1,069 matches
-
Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, Fr. (1964), „Anti-Duhring”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București. Etzioni, A. (1969), „Toward a theory of societal guidance”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Flacks, R. (1989), „Toward a socialist sociology”, în A. Wells (ed.), Contemporary Sociogical Theories, Goodyear Publishing Company, Santa Monica. Flonta, M. (1985), Perspectivă filosofică și rațiune științifică, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fel Încât se aplică nu numai la indivizi, ci și la grupuri, comunități, chiar și la națiuni. În acest sens, Dumitru Sandu (1999) precizează că, „În funcție de spațiul de interacțiuneă se poate vorbi despre capitalul social personal, familial, comunitar, organizațional și societal” (71). Capitalul social reprezintă resursele, valorile și avantajele individuale pe care indivizii le dobândesc ca participanți Într-un cadru comunitar. „Încrederea, asocierea și toleranța formează nucleul de valori al capitalului social. Reciprocitatea implicită este dimensiunea latentă fundamentală a tuturor acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
democratizator" - așa cum propune și una dintre concluziile volumului de față, cel puțin pe latura inclusivă a modului în care definește democrația, în manieră minimală, Robert Dahl3 - populismul ideologic și cultural (având drept caracteristici transdoctrinarismul și procesualismul și exercitând, în plan societal, ceea ce numesc un efect de influență asupra actorilor și instituțiilor politice 4) poate explica disfuncțiile democratice ale societății noastre. Ca atare, și din această perspectivă, înțelegerea complexității conceptuale și a expresiei fenomenale a populismului, pe care ne-o propune volumul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2009 și 2011. Explicația rezidă, în bună măsură, în poziția hegemonică pe care o avea (și probabil încă o mai are) în regiune o formă specifică de populism cu accente puternic neoliberale în chestiunile economice și vădit conservatoare în materie societală. Or, acest tip de populism, care a reușit să se impună mai ales mizând pe tematicile anticomunistă, neo-religioasă, dar și ultra-capitalistă și anti-colectivistă, a venit să susțină retorica necesității reformelor radicale, limitării drepturilor sociale și reducerii drastice a cheltuielilor bugetare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de calitate decernate de federațiile europene sau internaționale de partide și de structurile organizaționale dependente de autoritatea liderului ca pradă a numeroase sciziuni. O dimensiune particulară a acestei carențe rămâne a priori consensul politic, care ocolește, chiar ignoră, liniile conflictelor societale, ceea ce lasă loc unei retorici a protestării alternative. Rezultatele alegerilor au impus un echilibru fragil pe scena politică. Misiunea principală a guvernului va fi integrarea în UE. Comisia a menționat deja luna aprilie pentru semnarea tratatului de aderare a României
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Totodată, autorul își propune să analizeze natura și conținutul termenului de „calitatea vieții populației” și să elaboreze un model de monitorizare și evaluare a indicatorilor calității vieții care s-ar plia pe realitatea din Republica Moldova (p. 13). În capitolul „Transformările societale și impactul lor asupra vieții sociale”, autorul analizează sintetic termenii „schimbare socială”, „transformare socială”, „tranziție”, „reformă” ș.a. și se pronunță în favoarea adoptării conceptului de „transformare socială” în locul celui de „tranziție” (pp. 81-103). Argumentele invocate par convingătoare; sunt însă mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
participat de bunăvoie la persecutarea unor indivizi sau a unor grupuri, În timp ce alții au tolerat astfel de nedreptăți, unii dintre ei profitînd considerabil În urma oprimării semenilor lor. În fapt, experiența comunistă, așa cum a fost ea percepută la nivel individual și societal, a fost complexă, cu indivizi pe post de victime, colaboratori, criminali și spectatori. Istoricii și oamenii de cultură contemporani ce tratează această perioadă trebuie să evidențieze astfel de complexități. Acest efort nu este doar crucial, ci și extrem de urgent dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sociale în general ca și a grupului familial în particular a fost mai puțin abordată în spațiul românesc. Sănătatea fizică și psihosocială ar trebui corelată și cu sănătatea spiritual-mentală. Homosexualitatea a existat în toate societățile însă acum tinde să devină ,,societală", să se impună cu caracter de normalitate, oferindu-se chiar soluții pentru uniunile homosexuale, care evident nu fac copii. Confuzia dintre sexe din uniunile homosexuale este interpretată de Biserică și de alți specialiști nu ca o criză a instituției familiei
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
doresc, simt, acționează, fiecare separat și în grupurile din care fac parte, de ce depinde modul în care oamenii reacționează (diferit) față de măsurile luate pe linie managerială, de ce se practică diferite concepții de management al resurselor umane, cum să evaluăm eficacitatea societală a unei strategii sau alta a managementului resurselor umane etc. Esențialul nu este de a aplica o serie de măsuri, ci de a ști cum să gândim pentru a lua măsurile dorite, aplicabile și benefice. Pornind de la această cerință legată
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
malefică în raport cu strategia pe care managerul o fixează. Conceptele de „benefic” sau „malefic” nu pot fi operante doar printr-o judecare a rentabilității unei întreprinderi. Managementul resurselor umane se supune azi unor criterii de valoare care se extind asupra ansamblului societal, chiar funcțiile unei întreprinderi se concep, se practică și se evaluează pe baza unei noi înțelegeri a competitivității și funcției nulității acesteia. Uniunea Europeană a precizat: ,,funcția principală a unei întreprinderi este aceea de a crea valoare prin producerea de bunuri
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
2002, p. 5. 11 Industrial Policy in an Enlarged Europe, Commission of the European Communities,COM (2002) 714 final, Brussels, 2002, p. 2. footnote>. În același sens s-a modificat și viziunea despre competitivitate, ea fiind direct corelată cu eficacitatea societală de ansamblu: „Competitivitatea - capacitatea economiei de a asigura populației sale atât standarde de viață superioare și în permanență creștere, cât și rate superioare de angajare pe baze durabile”11. Managementul resurselor umane se va concepe și judeca dintr-o perspectivă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
roluri ființează ca un întreg, pe baza principiului sinergiei (relațiile de sistem), întregul neputând fi redus la suma părților sale componente. Managementul resurselor umane implică o acțiune diferențiată în spațiul „unui mare complex” ca sinergie între complexul uman, cel instituțional, societal, etnic, religios, cultural etc. A cunoaște și - cu deosebire - a interveni implică mari dificultăți și riscuri. Uneori acțiunile internaționale declanșează efecte secundare (nedorite) care influențează (negativ cel mai adesea) împlinirea scopului dorit, efectele mediate le denaturează pe cele imediate, ceea ce
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ar fi: conversația, plimbarea, gândirea sau imaginația zilnică”<footnote Ivancevich, John M., Matteson, Michael T., op. cit., p. 651. footnote>. Comportamentele individuale sunt generate nu numai de factori de ordin personal, ci, într-o măsură uneori determinată, de factorii de natură societală. De aceea, vorbim și de comportamentul colectiv, „termen generic care desemnează tipurile de comportament proprii unor indivizi care, sub influența unei credințe împărtășite, acționează uneori în «concentrat»”<footnote Larousse. Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 56. footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
existent în ceea ce are el specific). Așadar, definirea managementului nu se reduce la criteriul „conducerii” activităților umane în general. Managementul apare într-o anumită etapă a evoluției sociale, a desfășurării afacerilor, în particular. Două precondiții au fost necesare (exprimând realitatea societală a economiei capitaliste): a) apariția mâinii de lucru libere din punct de vedere social-economic și juridic, în locul omului dependent (ca sclav sau iobag), ceea ce a dat relațiilor de muncă un caracter cu totul nou al conducerii „liber” acceptate și realizate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în folosul comunității, dar și de cei din închisori, lagăre de muncă etc.). Ceea ce se cuvine să reținem constă în necesitatea de a concepe munca nu sub forma eforturilor depuse, ci ca o reprezentare, o interpretare socioculturală, pe criteriile beneficiului societal, a activităților depuse. Munca în calitatea sa de reprezentare. Munca presupune prezența unor reprezentări conștientizate asupra sensului activității depuse. Vom da un citat mai mare din Foucault care ni se pare deosebit de semnificativ. „Vorbind în chip mai general, omul, pentru
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în ceea ce s-au denumit strategiile de ruptură, strategii care urmăresc în mod sistematic, voit, conștient și benefic, întreruperea proceselor de reproducere a vechilor tendințe și generarea, consolidarea și generalizarea unor tendințe noi, ca expresie a trecerii spre noi realități societale, cu noi mecanisme și noi actori sociali”<footnote Nica, Elvira, Strategii și politici de ocupare a forței de muncă în România, 2007, p. 9. footnote>. Strategiile managementului resurselor umane diferă și în raport cu tipul lor de comportare pe piață, promovându-se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a asigura că nașterea noii economii nu amplifică problemele sociale existente, ale șomajului, excluziunii sociale și ale sărăciei”<footnote Industrial Policy in an Enlarged Europe, p. 7. footnote>. Aplicat în cadrul strategiilor managementului resurselor umane, acest model (cu caracter de generalitate societală) duce la modificarea sensului unor concepte de bază. Se modifică chiar modul de a defini o întreprindere prin aceea că „funcția principală a unei întreprinderi este de a crea valoare, prin producerea de bunuri și servicii de care are nevoie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
productive, dar experiența pozitivă atestă posibilitatea extinderii lor și în instituțiile administrației publice (în raport cu specificul fiecăreia). Ceea ce s-ar cere să reținem constă în necesitatea de a părăsi gândirea „clasică” a instituțiilor cu o puternică ierarhie a conducerii. Noile realități societale, în curs de cristalizare și la noi în țară impun o „ruptură” de vechea practică și gândire. „Într-un anumit fel, trebuie sa adoptăm o gândire de ruptură și să ieșim dintr-o logică centrată pe funcționarea internă, în care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
structura locurilor de muncă se concepe, se creează și funcționează în raport cu cerințele de perspectivă ale societății, în general, cu cele ale instituțiilor, în particular. În cadrul administrației publice, problematica locului de muncă evidențiază o serie de aspecte specifice de mare semnificație societală. Locul de muncă, într-o instituție publică, se proiectează în raport cu gradul de democratizare a societății, cu nivelul de participare civică a populației, cu schimbările dorite în sfera relațiilor publice. Locul de muncă în administrația publică „se mută” (am putea spune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cele privind noile relații promovate de UE în domeniul relațiilor pentru și cu publicul. Iată cum, de la început, am dorit să subliniem că problematica locului de muncă are un caracter multidimensional, cu o determinare politică și influențe semnificative asupra ansamblului societal. Adesea, problema posturilor în managementul resurselor umane este redusă la aspectele sale concrete, practice, cu deosebire cele privind metodele de proiectare și de ocupare cât mai corespunzătoare a acestora, ca și când ar exista un singur mod de a le concepe, totul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
la baza ierarhiei” și presupunând o putere mare în mâna managerului, este, astăzi, supus unor severe critici și, cu deosebire, unor noi practici „antitayloriste” vizând modificarea viziunii despre post. Experiențe diverse se confruntă și își „joacă” legitimitatea și eficacitatea lor societală. Ne referim la alternative vizând „reconceperea” și „reconstrucția” postului de o amploare diferită; ne referim la: 1) teoria și experiența „relațiilor umane” datorate lui E. Mayo, care a pus în evidență rolul aspectelor psihologice, al climatului social al întreprinderii, rolul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
eșec, greutăți În comunicarea „face to face”, dezinteres pentru viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului la nivel societal sunt mai puțin studiate la noi. CAPITOLUL V. MOTIVAȚIE, MENTALITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 5.1. Schimbare și criză În comportamentul consumatorului Societatea de consum reprezintă o provocare a zilelor noastre atât pentru consumator, cât și pentru manageri și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care Eugen Lovinescu a propus termenul sincronism, vrând să sugereze că acest sistem este, totodată, expresia unui spirit al veacului, ce se difuzează în lume după modelul valurilor de imitație masivă în albia cărora se propagă modelul occidental ca model societal universal și civilizație planetară unică. La acest sistem de gândire, atît de bine codificat sub forma teoriilor modernizării, cum s-a precizat, s-au ivit reacții în țările întârziate într-o direcție teoretică nouă, insurgentă față de modelul sincronist de gândire
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa unui om de afaceri italian, Aurelio Peccei, și a unui om de știință scoțian, Alexander King, această organizație nonprofit a avut, de la bun început, ca scop principal dezvoltarea (la toate nivelurile societalului) a conștiinței condiției schimbate a omului pe planetă, condiție indusă de rapida deteriorare a fundamentelor societății moderne. Astfel, Clubul și-a propus de la bun început să se constituie și să acționeze ca o instanță independentă, globală, neoficială, de studiu al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a propus de la bun început să intre în dialog direct cu factorii de decizie efectivi și cu publicul larg, mai recent recurgând și la mijloacele de comunicare în masă cu scopul de a răspândi la nivelurile cele mai ample ale societalului conștiința problemelor globale grave, face ca acesta să fie o instanță singulară în contextul centrelor de reflecție serioase asupra problemelor ce afectează lumea contemporană. Pe de altă parte, caracterul unic al Clubului este dat de faptul că strategia acestuia constă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]