1,210 matches
-
mass-media, realizarea unui site de web și o campanie de strângere de semnături pentru depunerea unei petiții, acesta a reușit înlocuirea alimentelor preparate rapid cu hrană proaspătă și alocarea unei sume considerabile pentru îmbunătățirea alimentației în școli. Conceptul de marketing societal nu trebuie confundat cu cel de marketing social. Marketingul societal este acel tip de marketing care a introdus subiecte ce au legătură cu responsabilitatea socială în strategiile de marketing comercial în timp ce marketingul social aplică teoriile, instrumentele și procedeele marketingului comercial
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
strângere de semnături pentru depunerea unei petiții, acesta a reușit înlocuirea alimentelor preparate rapid cu hrană proaspătă și alocarea unei sume considerabile pentru îmbunătățirea alimentației în școli. Conceptul de marketing societal nu trebuie confundat cu cel de marketing social. Marketingul societal este acel tip de marketing care a introdus subiecte ce au legătură cu responsabilitatea socială în strategiile de marketing comercial în timp ce marketingul social aplică teoriile, instrumentele și procedeele marketingului comercial pentru a rezolva problemele sociale curente. Marketingul social a fost
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
Bell, 2000, 221-222), „clasa de specialiști” (Bell, 2000, 228) care produc cunoașterea. „Resursa de bază a societății postindustriale este personalul său științific” (Bell, 2000, 221-222). Conducerea directă este preluată de noii antreprenori (la nivel organizațional) și noii guvernanți la nivel societal. A înțelege acest nou mecanism al puterii (prin cunoaștere) implică o nouă viziune despre procesele de structurare societală. Există „o logică” a proceselor: 1) Cunoașterea devine noua resursă principală a puterii. 2) Această realitate implică deținerea puterii de către noii actori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
este personalul său științific” (Bell, 2000, 221-222). Conducerea directă este preluată de noii antreprenori (la nivel organizațional) și noii guvernanți la nivel societal. A înțelege acest nou mecanism al puterii (prin cunoaștere) implică o nouă viziune despre procesele de structurare societală. Există „o logică” a proceselor: 1) Cunoașterea devine noua resursă principală a puterii. 2) Această realitate implică deținerea puterii de către noii actori principali ocupați în zonele creării, prelucrării, folosirii, difuzării managementului cunoașterii. 3) Exercitarea puterii prin cunoaștere are la bază
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ce nu știu, știu că aceasta îmi este necesară și, de aceea, vreau să știu”. Nevoia de cunoaștere apare pe baza unor motivații diferite și se orientează - prin aceste motivații - spre domenii diverse. Nevoia de cunoaștere se exprimă la nivelurile: societal, organizațional, individual și - vom vedea - pune în mișcare numeroase mecanisme societale (printre care cele ale puterii). Capacitatea de a „traduce” principiile generale ale strategiei Uniunii Europene în programe realiste și eficiente implică, printre altele, valorificarea a două principii complementare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aceea, vreau să știu”. Nevoia de cunoaștere apare pe baza unor motivații diferite și se orientează - prin aceste motivații - spre domenii diverse. Nevoia de cunoaștere se exprimă la nivelurile: societal, organizațional, individual și - vom vedea - pune în mișcare numeroase mecanisme societale (printre care cele ale puterii). Capacitatea de a „traduce” principiile generale ale strategiei Uniunii Europene în programe realiste și eficiente implică, printre altele, valorificarea a două principii complementare de acțiune. Cu alte cuvinte, se cere ca principiile generale ale „Strategiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
local, dar și global, implică o „ruptură” în practică și gândire, o „ruptură” care nu înseamnă o neglijare a ceea ce s-a făcut bine, ci o reevaluare a acesteia pentru a trece la un nou tip de organizare a vieții societale. Să descifrăm corect metafora Reținând formularea societatea condusă prin cunoaștere, va trebui să ne schimbăm radical viziunea despre dezvoltare. Viziunea și strategiile specifice societăților industriale „clasice” pun accentul pe producția nemijlocit „materială”, cercetarea și învățământul acționând „din afara” proceselor productive, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dintr-una subiectivă. Pentru unii autori, el este un aspect al structurii sociale care facilitează orice relație socială. El reprezintă o resursă pentru acțiunea colectivă și este creat de interacțiunea indivizilor, neputând fi extras dintr-o relație dată și generalizat societal (Bourdieu, 1980; Coleman, 1990). Pentru alți autori, capitalul social este o trăsătură psihologică, o resursă individuală evidențiată în relațiile sociale printr-o serie de valori și atitudini (Newton, 1997; Whiteley, 1999; Inglehart, 1997). Ca atare, acesta poate fi exprimat prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
slăbesc, când mobilitatea, adaptabilitatea, spiritul de inovare etc. scad sensibil. Altfel spus, se susține că, dacă într-o societate crește ponderea persoanelor vârstnice, care sunt afectate de un astfel de proces de pierdere a unor calități fundamentale, și la nivel societal se va regăsi o evoluție similară. Această concepție are desigur și o componentă economică, prin care se postulează că o populație mai îmbătrânită este una mai „sclerozată”, mai puțin adaptabilă la modificările pe care noile tehnologii le aduc în procesul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai grave decât cele înregistrate în cazul inundațiilor din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Kučèrová consideră că studiile asupra acestui tip de criză trebuie să se concentreze, pe lângă efectele economice majore, și asupra tipului particular de șoc societal care a dus la paralizarea, pe termen relativ îndelungat, a sistemelor tehnic, de servicii și chiar de securitate. Ea analizează urmările specifice asupra reorientării dezvoltării exogene și endogene în zonele rurale. Articolul Máriei Mátéffy, The Role of Agricultural Expansion in
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mare amploare ca întindere în timp și spațiu. Tendințele oferă suport unui diagnostic al schimbărilor, manifestându-se ca un "diagnostic teoretic grație căruia se dă un sens unui ansamblu de evoluții empirice și se descrie, prin indicatori relevanți, acest domeniu societal". Aspectul teleologic al inovației este clar subliniat ca răspuns la argumentele oferite de M. Fullan (1991) care considera că, deși inovațiile se bazează pe scopuri clare, mai pot exista și situații când bunele intenții pot asimila și practici ineficiente sau
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cerințele societății. Se pot delimita, astfel, două perspective de analiză. În primul rând, schimbarea educațională este dictată de cerințele sociale. În această situație, sarcina școlii este de a-și racorda misiunea și strategiile de dezvoltare la nevoile reclamate la nivel societal, cu atât mai mult, cu cât integrarea socială nu este dependentă doar de pregătirea individului, de calitățile intelectuale sau de profilul moral al acestuia, ci și de capacitatea sa de a răspunde în manieră convingătoare provocărilor externe. Pornind de la acest
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de "noile educații". Acestea nu trebuie să se erijeze în surse inepuizabile de înnoire sau de reconstrucție pe alt temei al conținuturilor educației tradiționale, ci trebuie să constituie repere pertinente în analiza și promovarea unor demersuri acționale transformatoare la nivel societal. Pentru aceasta, unii specialiști ( G. Văideanu, 1979, p 5) recomandau încă de la începutul anilor 80 prudență în analiza a doi factori care ar trebui să ne atragă atenția atunci când vorbim de "noile educații": a) efectul de sistem care subliniază faptul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din partea părinților precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar- suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante; * la nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante; * la nivelul relațiilor cu școala adolescenții care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate școlare bune și un mediu școlar pozitiv
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
expectanțelor din partea părinților) precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar-suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante. * La nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante. Responsabilitatea cade în seama tuturor (a soțului, prietenului, vecinului sau oricărui cetățean), dar și a statului, care facilitează oferta și consumul de droguri, care prin
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se restricționează niciodată libertatea individuală, pentru simplul motiv că această societate este singura lege pentru ființele din interiorul ei. Întrucât omul își respectă legile, el se mișcă, face alegerea, își exercită libertatea în interiorul legii lui, neintrând în contradicție cu mediul societal. Sigur, există și reversul medaliei, al restricționării libertății individuale atunci când, într-o societate constituită în mod normal, ființa umană își depășește limitele sale firești, devenind un factor de dezordine și perturbând, astfel, echilibrul societal 2. Potrivit teoriei naeionesciene, condiția sine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui, neintrând în contradicție cu mediul societal. Sigur, există și reversul medaliei, al restricționării libertății individuale atunci când, într-o societate constituită în mod normal, ființa umană își depășește limitele sale firești, devenind un factor de dezordine și perturbând, astfel, echilibrul societal 2. Potrivit teoriei naeionesciene, condiția sine qua non pentru exercitarea libertății este ancorarea ființei în domeniul posibilului. Nu există libertate fără posibilitatea de alegere și nu există alegere înainte de acțiune. Cu alte cuvinte, alegerea se realizează înainte de act, atunci când acesta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de integrarea personală. Altfel spus, integrarea eficientă impune anumite condiții, și anume: pentru un copil, existența unor relații cât mai apropiate cu familia, iar pentru un adult, asigurarea unei existențe demne, cu relații diverse în cadrul grupurilor sociale din comunitate. Integrarea societală (în societate) se referă la asigurarea de drepturi egale și respectarea autodeterminării persoanei cu cerințe speciale și se realizează atunci când copilul cu cerințe speciale dobândește sentimentul de apartenență și participare deplină la viața comunității prin asumarea unor responsabilități sociale. Acest
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în calitate de cetățean, ca producător de bunuri și valori, ca personalitate. Chiar și un copil cu dizabilități multiple își poate găsi locul potrivit într-o astfel de organizare socială și poate afla modalități de a-și împlini măcar unele aspirații. Integrarea societală optimă face ca diversele deficiențe să devină irelevante, accentul căzând pe ceea ce poate fi o calitate a persoanei cu cerințe speciale, și nu pe ceea ce nu poate. Aceste niveluri ale integrării, aflate în relații de interdependență, se constituie ca un
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
o calitate a persoanei cu cerințe speciale, și nu pe ceea ce nu poate. Aceste niveluri ale integrării, aflate în relații de interdependență, se constituie ca un continuum ce presupune creșterea progresivă a sferelor de cuprindere, de la integrarea fizică la cea societală, ultima incluzându-le pe toate. Aceste niveluri de integrare pot fi valabile în toate tipurile de integrare umană. În opinia mai multor autori, drumul către educația integrată a trecut prin mai multe etape, traversând zone tranzitorii în numai trei-patru decenii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
adaptarea metodelor de lucru la clasă (ale învățătorului împreună cu profesorul de sprijin); stabilirea instrumentelor de urmărire a progresului copilului; monitorizarea copilului de către grupul de suport. 7. Integrarea socială: includerea copiilor integrați în toate activitățile din viața grupului școlar. 8. Integrarea societală: participarea copilului integrat la activitățile diverselor grupuri sociale din care face parte (familie, grup de joacă etc.). Observație Acțiunile de la punctele 2 și 3 se pot derula simultan sau în paralel. Derularea efectivă a unui astfel de algoritm presupune o
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ale dreptății, dintre care "cele privind calitățile, meritele, drepturile, egalitatea resurselor, egalitatea șanselor, nevoile și inegalitatea funcțională par să fie cele mai relevante pentru sociologi"1. Teoria echității și contractul psihologic Pentru ca justiția socială să determine coeziunea indivizilor la nivel societal este dezirabil să fie atent analizate modalitățile de recunoaștere și recompensare a meritelor. Principiul meritocrației vizează aspectele legate de criteriile după care sunt selectate elitele sociale, menite să dezvolte reprezentări diferite asupra valorii, la nivel social. John Rawls a inclus
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de societate este considerat chiar de Rorty drept unul utopic. 19 Vezi Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de consum, Polirom, Iași, 2007. 20 Evitarea acestui mod de viață se poate face doar la nivel personal, căci la nivel societal media se află în centrul permanentei construcții a identității și a valorilor. Media individualizează și în același timp uniformizează, oferind tot mai multă informație unei reflexivități din ce în ce mai sărace și mai superficiale. O dată intrate în logica consumului, media îl țin pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
familia tradițională, acele schimbări de substanță care sunt indestructibil legate de criteriile dominante pe care se întemeiază o familie: alegerea partenerului, rezidența, relațiile de putere în cuplu, relațiile părinți-copii, funcțiile familiei, structura familială, gradul de stabilitate și ponderea în ansamblul societal 5. Puterea de decizie a părinților asupra căsătoriei copiilor devine, pentru cea mai mare parte a populației, istorie. Toate evidențele arată că în secolul XX a crescut autonomia căsătoriei, chiar dacă părinții au continuat să aibă un cuvânt de spus în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în indivizi, nici în rezultatele fizice ale producției". Capitalul social nu ar putea fi explicat, în consecință, prin încrederea generalizată. Văzut ca relație de reciprocitate și încredere, el nu poate fi extras din relația specifică (comercială, de exemplu) și generalizat societal, crede și Daniel Rubenson (2000), capitalul social fiind generat de relațiile dintre persoane, și nu de persoanele însele. În opinia lui Sandu (1999: 71), capitalul social este "un stoc de valori relevante pentru sociabilitate", adică o sociabilitate productivă, a cărei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]