1,118 matches
-
este mai puternică evitarea, cu atît mai mult timp va fi necesar pentru tratament. Din cîte am putut observa, este greu să găsești un individ care suferă de mult timp de atacuri de panică și care nu manifestă și evitare situațională, la fel de greu cum întîlnești pe cineva care suferă de evitare agorafobică, dar care nu a avut niciodată un atac de panică. În practica medicală, diagnosticele sînt puse în urma unei discuții de tip interviu cu pacientul. Cînd se vizează atingerea unei
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la susținerea din partea celorlalți ca strategie de înfruntare a fricii (Vitaliano et al., 1987). Atunci cînd pacienții au fost învățați să folosească astfel de strategii eficiente (de exemplu, controlul respirației sau relaxarea) s-au înregistrat mai puține cazuri de evitare situațională. Din aceste date reiese o serie de implicații clinice importante. Evitarea agorafobică este prezisă de anumite cogniții referitoare la atacurile de panică survenite în situații specifice. Mai întîi, cei cu grade mai ridicate de evitare tind să perceapă o asociere
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu alți factori de stres sau cu alte dificultăți să aplice conținutul și să-și mențină sănătatea. Deși teama de locuri publice sau spații deschise este specifică pentru majoritatea persoanelor care suferă de agorafobie, dovezile recente sugerează că aceste temeri situaționale nu sînt cele mai importante în cazul agorafobiei. Teama de panică sau de atacurile de anxietate, indiferent unde se produc, constituie principala preocupare în tulburarea de panică și agorafobie. Mulți oameni au atacuri de panică. Totuși, doar cîțiva continuă să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
situații este secundară fricii de anxietate înseamnă că, pentru a învinge problemele agorafobiei, trebuie să învețe să controleze anxietatea și atacurile de panică. Odată controlată această teamă primară, o persoană care suferă de agorafobie poate învăța să-și depășească teama situațională. Pe măsură ce indivizii învață că își pot controla anxietatea și atacurile de panică, ei pot înfrunta acele situații pe care le-au evitat anterior, convinși fiind că pot preveni atacurile de panică. Teama fundamentală în agorafobie este descrisă frecvent ca o
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
agorafobie este descrisă frecvent ca o teamă de leșin sau colaps, de a avea un atac de cord, de a înnebuni, de a pierde controlul asupra intestinelor sau a vezicii sau orice alt tip de control personal. Temerile secundare sau situaționale sînt numeroase și variate. Aceste temeri includ orice situație despre care individul își închipuie că poate provoca sau că este asociată cu o anxietate ridicată. Important este că individul nu trebuie să experimenteze un atac de anxietate în toate aceste
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
un atac de anxietate în toate aceste situații, ci doar să creadă că situația i-ar putea provoca unul. În acest sens, nu doar atacurile de anxietate, ci și modul în care individul le evaluează determină dezvoltarea unei anumite temeri situaționale. Din experiența noastră, aproape toți oamenii care suferă de o tulburare de panică de lungă durată ajung să evite unele situații de frica panicii. Măsura evitării va determina cantitatea de timp și energie necesară depășirii acestei probleme. Anumite tulburări confundate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gripă) ori cînd este obosit și extenuat și începe să se simtă la capătul puterilor. Primul atac de panică se instalează rareori atunci cînd o persoană este cu adevărat în siguranță, relaxată și eliberată de stres. 1.3. Dezvoltarea temerilor situaționale Cei mai mulți oameni învață să anticipeze situațiile în care poate avea loc un atac de panică. Aceasta nu înseamnă că situația este neapărat periculoasă, ci că ei o pot indentifica ca pe un loc impropriu de a avea un atac de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de condiționare duce la o asociere mentală a celor două evenimente. Amintirea atacului este asociată cu amintirea situației în care a avut loc. Această asociere duce la credința că situația a cauzat atacul, ceea ce, mai apoi, duce la dezvoltarea temerilor situaționale și la evitarea anumitor situații. După cum am menționat anterior, nu toate situațiile evitate de persoanele cu agorafobie constituie neapărat locul atacurilor de panică precedente. Ele trebuie doar să creadă că o anumită situație poate provoca un atac de panică pentru
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care consecințele unui atac de panică (de pildă, în timp ce conduceți o mașină) sînt înspăimîntătoare. Amintiți-vă că teama principală în agorafobie este teama de un atac de panică sau de anxietate, și nu frica de anumite locuri sau situații. Temerile situaționale sînt secundare. Un tratament reușit implică, în primul rînd, să învățați să vă controlați anxietatea și atacurile de panică și apoi, în al doilea rînd, cu ajutorul acestor cunoștințe, să vă învingeți temerile situaționale. 1.4. Evitările subtile Deja am discutat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
frica de anumite locuri sau situații. Temerile situaționale sînt secundare. Un tratament reușit implică, în primul rînd, să învățați să vă controlați anxietatea și atacurile de panică și apoi, în al doilea rînd, cu ajutorul acestor cunoștințe, să vă învingeți temerile situaționale. 1.4. Evitările subtile Deja am discutat despre evitarea situațiilor reale, dar există și alte tipuri de evitare care, deși mai subtile, sînt totuși legate de atacurile de panică. Evitați medicația de orice fel, chiar dacă v-a prescris-o medicul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
situațiile, de ce să nu procedați astfel? Din nefericire, atacurile de panică nu încetează cu adevărat; pur și simplu, descoperiți din ce în ce mai multe situații care ar putea fi periculoase și le evitați și pe acestea. 4.1. Mai multe despre evitare Temerile situaționale sînt temeri de locuri sau situații în care persoanele cu fobii cred că ar putea avea loc un atac de panică. Individul a experimentat, probabil, astfel de atacuri de panică în situații identice sau similare în trecut. Dar, datorită procesului
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
atacuri de panică în situații identice sau similare în trecut. Dar, datorită procesului de generalizare, o persoană nu are nevoie să experimenteze un atac de panică într-o anumită situație pentru a dezvolta o teamă față de acea situație. Odată temerile situaționale inoculate, indivizii cu tulburare de panică și agorafobie dezvoltă o evitare a situației respective. Evitarea poate fi destul de puternică, suficient încît acea persoană să nu se mai afle niciodată în acea situație și, din acest motiv, nu va ști niciodată
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
context? De fapt, dacă ați rămîne în situația respectivă în jur de o oră, frica ar dispărea în cele din urmă, iar teama s-ar diminua data viitoare cînd vă veți afla în aceeași situație. Dar puțini oameni cu temeri situaționale pot rămîne într-o astfel de situație timp de o oră sau două, timp necesar înlăturării unei panici intense. Astfel, ei continuă să evite acele situații. În schimb, pentru a slăbi asocierile, expunerea la situațiile temute trebuie să aibă loc
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu sînteți capabili să îndepliniți un pas în viața reală; de asemenea, poate fi combinată cu expunerea reală la situațiile temute. Numai practica în plan imaginar nu vindecă agorafobia. 4.6. Atingerea obiectivelor După cum am menționat, esențială în depășirea temerilor situaționale este abilitatea de a stabili obiective clare, realiste și de a le descompune într-un număr de pași mai mici și mai simpli, prin care puteți progresa. Nimic nu vă încurajează mai mult decît succesul anterior și trebuie să învățați
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu atacurile de panică. Notați senzațiile fizice care au loc în timpul atacurilor dumneavoastră de panică și gîndurile cu privire la acestea. Vom găsi mai tîrziu gînduri alternative, mai puțin amenințătoare, care să pună la îndoială convingerile dumneavoastră inițiale. 5.1.3. Temerile situaționale și gîndirea dăunătoare După cum am menționat mai devreme, modelele de gîndire dăunătoare pot explica de ce unii oameni nu se simt bine în anumite situații, cum ar fi într-un lift sau în tren. Aceste temeri situaționale pot fi explicate de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
5.1.3. Temerile situaționale și gîndirea dăunătoare După cum am menționat mai devreme, modelele de gîndire dăunătoare pot explica de ce unii oameni nu se simt bine în anumite situații, cum ar fi într-un lift sau în tren. Aceste temeri situaționale pot fi explicate de două grupe principale de gînduri dăunătoare: Dacă am un atac de panică, nu voi reuși să ies din lift sau tren. Dacă am un atac de panică, nu voi putea primi ajutor. Desigur, unele situații implică
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1998; Turk et al., 1998). În studiile care utilizează criteriile DSM-III-R, nu există prea multe deosebiri între pacienții diagnosticați doar cu fobie socială generalizată și cei la care tulburarea este comorbidă cu TPE în ceea ce privește situațiile temute, concentrarea cognitivă generală, anxietatea situațională subiectivă și subminarea percepută a performanței (Holt et al., 1992; Turner et al., 1992b), dar ultimii manifestă o evitare mai mare și un disconfort general (Turner et al., 1986). Rudele de gradul întîi ale probanzilor cu fobie socială generalizată indică
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o dată, pacienții vor vedea cît de multe au în comun. În tratamentul individual, lista situațiilor dificile va forma baza ierarhiei de expunere gradată. În această etapă, pacienții nu reușesc de obicei să aprecieze modul în care atît de multe frici situaționale aparent diferite pot avea ceva în comun și pot întreba acest lucru. De asemenea, ei pot remarca faptul că uneori, aceasta este o problemă și alteori nu. Este cu totul imprevizibil. Lista va fi inteligibilă, în termenii temerilor fundamentale specifice
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
stilul dumneavoastră de viață, astfel încît, atunci cînd vă confruntați cu o situație dificilă, intensificarea anxietății să nu fie copleșitoare. SECȚIUNEA 3 Strategii de management al anxietății În secțiunea 2 au fost prezentate caracteristicile anxietății și ale panicii, precum și factorii situaționali și factorii asociați cu stilul de viață care deetrmină amplificarea generală a nivelurilor de stres și anxietate. Luînd în considerare acești factori, puteți contribui la reducerea nivelului de excitație nivelul de tensiune și vigilență pe care îl resimțiți atunci cînd
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
temerilor dumneavoastră, plan care va fi atît flexibil, din perspectiva anxietății pe care v-o induce, cît și eficient, ajutîndu-vă să depășiți fobia socială. 5.1. Importanța expunerii gradate În secțiunea 2 a acestui ghid am discutat despre apariția temerilor situaționale, adică a fricii de anumite situații pe care persoana a învățat să le asocieze cu anxietatea sau chiar cu panica. Confruntarea cu astfel de situații sau fie și numai gîndul la ele declanșează anxietatea, componentă a reacției de tip luptă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fobii identificate sînt legate de: 1. animale; 2. mediul înconjurător (de exemplu, înălțime, furtună, apă); 3. sînge, injecții sau răni; 4. anumite situații (de exemplu, avioane, lifturi, spații înguste). De asemenea, se menționează (dar sînt incluse în categoria Altele) fobii situaționale în care individul se teme de sufocare, vomă sau îmbolnăvire. În prezent, valoarea anticipatorie a acestei categorizări nu este foarte clară. Deși indivizii care suferă de un anumit subtip de fobie vor avea probabil și temeri legate de situațiile cuprinse
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
continuare, veți avansa de-a lungul ierarhiei, rămînînd de mai multe ori într-o situație, la fiecare nivel, pînă ce situația nu mai este potențial amenințătoare. Această procedură este discutată mai amănunțit în secțiunile următoare. 4.1. Înfruntarea temerilor Temerile situaționale sînt asociate cu unele locuri sau situații pe care persoana cu fobie le consideră periculoase sau înspăimîntătoare. După apariția temerilor asociate cu o serie de situații survine adesea evitarea. Cu ajutorul tratamentului, veți reuși să depășiți obstacolul evitărilor. Procesul presupune timp
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
scap de durere. Nu voiam decât să zac și să aștept sfârșitul stupid unei carierei mele incendiare. ::::::::::::: Săptămâna următoare m-am supus unei examinări inutile la Exodus Clinic, în Marina Del Ray (unde mi s-a aplicat diagnosticul de „narcisism situațional dobândit“). N-a ajutat cu nimic. Numai pastilele de amfetamină și cocaina și blisterele de LSD ștampilate cu Bart Simpson și Pikachu însemnau ceva pentru mine, singurele lucruri care mă făceau să simt ceva. Cocaina îmi distrugea mucoasa nazală și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în care modul conjunctiv al celui de-al doilea verb lasă o slabă posibilitate muribundului să-și revină, construcția trăgea moarte are un grad de certitudine major. Substantivul precizează cu exactitate procesul ireversibil al agoniei, spre deosebire de conjunctivul încărcat cu virtualități situaționale. „În interiorul narațiunii repetarea la diferite intervale a acelorași fraze construiește stilistic «schema» de desfășurare a conflictului între personajele - funcții, expresie a opoziției bine-rău”. Deși aparțin genului liric, colindele de fecior se structurează pe tiparul ritmic al „refrenului”: „Se luară, se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sociale. Formarea personalității umane este, în aceeași măsură și concomitent, un proces individual și social. Individual, întrucît se referă la un subiect concret, de la o anumită vîrstă putîndu-se vorbi de autoformare; social, în sensul că se realizează într-un context situațional dat, în care acționează o multitudine de variabile exterioare care își pun amprenta asupra devenirii personalității umane. Pentru cunoașterea și elucidarea unora din aceste variabile s-au întreprins cercetări cu caracter interdisciplinar asupra colectivului de elevi, considerat ca o variantă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]