioare, cu senzație de amorțeală, senzație de „piatră în pantof” sau de „mers pe pietriș”. Cea mai importantă acuză este reprezentată de senzația de înțepătură sau de arsură, distribuită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
senzație de amorțeală, senzație de „piatră în pantof” sau de „mers pe pietriș”. Cea mai importantă acuză este reprezentată de senzația de înțepătură sau de arsură, distribuită în configurație „mănușă-ciorap”, senzație de șoc electric sau crampe în picioare sau gambe. Simptomatologia se înrăutățește noaptea și deseori afectează somnul. La unii pacienți picioarele devin atât de sensibile încât nu și le mai pot acoperi. La alții apare senzația de umflare și presiune, deși nu există edeme. Simptomatologia vegetativă se manifestă prin xeroftalmie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crampe în picioare sau gambe. Simptomatologia se înrăutățește noaptea și deseori afectează somnul. La unii pacienți picioarele devin atât de sensibile încât nu și le mai pot acoperi. La alții apare senzația de umflare și presiune, deși nu există edeme. Simptomatologia vegetativă se manifestă prin xeroftalmie, xerostomie, amețeli ortostatice, constipație, incontinență vezicală, disfuncții sexuale, tulburări de sudorație, decolări ale pielii cu pete alternante roșii/albe (Lacomis, 2002). Etiologia este complexă, inclusiv tulburările metabolismului glucozei, boli de țesut conjunctiv, distiroidie, deficiența de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
agenezia corpului calos. Durata și frecvența episoadelor este variabilă, nu există tratamente etiologice sau simptomatice datorită numărului mic de persoane (~50 în lume) care acuză acest sindrom. Într-o serie de lucrări recente, s-a raportat eficiența clonidinei în remisia simptomatologiei, probabil prin acțiunea asupra reglării hipotalamice. Sindromul Bernard-Horner Se mai numește paralizie oculo-simpatică și este caracterizat prin ptoză palpebrală (datorată pierderii inervației simpatice a mușchiului tarsal superior, numit și mușchiul Müller), mioză și latență de dilatare. În funcție de gradul de afectare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
obicei, este principalul motiv de prezentare la medic. În mod caracteristic este vorba de o stare de amețeală care apare la modificări posturale bruște, după mese, efort sau perioade prelungite de stat în picioare. Spre deosebire de sincopa vaso-vagală, pacienții nu prezintă simptomatologie satelită de tip greață, vărsături, paloare sau diaforeză. Hipotensiunea ortostatică este cronică și persistentă, în vreme ce sincopele vasodepresorii sunt episoade acute paroxistice și autolimitante. Printre alte manifestări se pot număra astenia generalizată, „tăierea picioarelor”, tulburări vizuale sau dureri cervicale. Pierderea cunoștinței
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
face de multe ori ca reamintirea semnelor prodromale să fie dificilă sau imposibilă. Printre semnele premonitorii au fost descrise: durere înțepătoare sau senzație de presiune occipitală sau la baza gâtului, cu iradiere în umeri (Robertson și colab., 1994). Pe lângă această simptomatologie se mai pot descoperi la anamneză și alte manifestări nespecifice, de genul reducerii capacității de a transpira, simptomatologie urinară sau sexuală (impotență, disfuncții erectile sau ejaculatorii etc.). La femei unul dintre semne poate fi retenție sau incontinență urinară (Schotz I
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
descrise: durere înțepătoare sau senzație de presiune occipitală sau la baza gâtului, cu iradiere în umeri (Robertson și colab., 1994). Pe lângă această simptomatologie se mai pot descoperi la anamneză și alte manifestări nespecifice, de genul reducerii capacității de a transpira, simptomatologie urinară sau sexuală (impotență, disfuncții erectile sau ejaculatorii etc.). La femei unul dintre semne poate fi retenție sau incontinență urinară (Schotz I, 1984; Bannister R, 1988 - carte). Simptomatologia este uneori mai pronunțată dimineața datorită natriurezei nocturne (Mathias și colab., 1986
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anamneză și alte manifestări nespecifice, de genul reducerii capacității de a transpira, simptomatologie urinară sau sexuală (impotență, disfuncții erectile sau ejaculatorii etc.). La femei unul dintre semne poate fi retenție sau incontinență urinară (Schotz I, 1984; Bannister R, 1988 - carte). Simptomatologia este uneori mai pronunțată dimineața datorită natriurezei nocturne (Mathias și colab., 1986), pe vreme călduroasă, în timpul și după efort. Ocazional pacienții cu insuficiență autonomă pot acuza dureri, de tipul anginei de efort, fără obiectivare ECG sau arteriografică. Administrarea de nitroglicerină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
familială (Auer-Grunbach, 2008). Subtipul 1C este cunoscut și sub numele de sindromul Charcot-Marie-Tooth. Este o boală autozomal-dominantă, cu deficit senzorial în părțile distale ale extremităților, mai ales la membrele inferioare, ulcerații perforante cronice ale picioarelor, cu destrucții ale osului subiacent. Simptomatologia apare la sfârșitul copilăriei sau la începutul adolescenței, și este progresivă. Se însoțește de surditate neurogenă și atrofia musculaturii peroniere. Histopatologie: apare o pierdere marcată de axoni amielinici la nivelul rădăcinii posterioare. Boala Charcot-Marie-Tooth (HSAN1C), cunoscută și sub numele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
axonilor, ceea ce produce atrofia acestora. Există mai multe clase ale acestei boli, grupate în neuropatii predominant demielinizante (CMT1, CMT3 și CMT4), și predominant axonale (CMT2). HSAN 2 (Neuropatia Senzorială Congenitală) cunoscută istoric și sub denumirea de Boala Morvan, prezintă instalarea simptomatologiei în copilăria mică, moștenită sub formă autozomal-recesivă. Se caracterizează prin inflamarea degetelor de la mâini și picioare, mai ales periunghial. După suprapunerea infecției, apar ulcerații deschise, asociate cu pierderea sensibilității, ceea ce duce la neglijarea leziunilor. Autoamputația falangelor distale și degenerescența neuropatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]