6,584 matches
-
diverși autori din varii motive. Despre copilăria lui Avram Iancu s-au păstrat foarte puține informații. Amintirile rămase în conștiința moților săi îl arată însă ca pe un copil vioi și vesel, plin de spirit, dar cu caracterul și temperamentul singular al moților, gânditor și scurt la vorbă, cu inima nobilă și sinceră. A îndrăgit de mic muzica și cântatul și știa să cânte frumos din gură, din frunză, tulnic, fluier, violină și flaut. Școala Avram Iancu o va începe în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
apoi s-a stabilit în Berlin. Opera sa se împarte în două parți, una în stil neoclasic, influențată de Șostakovici, Prokofief și Bartok, cea de a doua în care el folosește sunetele clopotelor, o muzică caracterizată prin simple armonii, note singulare care constituie baza armoniei Vestice. Sunt lucrări de Tintinnabuli (un procedeu al compoziției muzicale descoperite de el), ritmări simple și care nu schimbă tempo-ul. În loc de limba natală estonă el folosește limba latină sau slavonă utilizate în liturghia ortodoxă. Lucrările
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
la feminin" cu cele două părți și câteva poezii. Astfel, din mai 2012 dorința de a scrie a reluat contur, iar orice măzgăleală, sau chiar înșiruiri de o logică aparent îndoielnică, sau mai din joacă, după cum ar fi anumite versuri singulare și deci fără substanța mesajului, au început să prindă contur. Dacă nu într-o formă ordonată pe foaie, cel puțin pe o 'coală' imaginară a imaginației. Multe își așteaptă 'rândul', altele au trecut în negura uitării cu atât mai mult
VAL MIHOC de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351750_a_353079]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > NU MĂ VREAU Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului NU MĂ VREAU Nu mă vreau închis în cochilia Acelui melc în casa-i singulară, Eu vreau viața, veselia, Izbucnind ca frunza-n primăvară. Nu-mi vreau cuvintele închise, În sipete de bronz și încuiate, Visez poieni cu albele narcise Și gânduri libere, descătușate. Eu mă supun doar vieții agitate, Prefer aglomerările urbane, Cuvinte spuse
NU MĂ VREAU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346614_a_347943]
-
Publicat în: Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Doctor - în filozofie/istorie și consilier academic pe viață al Universității din Bremen, Viorel Roman este o prezență activa și persistentă, incitantă și dezbătută, dar în primul rând singulară în mișcarea de idei - atâta cât e ea și așa cum e ea - a României post-decembriste (căci în această copilărie întârziată tot dăinuim). Oricum, nu prea înțeles, ori greșit înțeles, dar faptul nu pare să-l deranjeze, dimpotrivă, e întotdeauna dispus
UN SECOL HIPER-RELIGIOS de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346652_a_347981]
-
informația explicativă a explanansului trebuie să ofere temeiuri puternice de a crede că fenomenul de explicat s-a produs și că el era de așteptat în circumstanțe date. În general, explanansul constă din două feluri de premise: 1.) ansamblul enunțurilor singulare care descriu condițiile inițiale relevante în care s-a petrecut evenimentul; 2.) ansamblul legilor generale care subsumează evenimentul de explicat . În filosofia științei, există numeroase puncte de vedere referitoare la tipurile de explicații și, de asemenea, există încercări de clasificare
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
în doi, este un particular joc de cuvinte, de idei, de imagini (,, De la o vreme/ Structura atomică/ A corpului meu/ S-a modificat!// Trăiesc într-o superbă imponderabilitate!“), o surprindere a stării de grație a autorului însuși. Un alt poem singular, Căderea Romei, trimite cu gândul, în aparență, la epopeile antice (,, Se odihnește Roma de secole umbrită“.), în realitate, însă, epicul este doar un pretext pentru că Cetatea eternă devine în plan metaforic chiar boala țării în care trăiește și-i îngrădește
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
verde sau albastră a gingașului inel, pe care poeta nu-l dorește încă, fiindcă gândurile-i sunt la / Ora ei acum /, având încă multe de spus precum în / Însemnare /, pentru întreg spațiul ei topologic. Acest spațiu al poetei nu este singular; el este ca un / Pătrat magic /...în care interesele se țin lanț; cele emoționale, cele afective și mai ales cele spirituale. *Păunul se rotește-n mii de arce . În baia de șofran a razelor de soare Roșul iubirii, veșminte dionysiace
SEMNELE TIMPULUI DE ELISABETA IOSIF de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351210_a_352539]
-
ideală unde poate fi așezat cu multă grijă și deferență orice principiu elementar al corpusului nostru divin. Cel puțin așa intuim că vede lucrurile Godot-ul nostru deloc închipuit, atunci când încearcă a reduce continuu produsul ultim la substanța lui originară completamente singulară și nonconfundabilă, căci, prin forța intuitivă și încărcată de profunzime care îl stăpânește, el este întotdeauna capabil să distingă profund dincolo de ceea ce actantul din fața lui dorește a lăsa să se vadă în exterioritate-i. O încercare evidentă, iată, de a
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
de a fi el însuși și reușita sa de a distinge dincolo de ceea ce se poate observa cu ochiul liber la prima vedere. Cea mai importantă lecție de viață pe care ajungi să o înveți de la un asemenea Om interesant și singular în originalitatea sa reprezentativă este aceea că, aidoma unui veritabil magician al artei spectacolului scenic, el face întotdeauna ca imposibilul să devină posibil și nicidecum invers. În ecuația dialogală dintre cei doi vagabonzi intrinsec beckettieni, Vladimir și Estragon, ai piesei
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
la înlocuirea, din eroare, a punctelor de suspensie din finalul unor enunțuri. Extrem de supărătoare sunt situațiile în care se folosește virgulă între subiect (subiectivă) și predicat, ori greșelile fragrante de gramatică, de exemplu scrierea incorectă la persoana a II-a singular indicativ sau imperativ a verbelor de conjugarea a IV (a ști, a fi ș.a.), care apar cu consecvență scrise cu un singur i în loc de doi (tu ști, tu fi, în loc de știi, fii) sau cazul auxiliarului a avea la condițional-optativ, ce
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
plină de aplomb, dar și de o evidentă patimă în raport cu price subiect abordat. Cu alte cuvinte, se poate afirma faptul că acest dascăl de școală și-a trăit și își trăiește încă, într-un mod cu totul și cu totul singular, zisa. Cu o demnitate sălășluind în tăcere într-o lume, care își construiește cu sârg idoli morbizi și asubstanțiali pe cenușa intenționat spulberată a Valorilor autentice, dar inclusă peremptoriu în textura densă a complexului verb „a fi”, profesorul Gheorghe Păduroiu
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
însuți) în final și a nu te lăsa influențat în totalitate de teoria Celuilalt, zidind singur, pe baza modelelor descrise, coordonatele principale ale propriei tale rațiuni. Lucrarea funciară a acestui profesor de filozofie a reprezentat în vreme ceva de ordin singular, de-a dreptul inovator și înainte, dar și după Revoluția decembristă: Gheorghe Păduroiu reușea să te scoată pe tine din lăuntricitatea-ți nedezghiocată încă, lăsându-ți complet neîngrădită libertatea individuală de exprimare, indiferent de sistemul politic aflat la putere atunci. Nu știu câți
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
gestionare de informativ se dezvăluie cel mai lesne în dorința noastră de exprimare a paralelului dintre două linii, ca și o concluzie umană. Adică omul se întrevede în necesarul celuilalt, precum două linii perfecte, care nu degustă decât un infinit singular. Folosești linia universală, într-o îngemănare atât de distonantă cu linia umană încât toate legile absurdului sunt încălcate barbar. Pe scurt linia, din considerente umane, a devenit un paralelism al pre -destinatului. Omul avansează ideea, că perechea lui este linia
JURNALUL SINGURATICULUI-PARALELISMUL PRE-DESTINATULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352159_a_353488]
-
Indiferent dacă aceștia se au bine între ei sau sunt pe picior de război sluga are de suferit toane, dese ori contradictorii, astfel că orice ar face găsește laude dintr-o parte și reproșuri din cealaltă. Situația nu este deloc singulară la om. Restul viețuitoarelor, plante sau animale nu se supun dualității conducerii. Au un singur „stăpân”. Bun sau rău dar acceptat. De ce omul face excepție? Păi omul este creat de Sfânta Mâna a creatorului Divin, nu de Cuvântul său precum
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
solicită, cărora le poartă sfruntat respect, care-l răpesc în euforie și-l supun caznei”. (Două texte poetice) O caracteristică a textului critic steinhardt-ian este folosirea persoanei a I-a plural cu referire la sine, în loc de persoana a I-a singular, gest de reverență și curtoazie, caracteristic unei persoane bine crescute, al cărei cod etico-moral și de bune maniere, este desăvârșit. Continuând interviul epistolar, Nicolae Băciuț îi solicită părintelui de la Rohia să-i vorbească despre cea mai îndepărtată imagine a copilăriei
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
Acasă > Versuri > Cuvinte > RIDICAREA ÎN GRAD... CELSIUS Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului Eu, ce sunt atât de singular Devin un fel de... general Însemnele se cer, chiar nevăzute, Într-o țară hartuita chiar de tute. Deci: Generalul din mine vorbește: Care este,, si este mai marele peste, Apuc izmenele și le aduc la rang, bichinii Până se culeg
RIDICAREA IN GRAD... CELSIUS de PETRU JIPA în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354829_a_356158]
-
estetică și istorico -literară pe care el a edificat-o este la înălțimea celor mai importante înfăptuiri ale culturii române și europene. El este mereu comparat cu marii clasici ai literaturii române și universale, dar este, de fapt, un autor singular, profund original, inclasabil. Este foarte important pentru noi, românii, că această operă există și că produce variate efecte benefice pe plan estetic, moral, științific și civic. Este știut că opera de artă generează în cei ce o contemplă noi atitudini
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
agale. Privirea ochilor albastră O dărui de îmbrățișare. Inima cea caldă O las mereu a fi iubire, În mreaja care-aleargă Spre ușa de sfințire. Cuvântu-mi dat odată Înseamnă-nseninare, Tristețile tot timpul cată Cărări de alinare. Asta-s eu cea singulară Când prin lacrimă alerg, De dimineață spre seară Bucuria să culeg. Referință Bibliografică: Autoportret / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2122, Anul VI, 22 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate
AUTOPORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354939_a_356268]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MAGDALENA ALBU - REPERE SINGULARE ALE ARTEI LIRICE MONDIALE - FLORICA CRISTOFOREANU - IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAȘTERE Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 583 din 05 august 2012 Toate Articolele Autorului Întotdeauna am afirmat faptul că reprezintă o datorie mai mult decât sacră
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
Autorului Întotdeauna am afirmat faptul că reprezintă o datorie mai mult decât sacră a prezentului acțiunea de promovare a valorilor trecutului cultural românesc aruncate pe nedrept în uitare, valori care s-au afirmat în timp ca niște adevărate borne spirituale singulare, având șansa extraordinară din partea destinului de a scrie istorie de-a lungul și de-a latul globului pământesc și de a deveni veritabile părți constitutive ale Panteonului cultural al întregii noastre umanități creatoare. FLORICA CRISTOFOREANU reprezintă în acest amplu context
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
fel ca și celelalte două reprezentante de marcă ale muzicii clasice, un discurs interpretativ original și viguros al artei cântului mondial, reliefându-i acesteia din plin bogăția universului ei poetic desfășurată expresiv în tempo-ul cadențat al unei estetici interpretative singulare, pe care numai marii artiști o pot exprima în maniera lor individuală aparte. Se știe că aspirația ființei umane către un plan superior al cunoașterii s-a manifestat în toate timpurile istoriei umanității. Marea cultură a lumii și muzica, în
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
manieră estetică aparte, contribuind, astfel, la ridicarea schelelor unui construct artistic de excepție, precum a fost și cel căruia i s-a dăruit o viață FLORICA CRISTOFOREANU - arta interpretării lirice. Magdalena ALBU 5 august 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - REPERE SINGULARE ALE ARTEI LIRICE MONDIALE - FLORICA CRISTOFOREANU - IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 583, Anul II, 05 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Magdalena Albu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
fiction. Suntem receptori autorizați, cu drepturi depline de transfer și transformare a eu-lui închis într-un trup care dovedește unele căi de acces spre inițiere. Simțurile folosite în proporție adecvată, în armonie cu vocea interioară, puterea de luptă și umorul singular uman pot crea combinații cu adevărat remarcabile în lumea artei. Iar toate acestea sunt percepute individual într-o manieră unică, prilej de bucurie adâncă a spiritului artist, concept și destin, libertate și devoțiune. Am început să mâzgălesc paragrafe ale memoriei
ARS POETICA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355018_a_356347]
-
fără esență solidă expuse ostentativ în fața vulgului inocent de către o mulțime de inși, care nu au decât la suprafață o legătură particulară cu legile și principiile comunicării plastice, dar care sunt catalogați de critica de „specialitate” a zilei drept „genii” singulare și neînțelese ale sferei culturale prezente („artiști” remunerați cu vârf și îndesat de guvernele multor state ale lumii, inclusiv de statul român la vremea respectivă pentru noul tip de „viziune culturală” abordată - și amintim aici cazul controversatei expoziții a Institutului
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]