1,640 matches
-
intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice în care este situată
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
văzut prima oară caravana cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe deal. Aici am cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
văzut prima oară caravana cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe deal. Aici am cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum vulgaris), - gherghinar (Rodomus pentagina), - soc (Sambucus nigra), - mur (Rubus idaeus), - măceș (Rosa canina), - corn (Cornus mas), - sânger (Cornus sanguinea), - păducel (Crataegus monogyna), etc. La adăpostul coroanei arborilor se dezvoltă florile de pădure, dintre care menționez: - ghiocei (Galanthus nivalis), - brebenei (Coxidalis), 21 - toporași (Viola), - iarba moale
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Calendula officinalis)+herba de cicoare (Cichorium intybus)+herba de păpădie (Taraxacum officinale)+herba de tătăneasă (Symphytum officinale)+herba de ventrilică (Veronica officinalis) din care se beau, zilnic, 2 ceaiuri, ușor Îndulcite. *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+flori de soc (Sambucus nigra)+frunze de salvie (Salvia officinalis)+herba de coada calului (Equisetum arvense)+herba de rozmarin (Rosmarinus officinalis)+herba de pelin alb (Artemisia absinthium) din care se beau, zilnic, câte 2 ceaiuri Îndulcite cu miere de albine. Pulbere din amestec
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
eventual amestecate cu mătase de porumb și cozi de cireșe are efecte deosebit de bune În eliminarea excesului de apă din țesuturi, prin acțiunea diuretică. -Alte decocturi se prepară din bulbi de ceapă și arpagic, herba de coada calului, scoarță de soc și de mesteacăn, cu adaus de bicarbonat de sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi și semințe măcinate de morcov. -Infuzie din frunze proaspete de urzică vie și urzică mică, frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori de gălbenele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
un pahar cu 150 ml apă; se beau 3 păhărele pe zi pentru a mări diureza care survine la 4 ore după administrare. Amestecurile de plante medicinale recomandate În tratarea ascitei sunt: -Infuzie din amestec de coada calului, urzică albă, soc, rozmarin și pelin alb din care se ia 1 linguriță la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi. -Decoct din amestec cu fructe de ienupăr (2 linguri), herba de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rămasă după strecurare se aplică sub formă de cataplasmă pe zonele umflate. Rețeta autorilor *Allium cepa (ceapă) + Artemisia absinthium (pelin alb) + Betula verrucosa (mesteacăn) + Equisetum arvense (coada calului) + Juniperus communis (ienupăr) + Petroselinum crispus (pătrunjel creț) + Phaseolus vulgaris (fasole) + Sambucus nigra (soc). Pentru uz extern În ascita abdominală se aplică frecvent cataplasme fierbinți din cartofi fierți transformați În pastă sau cataplasme cu ceapă tăiată pusă de 2 ori pe zi, cu efecte de stimulare a eliminării urinei din corp. Cataplasmele se pot
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pe nemâncate, la ora 11 și seara la ora 17, s-a dovedit foarte eficientă În combaterea ascitei, declanșată În urma unei hepatite. Foarte utilă este și cura cu 3-4 lămâi pe zi. Sucul obținut la storcător din fructe coapte de soc sau din frunze bine spălate de țelină este deosebit de util În diferite faze ale ascitei. O linguriță de ulei de măsline sau de bostan luată seara ajută mult defecația. Ca alimente interzise din hrana zilnică sunt: grăsime animală, slănină, tocături
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
experiența multor generații au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
formă de băi de șezut sau comprese locale. Băile de șezut cu coada șoricelului au fost recomandate Încă din antichitate de Hipocrate În cazul hemoroizilor sângerânzi, având efecte hemostatice și cicatrizante. *Infuzie din frunze de mur (Rubus fruticosus) sau de soc (Sambucus nigra) din care se iau 2 linguri frunze uscate și mărunțite la 200 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară și se aplică, local, sub formă de comprese reci. *Infuzie din flori de lumânărică pentru băi de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
1 lingură plantă uscată la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute, se adaugă o lingură Bitter suedez la fiecare cană și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. -flori de mușețel, coada șoricelului, gălbenele, nalbă, lavandă, soc și arnică;-frunze de afin, anghinare, crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
astfel de ceai nu suferă niciodată de constipație; *frunze de volbură (infuzie din 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită care se bea dimineața, pe stomacul gol) având acțiune purgativă datorită conținutului În ramnoză, rezine și acid convolvulinic; *flori de soc (1 cană băută seara Înainte de culcare) cu efecte ușor laxative și calmante În constipațiile de natură nervoasă; *flori de porumbar, frunze de frasin și rădăcini de cicoare (luate separat) din care se prepară infuzii, băute câte 2-3 căni pe zi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lămâie și miere după gust și se consumă seara la culcare, atât lichidul cât și semințele, având acțiune mecanică În constipațiile rebele, prin reglarea tranzitului intestinal datorită conținutului ridicat de mucilagii. *tinctură de volbură, herba de nalbă mare, flori de soc sau rădăcini de păpădie (câte 20 g se macerează timp de 10 zile În 100 ml alcool 400); se consumă 2-4 linguri, amestecate cu 2-4 linguri de miere sau sirop natural, dimineața pe stomacul gol; *sirop din flori de piersic
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
zi, cu 20-30 minute Înainte de mesele principale, În cure de 2-3 săptămâni pe lună. Amestecurile de specii sunt preparate sub formă de infuzii, decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice și pulberi laxative În care intră următoarele specii: *flori de soc, nalbă, piersic, porumbar, salcâm, măceș, mac roșu; *frunze de salvie, volbură, frasin, patlagină și roiniță; *rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană, nalbă, pir; *semințe de in, mărar, fenicul, anason, chimion; *coajă de portocale. În literatura de specialitate sunt recomandate 3
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
30 minute Înainte de mesele principale: -Înainte de micul dejun: cicoare (30 g) +coada șoricelului (30 g) + gălbenele (30 g) + trifoi roșu (20 g) + patlagină (20 g) + țintaură (20 g) + crușin (20 g); -Înainte de masa de prânz: frasin (20 g) + soc (20 g) + mușețel (20 g) + nalbă mare (20 g) + anason (20 g) + patlagină (10 g) + păpălău (10 g); -Înainte de cină: semințe de in (1 linguriță) + tărâțe de grâu (1 linguriță) + hrișcă (1 lingură) + semințe de floarea soarelui (1 lingură
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
iau câte 1 lingură la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute și se beau după adăugarea unei lingurițe de Bitter suedez. Alte amestecuri de plante recomandate de diferiți fitoterapeuți sunt : *Infuzie din amestec cu flori soc, flori de mușețel, frunze de frasin, frunze de patlagină, rădăcini de nalbă mare, fructe de anason și fructe de păpălău ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute, se strecoară și se beau câte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ceai de crețișoară, adăugând câte o linguriță de Bitter suedez. Amestecul de plante cu mare eficiență conține : flori de gălbenele (6 părți), flori de coada șoricelului (4 părți), herba de cimbrișor (3 părți), scoarță de salcie (2 părți), flori de soc (2 părți) și frunze de mesteacăn (1 parte) ; se prepară decoct din 1 lingură la 250 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, În locul apei potabile. Extern se fac frecții și comprese musculare cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
II. DESPRE NOI ÎNȘINE (prezentări autobiografice ale cadrelor didactice) ÎI.1 Încadrarea unității de învătământ în anul școlar 2010 - 2011 ÎI. 2 CADRE DIDACTICE ÎN ACTIVITATE Numele și prenumele: Dimitriu D. Carmen Dată și locul nașterii: 9. 10. 1963, Soci, com. Miroslovești, jud. Iași. Starea civilă: căsătorită, 2 copii Studii: * Liceul Pedagogic « Vasile Lupu » Iași- specializarea învățători (1978 - 1982); * Universitatea « Al.I.Cuza » Iași , Facultatea de Filologie, secția română - franceză (1982 - 1987); * Universitatea « Al.I.Cuza » Iași - Școală de Doctorat
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
denominație provizorie, ci una definitivă și ireversibilă. În domeniul medical, în științele matematice și în fizică, conceptualizarea prin analogie a devenit un fenomen universal, se produce uniform în toate limbile și/ sau interdisciplinar (med. boală- lit. "boala secolului"; med. colaps- soc. "colaps social" etc.). Competența terminologului de a restitui un concept metaforic este determinată de numeroase particularități (conceptuale, semantice etc.), cu atât mai mult cu cât gradul de fiabilitate al analogiei nu este ilustrat de corespondența referenților. IV.1.1. Analogia
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a cunoscut la Paris și de al cărui nume este legată complicația diabetului cunoscută sub numele de „piciorul Charcot”. În 1934, Gh. Marinescu și I. Nicolescu publică „À propos des rélations du noyau tuberien péri-ventriculaire avec le diabète sucré” (C. R. Soc. Biol. 116: 21, 557). Gheorghe Marinescu (1863-1938) 1907 - Apare la Paris lucrarea lui N. C. Paulescu „L’Hypophyse du cerveau”, Ed. Vigot. Este una dintre cele mai importante lucrări de la începutul secolului XX. Tehnica hipofizectomiei transtemporale (metodă originală imaginată de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
pacienții diabetici. În lecția de deschidere susținută pe 12 mai 1913, Paulescu spune: „Medicina studiază omul și, singură printre științe, are omul ca obiect unic al studiului său” (10). 1915 - Th. Mironescu publică „Un caz grav de diabet pancreatic” (Bul. Soc. Med. și Nat., Iași, 10-12, 109-114). 1920 - Apare volumul II din „Traité de Physiologie Médicale” al lui N. Paulescu, publicat în limba franceză și distribuit prin Ed. Vigot din Paris. În această lucrare apar in extenso primele date experimentale vizând
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
care poate fi pus apoi în evidență prin reactivul cupro-potasic.” (9, 10). 1930 - Gh. Litarczec (1888-1954) publică „Contribution aux rélations qui existent entre l’obesité et le diabète, à l’aide des epreuves fonctionalles de l’appareil insulaire” (Bull. Mem. Soc. Med. des Hopitaux). În 1943, el va publica „Problema diabetului” (Spitalul 63: 3-4, 57-69). În 1948 publică o importantă lucrare, „Elemente de fiziopatologie generală a nutriției”, în care problematica biochimică a diabetului, analizată în profunzime, reamintește despre stagiul de bursier
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
Nu poți să-l lași la greu pe cineva apropiat, trebuie susținut, ajutat, Înconjurat de zidul iubirii noastre Împotriva legii oarbe, a legalismului administrativ absurd, nu-i așa? Un mental colectiv protector pentru ai noștri, o anomie generalizată pentru restul soci etății. Două consecințe grave ar rezulta din această diagnoză. S-a dezvoltat În spațiul mioritic o trăsătură de personalitate care tinde să devină competență națională: „Avem compromisul și adaptarea În sânge”. Avem o gândire socială adaptată din contextul nostru, din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ile lor ?i via?a lor sociouman? cotidian? se bucur? de prestigiu at�ț timp c�ț oamenii ?i comunit??ile lor tr?iesc ?i pot fi �fă?? �n fă?? s? se cunoasc? sociologic, spunea Alain Touraine (�n Production de la soci�ț�, 1973), atunci c�nd se (re)cunoa?te ca fiind produs? de activit??ile ei ?i de raporturile dintre componentele ei, atunci c�nd cele ce par �date� s�nt (re)cunoscute (?i) că rezultate ale (inter)ac?iunilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]