1,917 matches
-
secționarea stratului de miocard ce le acoperă cu dificultăți în efectuarea hemostazei. Prima ramură a ACX este o circumflexă atrială care înconjoară urechiușa stângă în apropierea șanțului atrioventricular. - Artera coronară dreaptă (ACD) își are originea în ostiumul coronar drept din sinusul Valsalva cu același nume și se angajează profund în șantul atrioventricular drept, de unde distribuie ramuri către peretele anterior al VD. Cea mai precoce ramură este artera nodulului sinusal. O ramură importantă a ACD este artera acută marginală care traversează marginea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Din ADP își au originea artere septale perpendiculare, care irigă 1/3 posterioară a septului interventricular anastomozându-se cu ramuri din artera nodulului atrioventricular, ramură a ACD la crux cordis [2]. Drenajul venos al inimii Colectorul venos principal al inimii este sinusul coronar, situat în șanțul atrioventricular posterior. După colectarea principalelor vene ale inimii, în mare parte omonime arterelor coronare - marea venă cardiacă, paralelă cu ADA, vena posterioară a VS, vena marginală stângă, vena marginală dreaptă, mica venă cardiacă și vena cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
coronare - marea venă cardiacă, paralelă cu ADA, vena posterioară a VS, vena marginală stângă, vena marginală dreaptă, mica venă cardiacă și vena cardiacă mijlocie - se varsă în atriul drept pe peretele posterior al acestuia. Vena cardiacă mijlocie se drenează în sinusul coronar, foarte aproape de vărsarea acestuia în AD. De aceea, are importanță în plasarea cateterului cu balonaș pentru perfuzie cardioplegică retrogradă, care poate obstrua vărsarea acestei vene și exclude perfuzia retrogradă în teritoriul acesteia. Un alt sistem de drenaj venos la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
în teritoriul acesteia. Un alt sistem de drenaj venos la nivelul VD este reprezentat de venele Thebesiene, care din miocard se varsă direct în cavitatea VD. Sistemul venos al inimii a devenit foarte important pentru perfuzia cardioplegică retrogradă efectuată prin intermediul sinusului coronar [2]. VARIAȚII IMPORTANTE ÎN ANATOMIA ARTERELOR CORONARE - Dominanța sistemului coronar drept sau stâng este stabilită pe baza emergenței arterei descendente posterioare: din coronara dreaptă - sistem coronarian dominant drept sau din artera circumflexă stângă - sistem coronarian dominant stâng. - Dominanța dreaptă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
artera pulmonară - sub 0,01%. - ADA reprezentată de 2 vase paralele separate - 4% - Artera nodulului sinusal are originea în ACX - 2-3%, - Artera nodulului atrioventricular are originea în ACD - 55% și în ACX 45%, - Două ACD își au originea din același sinus Valsalva - 10%, - Arteră diagonală înaltă - 15%, - Origine înaltă a ADP pe marginea ascuțită a VD, - Origine coronară comună pentru ambele artere coronare. Leziunile aterosclerotice interesează arterele coronare epicardice. Leziuni proximale ale arterei descendente anterioare (ADA) comportă un risc mai mare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
fost abandonate. NEOVASCULARIZAȚIA EPICARDICĂ Beck (1903) a aplicat procedee de dezvoltare a circulației colaterale pe suprafața epicardică a inimii prin crearea de aderențe (cu mușchi pectoral mare, pudraj epicardic - Thompson, cu epiploon - O’Shaughnessy). Ligatura arterelor mamare interne și ligatura sinusului coronar au urmărit același scop. Aceste tehnici au fost aplicate clinic sporadic și au doar o valoare istorică, în absența unor dovezi privind creșterea debitului coronarian. De o mai mare utilizare clinică s-a dovedit implantarea arterei mamare interne în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
apreciere „in vivo” a eficienței protecției miocardice. În capitolul destinat protecției miocardice sunt dezvoltate tehnicile actuale de asigurare a protecție miocardice mai ales prin cardioplegie cu sânge, administrată anterograd în aorta ascendentă, selectiv în cele 2 artere coronare, retrograd în sinusul coronar, izolat, secvențial sau concomitent pe ambele căi. În funcție nivelul termic al cardioplegiei se asociază sau nu hipotermie locală (tehnica Shumway). Soluția de cardioplegie trebuie să distribuie uniform un nivel termic la nivelul miocardului. Hipotermia locală trebuie să fie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cu atât mai marcată cu cât shunt-ul este mai important. Se constată, de asemenea, și alungirea moderată a intervalului PR. Prezența undelor P negative în derivațiile inferioare indică un pacemaker atrial inferior, și sunt frecvent întâlnite în defectele de tip sinus venos. 2. Examen radiologic pulmonar. Volumul cordului moderat crescut, cu predominanța cavităților drepte, arc mijlociu stâng proeminent și hiperpulsatil, artere pulmonare dilatate și expansive, plămâni hipervascularizați, buton aortic mic. 3. Ecocardiografia pune în evidență DSA, cuantifică mărimea și direcția shunt-ului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
întinde de la nivelul valvei aortice până la joncțiunea sinotubulară, având aproximativ 3,5 cm lungime. Bazele valvulelor aortice sunt implantate la nivelul rădăcinii aortei, iar emergența celor două artere coronare mari (artera coronară stângă și respectiv dreaptă) este situată la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior tubular al aortei ascendente începe de la nivelul joncțiunii sinotubulare și continuă până la nivelul arcului aortic. În mod normal, rădăcina aortei este situată în sacul pericardic iar aorta ascendentă este situată pe linia mediană. Arcul aortic este locul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în momentul unei examinări radiologice toracice sau datorită apariției semnelor legate de complicații (compresia organelor vecine, embolii arteriale periferice, ruptură, insuficiențe cardiace predominant drepte, rapid constituite). Principalele tipuri de anevrisme aortice și semnele și simptomele de însoțire sunt: 1. anevrismele sinusului Valsalva, de obicei congenitale, rar degenerative aterosclerotice, frecvent asimptomatice sunt descoperite cu ocazia unui examen ecocardiografic sau cu ocazia debutului brusc al unei insuficiențe cardiace prin ruptura anevrismului în atriul drept, ventricul drept, rar ventricul stâng. Clinic, ele sunt acompaniate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
flebotromboză acută sau, uneori, tromboflebită profundă, se datorează formării unui tromb, de obicei puțin aderent, într-o venă a extremităților, una a bazinului, la nivelul venelor cave sau vena profundă a gâtului. TVP mai poate fi localizată și la nivelul sinusurilor venoase craniene sau la nivelul diferitelor organe parenchimatoase inclusiv la nivelul venei porte [1, 10, 12, 15, 20, 28]. Stabilirea diagnosticului de TVP cât mai precoce este deosebit de importantă deoarece extensia trombozei se poate face rapid, boala fiind potențial letală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
zona supra-pericardică. Poate prezenta comunicare cu sacul pericardic (aspect de diverticul pericardic) [80]. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic. Când este simptomatic, se constată dureri toracice, senzație de greutate în torace, dispnee. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică constată o opacitate în sinusul cardiofrenic drept sau stâng, cu aspect de picătură pe radiografia de profil („teardrops” - Ochsner, 1966 - citat de Shields), datorită angajării chistului în marea scizură (fig. 7.37). Tomografia computerizată observă o formațiune chistică cu conținut lichidian, cu densitate de apă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
scuamoase - carcinom sarcomatoid - carcinom cu celule clare - carcinom nediferențiat B. Tumorile cu origine în celule neuroendocrine 1. Carcinoidul 2. Carcinomul cu celule mici „oat cell” C. Tumorile cu origine în celulele germinale 1. Seminomul 2. Carcinomul embrionar 3. Tumora de sinus endodermal 4. Teratomul: chistic benign, imatur, malign 5. Coriocarcarcinomul 6. Tumorile cu celule germinale combinate D. Tumorile cu origine în celulele limfoide Limfomul malign: Boala Hodgkin, limfomul nehodgkinian E. Tumorile cu origine în țesutul adipos Timolipomul F. Tumorile metastatice în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
60%). BHCG este peste 500 ng% (se sintetizează în sincițiotrofoblast). Uneori este greu de stabilit natura primară sau secundară a tumorii, existând posibilitatea unui coriocarcinom ocult gonadal. Terapia este citostatică, iar monitorizarea se face cu markeri serologici (BHCG). Tumora de sinus endodermal A fost descrisă pentru prima oară de către Telium în 1959. Este localizată preferențial în gonade sau regiunea sacrococcigiană. În mediastin sunt extrem de rare (70 cazuri în literatură). Se întâlnește la sugari și copii, dar și la adulți. AFP este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pacienți cu IRC aflați în dializă; aspectul rinichilor (mici spre normali), manifestările clinice și datele familiale pot face diagnosticul diferențial cu ADKD. O situație asemănătoare o produce depleția cronică de potasiu (din aldosteronismul primar sau acidoza tubulară renală distală). Chiștii sinusului renal (chiști peripelvici sau parapelvici) pot fi multipli și bilaterali, modificând pelvisul renal. Distincția față de ADKD este ușor de făcut prin ultrasonografie. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin chiști mici ce includ canalele colectoare medulare și dau pe urografie un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ajuta la stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial; ele pot fi obținute prin următoarele întrebări: chiștii renali sunt unilaterali sau bilaterali ? mărimea rinichilor este normală, mai mică sau mai mare? chiștii afectează atât corticala, cât și medulara renală? există chiști în sinusul renal sau țesutul perinefretic? chiștii sunt uniform distribuiți în rinichi sau sunt localizați într-o anumită parte a rinichilor? care este statusul funcțional al rinichilor? există chiști cu semne de hemoragie sau calcificare? rinichii chistici prezintă în plus și mase
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
imagini chistice, cu pereți uneori calcificați; uneori, se observă formațiuni de tip solid, de obicei mai mici de 3 cm, și/sau tumori mari cu structură heterogenă, adenopatii și metastaze. Examinarea CT se repetă la distanță de 2-3 ani. Chiștii sinusului renal pot fi multipli, bilaterali, înconjurând arborele pielocalicial și determinând alungiri, deplasări, amprente ale pelvisului renal, recunoscute la urografie. Distincția de ADPKD este ușor de făcut prin ecografie și CT. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin dilatarea tubilor colectori în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pe gură, substanțe antidot: soluții slab acide În intoxicațiile cu alcaline sau substanțe alcaline În intoxicațiile cu acizi. În continuare, până la stabilizarea cazului se va face tratamentul medicamentos recomandat de specialist. Nu trebuie uitată eliminarea focarelor de infecție dentară și sinusurile edemo-amigdaliene. Bolnavii de gastrite vor avea asigurată o stare de liniște și bună Înțelegere În familie și la locul de muncă. Se va asigura un regim de viață ordonat, cu respectarea orelor de somn și veghe, evitarea eforturilor fizice, intelectuale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi și sunt descoperite incidental la examenul fizic (masă pulsatilă) sau explorarea imagistică pentru alte afecțiuni. Anevrismele localizate la nivelul sinusurilor Valsalva și aortei ascendente și ectazia anuloaortică determină regurgitare aortică secundară prin dilatarea inelului valvular. Se decelează murmur diastolic sau, mai rar, semne de insuficiență cardiacă congestivă. La dimensiuni mari, anevrismele exercită efecte de compresiune asupra traheei, bronhiilor mari, esofagului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
bloc a aortei ascendente și a valvei cu proteză compozită și reimplantarea arterelor coronare. Un caz particular este reprezentat de anevrismul care interesează rădăcina aortei, dar valvele aortice sunt indemne, care poate fi corectat prin operația David, ce presupune excizarea sinusurilor Valsalva și suturarea unei proteze de Dacron la baza inelului aortic cu reimplantarea coronarelor și a cuspelor aortice. Chirurgia anevrismală a aortei ascendente și arcului aortic prin utilizarea CEC este asociată la pacienții vârstnici cu morbiditate crescută de tipul AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
mare (putând reflecta o prevalență crescută a patologiei cardiace coexistente), iar leziunile suferite în cădere sunt mai severe. Tipuri etiopatogenice de sincope se regăsesc în tabelul 48.2. Etiologia la vârstnici este cel mai frecvent ortostatică, reflexă (în special hipersensibilitatea sinusului carotidian) sau aritmică (44). Frecvent se întâlnesc mai multe cauze de sincopă la această categorie de pacienți, polipragmazia având un rol important, în special în sincopa ortostatică (43). Marea provocare a evaluării în urgență a sincopei este nu atât identificarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
și ECG pot orienta investigațiile ulterioare către definirea unei cauze a sincopei: cardiacă, mediată neural, cerebrovasculară. Un algoritm standard pentru diagnostic a fost propus și verificat pentru pacienți peste 65 de ani în vederea diagnosticării etiologiei sincopei, incluzând: ECG, ecocardiografia, masajul sinusului carotidian, ecografia Doppler vascular, testul cu masa înclinată, monitorizare neinvazivă ECG și TA, studiu electrofiziologic, test de efort, coronarografie, computer tomografie (CT) pulmonară, CT cerebrală, evaluare psihiatrică. Algoritmul poate fi folosit cu succes, în siguranță, și la vârstnic, reducând frecvența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
silex,-icis s.m. ,,cremene, piatra tare"): med. ro. silicoză s.f. (cf. fr. silicose s.f.; en. silicosis); simbolo- "simbol"- în psihopatologie etc. (cf. gr. σύμβολον, -ου s.n. "contract; marcă; semn; auspiciu): med. ro. simbol s.n. (cf. fr. symbole, s.m.; en. symbol); sinus(o)- "cavitate" (cf. lat. sinus,-us s.m. "îndoitură; cută; fald; togă"): med. ro. sinus (cf. fr. sinus, s.m.; en.sinus. NA) siring(o)- "canal, tub" (cf. gr. σϋριγξ, -ιγγος s.f. "canal,flaut"): med. ro.seringă s.f (cf. fr. seringue
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tare"): med. ro. silicoză s.f. (cf. fr. silicose s.f.; en. silicosis); simbolo- "simbol"- în psihopatologie etc. (cf. gr. σύμβολον, -ου s.n. "contract; marcă; semn; auspiciu): med. ro. simbol s.n. (cf. fr. symbole, s.m.; en. symbol); sinus(o)- "cavitate" (cf. lat. sinus,-us s.m. "îndoitură; cută; fald; togă"): med. ro. sinus (cf. fr. sinus, s.m.; en.sinus. NA) siring(o)- "canal, tub" (cf. gr. σϋριγξ, -ιγγος s.f. "canal,flaut"): med. ro.seringă s.f (cf. fr. seringue, s.f.; syringe); sito-/sitio- "aliment
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
en. silicosis); simbolo- "simbol"- în psihopatologie etc. (cf. gr. σύμβολον, -ου s.n. "contract; marcă; semn; auspiciu): med. ro. simbol s.n. (cf. fr. symbole, s.m.; en. symbol); sinus(o)- "cavitate" (cf. lat. sinus,-us s.m. "îndoitură; cută; fald; togă"): med. ro. sinus (cf. fr. sinus, s.m.; en.sinus. NA) siring(o)- "canal, tub" (cf. gr. σϋριγξ, -ιγγος s.f. "canal,flaut"): med. ro.seringă s.f (cf. fr. seringue, s.f.; syringe); sito-/sitio- "aliment" (cf. gr. σϊτος, -ου s.m. "grâu, făină, pâine"): med
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]