5,184 matches
-
puțin cam exagerat să ne numim Biserică noastră Dacica, așa că vreau să vă menționez câteva rânduri din „Istoria bisericii române”, Pr.Ion Vicovan, vol,ÎI, pg.174, ed.Trinitas, Iași, 2002: „...patriarhul ecumenic Sofronie a convocat în aprilie 1865 Marele Sinod patriarhal, căruia i-a supus spre deliberare < cele trei proiecte de LEGI DACICE..>..declararea de către sine a Bisericii Dacice că independența... În același timp, Sinodul patriarhal a hotărât ca un delegat al Mării Biserici să fie trimis în ...” ---------------------------------------------- Dr. Napoleon
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/napoleon_savescu_1428282680.html [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
pg.174, ed.Trinitas, Iași, 2002: „...patriarhul ecumenic Sofronie a convocat în aprilie 1865 Marele Sinod patriarhal, căruia i-a supus spre deliberare < cele trei proiecte de LEGI DACICE..>..declararea de către sine a Bisericii Dacice că independența... În același timp, Sinodul patriarhal a hotărât ca un delegat al Mării Biserici să fie trimis în ...” ---------------------------------------------- Dr. Napoleon SĂVESCU New York, SUA 5 aprilie 205 Referință Bibliografica: Napoleon SĂVESCU - DUMINICĂ FLORIILOR / Napoleon Săvescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1557, Anul V, 06 aprilie
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/napoleon_savescu_1428282680.html [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
dintre ortodocși și greco-catolici în România, apărută la Editura Renașterea din Cluj-Napoca, în anul 2011, fiind publicată cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț, care a scris și prefața lucrării, și din care reținem, la pagina 6, că “Sfântul Sinod, la întâlnirea din 6 iulie 2010, și-a pus din nou problema dialogului (dintre cele două biserici - ortodoxă și greco-catolică), trimițând, în acest sens, o scrisoare Bisericii Greco-Catolice. În aceste condiții se resimțea nevoia aducerii “la zi” și a cărții
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
a fost și punctul de vedere al Bisericii Romano-Catolice, exprimat prin semnarea Documentului de la Balamand și întărit prin cuvântarea Papei Ioan Paul II, ținută în fața episcopilor uniți români cu prilejul vizitei lor la Vatican în luna ianuarie anul 1994. (...) Sfântul Sinod, în ședința sa de lucru din 19 februarie 1998, a instituit o Comisie centrală pentru dialogul cu Biserica Greco-Catolică, dialog al cărui prim obiectiv era soluționarea litigiilor patrimoniale existente la nivel local între cele două părți. Două luni mai târziu
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
din 19 februarie 1998, a instituit o Comisie centrală pentru dialogul cu Biserica Greco-Catolică, dialog al cărui prim obiectiv era soluționarea litigiilor patrimoniale existente la nivel local între cele două părți. Două luni mai târziu, la insistențele repetate ale Sfântului Sinod, IPS Părinte Mitropolit Lucian Mureșan va răspunde pozitiv, manifestând disponibilitatea ierarhiei greco-catolice de a participa, în sfârșit, la dialogul cu Comisia centrală propusă de Patriarhia Română. Din Comisii vor face parte ierarhi ai celor două Biserici, cunoscători ai situațiilor din
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
2004, la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului. Din păcate, însă, atitudinea ireconciliabilă a părții greco-catolice în revendicarea patrimoniului său cultic, manifestată prin uzarea tuturor mijloacelor posibile interne și internaționale, va determina pe ierarhii Mitropoliei Ardealului, ca în Sinodul Mitropolitan din 26 februarie 2004, ținut la Mânăstirea Sâmbăta de Sus, să analizeze atent evoluția relațiilor ortodoxo-greco-catolice din Transilvania de la prima întâlnire a Comisiei mixte de dialog și să hotărască următoarele: „Cerem partenerilor uniți ca, fie la apropiata Conferință Națională
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
de Vatican, Biserica Ortodoxă nu s-ar mai fi aflat astăzi în postura penibilă de a face concurență unui weekend de clubbing la malul mării. Și asta pentru ca metodă de calcul a Paștelui catolic, brevetata acum 1700 de ani de Sinodul de la Niceea (care habar n-avea de dezmățul contemporan al sărbătorii de 1 mai), face ca Pastile să nu pice niciodată mai târziu de 25 aprilie. E o ironie frumoasă din care ierarhii ortodocși ar avea multe de învățat. Deși
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
moment în care țara era foarte politizată, într-un moment în care Biserica Ortodoxă bulgară, la fel ca multe alte structuri, a trebuit să-și susțină poziția în cadrul democratic al Bulgariei. Din păcate, aceasta a condus la așa-numitul "Al doilea Sinod” al Bisericii Ortodoxe bulgare, în ciuda Legii confesiunilor religioase din Bulgaria. Această legislație este foarte liberală, ceea ce permite oricărei religii să fie înregistrate în Bulgaria cu condiția să nu servească unor scopuri inumane. Totuși, așa-numitul "Al doilea Sinod” dorește să
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
l doilea Sinod” al Bisericii Ortodoxe bulgare, în ciuda Legii confesiunilor religioase din Bulgaria. Această legislație este foarte liberală, ceea ce permite oricărei religii să fie înregistrate în Bulgaria cu condiția să nu servească unor scopuri inumane. Totuși, așa-numitul "Al doilea Sinod” dorește să se înregistreze ca "Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe bulgare”. Legea declară că Biserica Ortodoxă bulgară are tradiție în Bulgaria și este scutită de obligația privind înregistrarea. Alegerea patriarhului și a membrilor Sfântului Sinod nu este supusă acțiunii legislative
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
în ciuda Legii confesiunilor religioase din Bulgaria. Această legislație este foarte liberală, ceea ce permite oricărei religii să fie înregistrate în Bulgaria cu condiția să nu servească unor scopuri inumane. Totuși, așa-numitul "Al doilea Sinod” dorește să se înregistreze ca "Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe bulgare”. Legea declară că Biserica Ortodoxă bulgară are tradiție în Bulgaria și este scutită de obligația privind înregistrarea. Alegerea patriarhului și a membrilor Sfântului Sinod nu este supusă acțiunii legislative. Apelez la toți cei care prețuiesc libertatea
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Totuși, așa-numitul "Al doilea Sinod” dorește să se înregistreze ca "Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe bulgare”. Legea declară că Biserica Ortodoxă bulgară are tradiție în Bulgaria și este scutită de obligația privind înregistrarea. Alegerea patriarhului și a membrilor Sfântului Sinod nu este supusă acțiunii legislative. Apelez la toți cei care prețuiesc libertatea cultelor, în conformitate cu nevoile spirituale personale, să nu se lase înșelați de definițiile manipulatoare ale așa-numitului "Al doilea Sinod”. Acest Sinod nu poate fi înregistrat și nu are
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
obligația privind înregistrarea. Alegerea patriarhului și a membrilor Sfântului Sinod nu este supusă acțiunii legislative. Apelez la toți cei care prețuiesc libertatea cultelor, în conformitate cu nevoile spirituale personale, să nu se lase înșelați de definițiile manipulatoare ale așa-numitului "Al doilea Sinod”. Acest Sinod nu poate fi înregistrat și nu are nicio bază legală. Dle președinte, alegerile de săptămâna trecută din Israel au indicat că majoritatea cetățenilor susțin partidele care văd în întărirea forțelor armate cel mai bun mod de a proteja țara
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
înregistrarea. Alegerea patriarhului și a membrilor Sfântului Sinod nu este supusă acțiunii legislative. Apelez la toți cei care prețuiesc libertatea cultelor, în conformitate cu nevoile spirituale personale, să nu se lase înșelați de definițiile manipulatoare ale așa-numitului "Al doilea Sinod”. Acest Sinod nu poate fi înregistrat și nu are nicio bază legală. Dle președinte, alegerile de săptămâna trecută din Israel au indicat că majoritatea cetățenilor susțin partidele care văd în întărirea forțelor armate cel mai bun mod de a proteja țara. Deși partidul
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
27-30 octombrie 2008, Comisia nu a solicitat punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Bulgare. Astfel de încercări de a denigra Sfânta Biserică Ortodoxă din Bulgaria și de a-i submina dreptul la auto-determinare sunt promovate prin aprecierea incorectă a petiției trimise de "Sinodul Alternativ”, creând prin urmare condiții pentru a induce în eroare membrii Comisiei. Petiționarii caută un mod de a decide soarta Bisericii Ortodoxe Bulgare, nu prin canonul bisericii care a prins formă de-a lungul secolelor, ci prin intervenția unei instituții seculare- CEJ din
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
bisericești superioare. Patrimoniul parohiei desființate va fi preluat de parohia la care credincioșii au fost repartizați. ... (6) Înființarea, desființarea sau schimbarea delimitării teritoriale a protopopiatelor se face prin hotărârea Adunării generale eparhiale, iar cea a eparhiilor se face prin hotărârea Sinodului Bisericii Reformate din România. ... Capitolul III Organele de guvernare și control Articolul 7 (1) Biserica Reformată din România este guvernată la toate nivelurile pe baza Sfintei Scripturi și a confesiunilor sale, conform principiilor sinodo-prezbiteriale, de către organe alese de enoriași. ... (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
eparhiale sunt reglementate de legile interne ale Bisericii Reformate din România. ... (5) Regulamentele adoptate de aceste organe intră în vigoare după aprobarea lor de către organele ierarhic superioare. ... (6) Organul suprem legislativ și de reprezentare al Bisericii Reformate din România este Sinodul Bisericii Reformate din România, denumit în continuare Sinodul, iar organul suprem executiv este Consiliul permanent al Sinodului. Președinția ambelor organe supreme este compusă din episcopii și primcuratorii (primcuratorul executiv) eparhiilor. Sinodul este alcătuit din preoți și prezbiteri aleși de adunările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
Reformate din România. ... (5) Regulamentele adoptate de aceste organe intră în vigoare după aprobarea lor de către organele ierarhic superioare. ... (6) Organul suprem legislativ și de reprezentare al Bisericii Reformate din România este Sinodul Bisericii Reformate din România, denumit în continuare Sinodul, iar organul suprem executiv este Consiliul permanent al Sinodului. Președinția ambelor organe supreme este compusă din episcopii și primcuratorii (primcuratorul executiv) eparhiilor. Sinodul este alcătuit din preoți și prezbiteri aleși de adunările generale eparhiale, numărul lor fiind stabilit de adunări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
intră în vigoare după aprobarea lor de către organele ierarhic superioare. ... (6) Organul suprem legislativ și de reprezentare al Bisericii Reformate din România este Sinodul Bisericii Reformate din România, denumit în continuare Sinodul, iar organul suprem executiv este Consiliul permanent al Sinodului. Președinția ambelor organe supreme este compusă din episcopii și primcuratorii (primcuratorul executiv) eparhiilor. Sinodul este alcătuit din preoți și prezbiteri aleși de adunările generale eparhiale, numărul lor fiind stabilit de adunări. Membrii Consiliului permanent sunt aleși de Sinod. Sinodul și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
și de reprezentare al Bisericii Reformate din România este Sinodul Bisericii Reformate din România, denumit în continuare Sinodul, iar organul suprem executiv este Consiliul permanent al Sinodului. Președinția ambelor organe supreme este compusă din episcopii și primcuratorii (primcuratorul executiv) eparhiilor. Sinodul este alcătuit din preoți și prezbiteri aleși de adunările generale eparhiale, numărul lor fiind stabilit de adunări. Membrii Consiliului permanent sunt aleși de Sinod. Sinodul și Consiliul permanent iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. ... (7) Plenara Sinodului își
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
permanent al Sinodului. Președinția ambelor organe supreme este compusă din episcopii și primcuratorii (primcuratorul executiv) eparhiilor. Sinodul este alcătuit din preoți și prezbiteri aleși de adunările generale eparhiale, numărul lor fiind stabilit de adunări. Membrii Consiliului permanent sunt aleși de Sinod. Sinodul și Consiliul permanent iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. ... (7) Plenara Sinodului își alege președinții de ședință pentru ciclurile de plenară (un preot și un prezbiter). Aceștia sunt și președinții de ședință ai Consiliului permanent al Sinodului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
al Sinodului. Președinția ambelor organe supreme este compusă din episcopii și primcuratorii (primcuratorul executiv) eparhiilor. Sinodul este alcătuit din preoți și prezbiteri aleși de adunările generale eparhiale, numărul lor fiind stabilit de adunări. Membrii Consiliului permanent sunt aleși de Sinod. Sinodul și Consiliul permanent iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. ... (7) Plenara Sinodului își alege președinții de ședință pentru ciclurile de plenară (un preot și un prezbiter). Aceștia sunt și președinții de ședință ai Consiliului permanent al Sinodului pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
eparhiilor. Sinodul este alcătuit din preoți și prezbiteri aleși de adunările generale eparhiale, numărul lor fiind stabilit de adunări. Membrii Consiliului permanent sunt aleși de Sinod. Sinodul și Consiliul permanent iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. ... (7) Plenara Sinodului își alege președinții de ședință pentru ciclurile de plenară (un preot și un prezbiter). Aceștia sunt și președinții de ședință ai Consiliului permanent al Sinodului pe perioada respectivă. ... (8) Legile Bisericii Reformate din România sunt adoptate, aprobate și implementate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
Sinod. Sinodul și Consiliul permanent iau hotărâri valabile cu majoritatea voturilor celor prezenți. ... (7) Plenara Sinodului își alege președinții de ședință pentru ciclurile de plenară (un preot și un prezbiter). Aceștia sunt și președinții de ședință ai Consiliului permanent al Sinodului pe perioada respectivă. ... (8) Legile Bisericii Reformate din România sunt adoptate, aprobate și implementate de Sinod. Funcționarea Sinodului este asigurată de secretariatul Sinodului (convent), care funcționează sub îndrumarea Consiliului permanent al Sinodului. (9) Interpretarea legilor, regulamentelor, hotărârilor bisericești interne, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
își alege președinții de ședință pentru ciclurile de plenară (un preot și un prezbiter). Aceștia sunt și președinții de ședință ai Consiliului permanent al Sinodului pe perioada respectivă. ... (8) Legile Bisericii Reformate din România sunt adoptate, aprobate și implementate de Sinod. Funcționarea Sinodului este asigurată de secretariatul Sinodului (convent), care funcționează sub îndrumarea Consiliului permanent al Sinodului. (9) Interpretarea legilor, regulamentelor, hotărârilor bisericești interne, precum și luarea deciziilor în litigii legislative țin de competența Curții Constituționale a Sinodului. Membrii acesteia sunt aleși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]
-
președinții de ședință pentru ciclurile de plenară (un preot și un prezbiter). Aceștia sunt și președinții de ședință ai Consiliului permanent al Sinodului pe perioada respectivă. ... (8) Legile Bisericii Reformate din România sunt adoptate, aprobate și implementate de Sinod. Funcționarea Sinodului este asigurată de secretariatul Sinodului (convent), care funcționează sub îndrumarea Consiliului permanent al Sinodului. (9) Interpretarea legilor, regulamentelor, hotărârilor bisericești interne, precum și luarea deciziilor în litigii legislative țin de competența Curții Constituționale a Sinodului. Membrii acesteia sunt aleși de Sinod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]