1,909 matches
-
cu insuficiență cardiacă avansată (MUSTIC, MIRACLE, PATH CHF, MIRACLE ICD, CONTAK -CD, COMPANION). Cu puține excepții (CONTAK-CD, MIRACLE-ICD), celelalte trialuri au inclus forme severe de insuficiență cardiacă (NYHA III sau IV) și terapie medicamentoasă optimă, pe fondul disfuncției ventriculare stângi sistolice, ventriculului stîng dilatat și QRS larg (peste 120-150 ms). Reducerea clasei NYHA (în medie cu 1 clasă), creșterea cu 20-30% a distanței parcurse la testul de 6 minute și creșterea consumului periferic de oxigen cu 10-15%, alături de ameliorarea calității vieții
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
aortică, hipertensiunea arterială sau cordul atleților). CMH prezintă la rândul ei diverse subentități - în funcție de segmentele de VS implicate, de prezența sau absența obstrucției tractului de ejecție al VS. Caracteristica ei principală este dată de prezența unui ventricul hiperactiv, cu funcție sistolică foarte bună, dar cu relaxare anormală, ceea ce duce în timp la creșterea presiunii telediastolice în VS și respectiv la nivelul circulației pulmonare. Prevalența în populația adultă, așa cum se întâlnește în literatura de specialitate, este de 1 : 500 - în populația generală
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
contribuie la realizarea acesteia sunt: - de ordin anatomic: hipertrofia septală, deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului de ejecție este de tip dinamic, și poate avea localizare sub-aortică sau medio-ventriculară. În funcție de prezența sau absența ei, CMH poate fi de tip obstructiv sau neobstructiv
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
valvei mitrale (SAM) și contactul acesteia cu septul inter¬ventricular sub un unghi de aproximativ 90 grade. Durata acestui contact determină gradul de obstrucție și poate fi apreciată extrem de ușor prin examen ecocardiografic. SAM este produsă prin efect Venturi (fluxul sistolic trecând printr-o zonă îngustată a tractului de ejecție ventriculară, va avea o velocitate crescută ce va determina sucțiunea valvei mitrale către sept), precum și prin efectul de împingere a valvei de către presiunea crescută ce se realizează subaortic [3]. Consecința existenței
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
un al doilea vârf mai mic. Corespondentul impulsului presistolic la auscultație este dat de prezența zgomotului 4 ce precede zgomotul 1; zgomotul 2 poate fi uneori dedublat paradoxal ca urmare a obstrucției la ejecție. Patognomonic pentru CMH este însă suflul sistolic ce se auscultă cu maximum de intensitate între apex și stern, dar iradiază și în axilă sau la baza gâtului, începe după zgomotul 1 și este crescendo-descrescendo. Acesta are de fapt două mecanisme: fluxul turbulent de la nivelul obstrucției tractului de
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
tractului de ejecție al VS - prin măsurarea directă a acestuia în secțiune parasternală longitudinală, precum și prin modificările aparatului mitral, cu deplasarea anterioară a acestuia, cu modificarea orientării mușchilor pilieri ai VS unul către celălalt și a amândurora către anterior. Mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM) se pune în evidența atât în modul M cât și în cel bidimensional și constă în deplasarea bruscă în sistolă a jumătății distale a cuspei mitrale anterioare către SIV și contactul cu acesta. Durata prelungită
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
rapidă, iar E´unda diastolică măsurată la nivelul inelului mitral septal) care în funcție de valoarea lui se corelează cu presiunea telesistolică a VS, este folosit ca parametru de bază în urmărirea postoperatorie a pacienților cu CMH. De asemenea, folosirea velocităților longitudinale sistolice și a strain-ului a devenit o metodă de rutină în diferențierea pacienților cu hipertrofie ventriculară.În cazul pacienților cu CMH, acestea au valori mult mai scăzute decât în cazul celor cu hipertensiune arterială. Weidemann et al. a demonstrat că
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
care se poate confunda CMH este stenoza aortică (SA), în special dacă pacientul este trecut de 50 de ani. Aspectul carotidogramei în SA arată însă cu totul altfel, unda având o creștere lentă și tardivă (pulsul parvus et tardus). Suflul sistolic în SA are altă localizare a maximei auscultații - spațiul 2 intercostal drept și iradiază pe vasele gâtului, fiind acompaniat de multe ori de freamăt. Însă mult mai specifice în diferențierea lor sunt manevrele de creștere sau scădere a intensității suflului
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
altă localizare a maximei auscultații - spațiul 2 intercostal drept și iradiază pe vasele gâtului, fiind acompaniat de multe ori de freamăt. Însă mult mai specifice în diferențierea lor sunt manevrele de creștere sau scădere a intensității suflului. În CMH, suflul sistolic crește la manevra Valsalva sau dacă pacientul se ridică în picioare - prin contrast cu cel din SA care suferă modificări contrare. O altă situație în care apare hipertrofie importantă a VS este cordul atleților. Subiect extrem de dezbătut în ultimii ani
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
50 de ani, sau dimpotrivă, subgrupe cu risc crescut. Aceștia din urmă pot evolua către moarte subită (în special la vârste tinere) sau către apariția progresivă a insuficienței cardiace la care se poate asocia angina pectorală ( în contextul prezervării funcției sistolice a VS) sau către insuficiența cardiacă clasa a IV-a NYHA cu disfuncție sistolică severă de VS, ori către instalarea fibrilației atriale împreună cu complicațiile de tip embolic ce pot însoți această tulburare de ritm. Insuficiența cardiacă cu funcție sistolică prezervată
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
către moarte subită (în special la vârste tinere) sau către apariția progresivă a insuficienței cardiace la care se poate asocia angina pectorală ( în contextul prezervării funcției sistolice a VS) sau către insuficiența cardiacă clasa a IV-a NYHA cu disfuncție sistolică severă de VS, ori către instalarea fibrilației atriale împreună cu complicațiile de tip embolic ce pot însoți această tulburare de ritm. Insuficiența cardiacă cu funcție sistolică prezervată apare ca urmare a disfuncției diastolice, a obstrucției de la nivelul tractului de ejecție al
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
funcției sistolice a VS) sau către insuficiența cardiacă clasa a IV-a NYHA cu disfuncție sistolică severă de VS, ori către instalarea fibrilației atriale împreună cu complicațiile de tip embolic ce pot însoți această tulburare de ritm. Insuficiența cardiacă cu funcție sistolică prezervată apare ca urmare a disfuncției diastolice, a obstrucției de la nivelul tractului de ejecție al VS, a instalării fibrilației atriale și, nu în ultimul rând a ischemiei subendocardice. În aceste cazuri, pereții VS sunt în continuare hipertrofiați, iar cavitatea ventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
30 mm [3]. O altă categorie de pacienți considerată cu risc crescut este aceea din care fac parte cei cu anevrisme apicale de VS și zone de cicatrice miocardică (detectată prin RMN); cei cu stadiu final al bolii și disfuncție sistolică severă de VS și chiar cei la care s-a realizat ablația percutană a unei septale și care ulterior au dezvoltat infarct miocardic în acea zonă [3]. Dintre anomaliile genetice care se asociază mai frecvent cu moartea subită s-au
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
în CMH, singur sau în asociere cu beta-blocantele. Beneficiile sale însă sunt controversate și nu protejează pacienții de aritmiile atriale sau ventriculare ce grevează evoluția bolii acestor pacienți. În fazele finale ale bolii, când apare insuficiența cardiacă congestivă și disfuncție sistolică importantă, tratamentul simptomatic este cel clasic, care asociază inhibitorii enzimei de conversie, blocanții receptorilor de angiotensină II, digitala, beta-blocantele și diureticele. Singura șansă reală de supraviețuire a acestor bolnavi este reprezentată de transplantul cardiac, până la efectuarea lui aceștia putând beneficia
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
la care s-a efectuat această procedură au fost ulterior investigați atât cu RMN cu potențare tardivă, precum și cu ecocardiografie tisulară. Concluzia autorilor a fost că segmentul care are cel mai mult de câștigat din punct de vedere al funcției sistolice este peretele lateral al VS [17]. Totuși, această procedură prezintă o serie de inconveniente, unul din cele mai importante fiind date de complicațiile ce apar în contextul unui infarct miocardic, deși controlat: tulburări maligne de ritm, complicații mecanice. Pe lângă acestea
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
suprafață regulată sau nodulară, nu totdeauna sensibilă, cu margine ascuțită la cirotici, consistență dură, cartilaginoasă. La palpare se poate simți o frecătură pe aria hepatică, determinată de invadarea capsulei și perihepatită, iar la auscultație se poate evidenția un suflu arterial sistolic, rugos, produs prin arterializarea tumorii, creșterea fluxului sangvin și neregularitatea calibrului vaselor intrahepatice, determinată de compresiunea prin noduli tumorali [26,27]. Configurația clinică diferă însă în funcție de prezența sau absența unei boli hepatice de fond. CHC se dezvoltă în peste 80-90
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
ale rigidității arteriale sunt reprezentate de: creșterea postsarcinii ventriculare, cu hipertrofie ventriculară stângă; reducerea perfuziei subendocardice; epuizarea mecanică progresivă a arterelor. Consecințe clinice. Rigiditatea arterială crescută se asociază cu modificări ale profilului presiunii arteriale, caracterizat prin creșterea izolată a TA sistolice și augmentarea presiunii pulsului (PP). Augmentarea PP poate rezulta atât din creșterea TA sistolice, cât și din reducerea TA diastolice, aceasta din urmă fiind caracteristică pentru arterioscleroză, fiind responsabilă de stabilizarea sau reducerea TA diastolice observate după vârsta de 60
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
perfuziei subendocardice; epuizarea mecanică progresivă a arterelor. Consecințe clinice. Rigiditatea arterială crescută se asociază cu modificări ale profilului presiunii arteriale, caracterizat prin creșterea izolată a TA sistolice și augmentarea presiunii pulsului (PP). Augmentarea PP poate rezulta atât din creșterea TA sistolice, cât și din reducerea TA diastolice, aceasta din urmă fiind caracteristică pentru arterioscleroză, fiind responsabilă de stabilizarea sau reducerea TA diastolice observate după vârsta de 60 de ani [Franklin et al., 1999]. în populația generală, PP reprezintă un factor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
populația generală, PP reprezintă un factor de risc cardiovascular independent, constatat la persoanele cu vârsta peste 50 de ani [Darne et al., 1989; Madhavan et al., 1994; Benetos et al., 1997]. Cauza acestui fenomen o reprezintă faptul că atât TA sistolică, cât și PP sunt rezultatele interacțiunii dintre factori cardiaci (volumul-bătaie, viteza de ejecție) și factorii opozanți ai ejecției din VS. PP poate crește și datorită augmentării volumului-bătaie (cum se observă la atleții de performanță cu bradicardie spontană, acest fenomen neasociindu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
o creștere a PP se asociază cu o mortalitate ridicată la pacienții cu uremie cronică [Tozawa et al., 2002; Klassen et al., 2002]. Chiar și la pacienții cu insuficiență renală cronică incipientă, Levin et al. [1999] au arătat că TA sistolică crescută reprezintă un predictor independent al hipertrofiei ventriculare stângi și al progresiei acesteia în timp. Astfel, fiecare creștere a TA sistolice cu 5 mm Hg se asociază cu o creștere cu 11% a masei ventriculului stâng (VS). Creșterea rigidității arterelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
al., 2002]. Chiar și la pacienții cu insuficiență renală cronică incipientă, Levin et al. [1999] au arătat că TA sistolică crescută reprezintă un predictor independent al hipertrofiei ventriculare stângi și al progresiei acesteia în timp. Astfel, fiecare creștere a TA sistolice cu 5 mm Hg se asociază cu o creștere cu 11% a masei ventriculului stâng (VS). Creșterea rigidității arterelor mari, de tip elastic, se asociază cu un clearance creatininic redus, fiind constatată deja la pacienții cu disfuncție renală ușoară/moderată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
un clearance creatininic redus, fiind constatată deja la pacienții cu disfuncție renală ușoară/moderată [Mourad et al., 2001], precum și la subiecții cu IRC avansată [Konings et al., 2002]. La pacienții dializați, hipertrofia ventriculară stângă (HVS) este strâns asociată cu TA sistolică și presiunea pulsului [London et al., 1990, 1992, 1996]. Pe de altă parte, rigiditatea arterială și întoarcerea precoce a undelor reflectate în arterele mari reprezintă principalii determinanți ai TA sistolice și ai presiunii pulsului la pacienții dializați și se asociază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
dializați, hipertrofia ventriculară stângă (HVS) este strâns asociată cu TA sistolică și presiunea pulsului [London et al., 1990, 1992, 1996]. Pe de altă parte, rigiditatea arterială și întoarcerea precoce a undelor reflectate în arterele mari reprezintă principalii determinanți ai TA sistolice și ai presiunii pulsului la pacienții dializați și se asociază în mod direct atât cu mărimea hipertrofiei ventriculare stângi [London et al., 1990], cât și cu progresia în timp a masei VS [Matsumoto et al., 2000]. Indexul masei VS se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
toate acestea ducând la creșterea rezistenței periferice. Studiul TONE (Trial of Non Pharmacologic Interventions in Elderly ) a ilustrat impactul restricției sodate la vârstnicii hipertensivi: o scădere a aportului de sodiu la aproximativ 2,5 g/zi a redus semnificativ TA sistolică și pe cea diastolică și a diminuat riscul de apariție a evenimentelor cardiovasculare majore (48). În prezent, nu există recomandări oficiale asupra consumului de sare la vârstnici; majoritatea autorilor consideră că este necesară doar o restricție moderată de sare: 6-8
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
cardiovasculare majore (48). În prezent, nu există recomandări oficiale asupra consumului de sare la vârstnici; majoritatea autorilor consideră că este necesară doar o restricție moderată de sare: 6-8 g/zi (10). Restricții mai importante sunt necesare la vârstnicii cu hipertensiune sistolică izolată, cu obezitate abdominală, de rasă neagră (are sensibilitate mai mare la sare) și la care hipertensiunea este rezistentă la tratamentul medicamentos. Se recomandă ca, în loc de sare, să se folosească alte condimente: mărar, pătrunjel, cimbru, tarhon, zeamă de lămâie, mici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]