575,306 matches
-
rezistenței anticomuniste din exil, revine în țară, după patruzeci de ani, spre a da cu ochii de un peisaj vulnerat, de imaginea decrepită a caselor pe care le lăsase curate, albe, proaspete, occidentale. Spre a lua notă de starea unei societăți profund divizate în urma a ceea ce se numise Revoluție, dar putea să fi fost numai o lovitură de stat, dacă nu un hibrid. Diarista regăsește și locuri neschimbate, bunăoară Cișmigiul plimbărilor cu părintele său - dar nu va afla locul mormântului mamei
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
complet atât al structurii și evoluției exilului românesc în Occident, cât și al vieții din țară, în succesivele întreprinderi ale călătorilor ce nu lipseau a trece pe la cei mai reprezentativi români de la Paris. Dramatică prima revenire în țară în acea societate și printre acele evenimente de acum zece-treisprezece ani, la care acum nu ne mai prea gândim. Diarista își revede casa părintească, ocupată de călăul mamei martire - la procesul de recuperare, chemat de prietenul Doru Cosma, am fost martor, ca unul
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
consecutivă afirmației că femeile jinduesc după libertate: „Și atunci, dacă vor cuceri astăzi acest drept, ce nu vor mai încerca mâine?” Știm acum că „mâine” a devenit și ieri și astăzi. Dar totul a trebuit să treacă prin S.P.M.D.R.-ul (Societatea Protectoare a Muzelor Daco-Române) lui Caragiale. Cel puțin la noi. Mai previne Cato, cu figuri retorice consacrate (prolepsa, prosopopeea), ceea ce presupune că va spune adversarul, tribun al plebei, al cărui obraz - spunea el - ar trebui să roșească, având în vedere
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
eventual, ca să piardă, m-am gîndit.) Ba poate! zic. Cumpăr pîinea și-i spun la revedere domnișoarei. Nu se lasă - dintre pisălogii ăștia se aleg activiștii politici și misionarii. Nu-i așa că aș dona marele premiu, dacă l-aș cîștiga, societăților de caritate? Asta în nici unc az! După care mi-aduc aminte de zicerea ei cu românii puturoși. Și-o fac de două parale cu vorbe alese. Cu ce e românul puturos dacă joacă la loto? S-a făcut vreun
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
a României în general. Este aproape uimitoare, aș spune, această adevărată îndrăzneală a autoarei de a nu se încadra cuminte în prejudecățile și atitudinile preconcepute despre istoria românească, păstrând echilibrul între greutatea evenimentelor și cea a descrierii foarte fidele a societății bucureștene, cu moravurile sale, viața cotidiană, atât din perioada interbelică cât și din timpul regimului comunist și după 1989. Privirea este îndreptată în același timp spre putere, în întreaga ei desfășurare de-a lungul secolului al XX-lea, spre societate
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
societății bucureștene, cu moravurile sale, viața cotidiană, atât din perioada interbelică cât și din timpul regimului comunist și după 1989. Privirea este îndreptată în același timp spre putere, în întreaga ei desfășurare de-a lungul secolului al XX-lea, spre societate și spre câteva clădiri reprezentative ale orașului. Este într-un fel o istorie de tip “Annales” aplicată trecutului bucureștean, dar fără a lua, din păcate, în considerare ceea ce a fost orașul înaintea primului război mondial. Pentru o imagine completă, ar
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
spun. De regulă, asta o hotărăsc ceilalți. În discuția de față, tu. - Ce crezi, în general, despre convenții? În viață, în artă, în literatură? - Încep printr-un truism: convențiile au existat și vor exista întotdeauna. Ele sînt caracteristice mai ales societăților dominate de mentalități conservatoare și ating apogeul în societatea burgheză. Încă din Evul Mediu, știm că au existat oameni care se simțeau sufocați de societatea tradițională, încorsetată de convenții. Sînt cei care migrau, de obicei, de la sat, din lumea patriarhală
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
de față, tu. - Ce crezi, în general, despre convenții? În viață, în artă, în literatură? - Încep printr-un truism: convențiile au existat și vor exista întotdeauna. Ele sînt caracteristice mai ales societăților dominate de mentalități conservatoare și ating apogeul în societatea burgheză. Încă din Evul Mediu, știm că au existat oameni care se simțeau sufocați de societatea tradițională, încorsetată de convenții. Sînt cei care migrau, de obicei, de la sat, din lumea patriarhală, spre oraș, unde se simțeau mai liberi, apărați de
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
printr-un truism: convențiile au existat și vor exista întotdeauna. Ele sînt caracteristice mai ales societăților dominate de mentalități conservatoare și ating apogeul în societatea burgheză. Încă din Evul Mediu, știm că au existat oameni care se simțeau sufocați de societatea tradițională, încorsetată de convenții. Sînt cei care migrau, de obicei, de la sat, din lumea patriarhală, spre oraș, unde se simțeau mai liberi, apărați de anonimatul pe care-l conferă apartenența la o mulțime. Așa a apărut, în spațiul de limbă
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Pe de altă parte, atunci cînd vorbim despre subcultură, e foarte ușor să apucăm pe o pistă greșită, pentru că nu există o singură subcultură, ci o Cale Lactee de subculturi. Iar noi avem o competență redusă cu privire la fenomenul subculturalității în societate, între altele pentru că majoritatea subculturilor apar ca fenomene relativ izolate, la diferite nivele. - Ai putea să precizezi? - M-aș referi la unul dintre marii reformatori ai științei, italianul Basaglia, o personalitate de prestigiu. Premisa de la care pornește Basaglia este că
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Firește, dar nu e singurul. În anii ’60, Rolf Schwendter, un arhitect austriac pe care l-am cunoscut bine, a publicat un fel de preliminarii sociologice la teoria sa despre design. El consideră, cam simplist, că întreaga populație dintr-o societate ar putea fi reprezentată printr-un cerc. Schwendter spune că, în timp ce mai demult existau grupuri mari de oameni împărțiți în funcție de orientarea lor (mișcarea muncitorească etc.), în ultima vreme lucrurile s-au schimbat, societatea nu mai e atît de segregată. Cei mai mulți
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
cam simplist, că întreaga populație dintr-o societate ar putea fi reprezentată printr-un cerc. Schwendter spune că, în timp ce mai demult existau grupuri mari de oameni împărțiți în funcție de orientarea lor (mișcarea muncitorească etc.), în ultima vreme lucrurile s-au schimbat, societatea nu mai e atît de segregată. Cei mai mulți dintre noi facem parte din același grup - sau cerc - de oameni, pe care Schwendter îl numește „majoritatea compactă”. Iar apoi avem „restul”, „marginea” cum se mai spune. Dar o astfel de descriere a
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
cerc - de oameni, pe care Schwendter îl numește „majoritatea compactă”. Iar apoi avem „restul”, „marginea” cum se mai spune. Dar o astfel de descriere a situației este total greșită. Pentru că, după cum a demonstrat (fie și empiric) Basaglia, „nucleul tare” al societății constă dintr-o combinație între elite și „majoritatea compactă” a lui Schwendter, iar aceste două elemente interacționează, de fapt, conform legilor ciberneticii. Tot restul, suma subculturilor (indiferent dacă sînt numite astfel în limbajul oficial sau nu) reprezintă, în realitate, majoritatea
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
combinație între elite și „majoritatea compactă” a lui Schwendter, iar aceste două elemente interacționează, de fapt, conform legilor ciberneticii. Tot restul, suma subculturilor (indiferent dacă sînt numite astfel în limbajul oficial sau nu) reprezintă, în realitate, majoritatea populației. În orice societate există mult mai multe persoane „subcultura lizate”, împinse, într-un fel sau altul, „în afară”, uneori chiar dincolo de marginile societății, astfel încît dispar cu totul, așa cum s-a întîmplat în societățile fasciste. Cartea lui Eugon Kogon despre Al Treilea Reich
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
restul, suma subculturilor (indiferent dacă sînt numite astfel în limbajul oficial sau nu) reprezintă, în realitate, majoritatea populației. În orice societate există mult mai multe persoane „subcultura lizate”, împinse, într-un fel sau altul, „în afară”, uneori chiar dincolo de marginile societății, astfel încît dispar cu totul, așa cum s-a întîmplat în societățile fasciste. Cartea lui Eugon Kogon despre Al Treilea Reich este edificatoare în acest sens. Orice deviază de la normele societății constituie o subcultură. Aceasta este chiar definiția subculturii. - Pentru că știu
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
sau nu) reprezintă, în realitate, majoritatea populației. În orice societate există mult mai multe persoane „subcultura lizate”, împinse, într-un fel sau altul, „în afară”, uneori chiar dincolo de marginile societății, astfel încît dispar cu totul, așa cum s-a întîmplat în societățile fasciste. Cartea lui Eugon Kogon despre Al Treilea Reich este edificatoare în acest sens. Orice deviază de la normele societății constituie o subcultură. Aceasta este chiar definiția subculturii. - Pentru că știu că una dintre preocupările tale din ultima vreme este educația adulților
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
un fel sau altul, „în afară”, uneori chiar dincolo de marginile societății, astfel încît dispar cu totul, așa cum s-a întîmplat în societățile fasciste. Cartea lui Eugon Kogon despre Al Treilea Reich este edificatoare în acest sens. Orice deviază de la normele societății constituie o subcultură. Aceasta este chiar definiția subculturii. - Pentru că știu că una dintre preocupările tale din ultima vreme este educația adulților, te-aș întreba ce relație crezi că există între subcultură (atît de mediatizată de la un timp încoace) și educația
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
adulților, te-aș întreba ce relație crezi că există între subcultură (atît de mediatizată de la un timp încoace) și educația adulților (și nu numai a lor)? - Eu cred că, odată ce o subcultură este mediatizată, înseamnă că există încercări serioase din partea societății de a alege unele dintre creațiile de gen și de a le recupera, de a le integra în industria culturală sau în alte industrii. Prin urmare, aceasta este o problemă secundară, care trebuie să ia în considerare mobilitatea în societate
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
societății de a alege unele dintre creațiile de gen și de a le recupera, de a le integra în industria culturală sau în alte industrii. Prin urmare, aceasta este o problemă secundară, care trebuie să ia în considerare mobilitatea în societate. Mobilitatea oamenilor, dar și a formelor și modalităților de expresie. - Teoretic, sună bine. Totuși, chiar nu crezi că riscăm să cădem în non-valoare, poate și mai rău? - Ar trebui să ne oprim asupra relației dintre norme și valori, pe de
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
te situezi mai curînd „în afară” sau mai degrabă „înăuntru”. - Revenind la educație... - Evident că educația e necesară, dar este și o chestiune de putere. Pentru că educația înseamnă să-i disciplinezi pe oameni, să-i faci apți pentru ceea ce așteaptă societatea de la ei. Nici o școală, în sine, nu este ceva care să aparțină subculturii, chiar dacă există și astfel de școli. Din momentul în care apar și alte propuneri educaționale, intervine contraregula, care spune: felul în care ne educăm tineretul e departe
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
cauză funcționează atît de prost aceste sisteme? Și consideră că punctul de plecare al crizei trebuie căutat în prima jumătate a secolului XX, practic, pînă la al doilea război mondial. Pînă atunci, a existat o burghezie de tip diferit, în societate funcționau un alt fel de instituții și funcționau bine. Apoi acestea au intrat în declin și au început să înghită din ce în ce mai mulți bani și resurse de toate felurile și să funcționeze din ce în ce mai prost. Poate că teoria lui Illich e puțin
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
alternative (dacă tot am vorbit, pînă acum, pe tema asta). Chiar cunosc destul de bine o bibliotecă vieneză importantă, care le propune cititorilor mai multe variante de bibliografii, în care combină cărțile cu informația de pe web. În fond, trăim într-o societate democratică, al cărei scop declarat e să ofere cît mai multe șanse (fie ele culturale, de informare sau de alt tip) unui număr cît mai mare de persoane.
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Schlemihl (1932), va încerca tipare ceva mai închegate tehnic, în Incantații-le care vor deveni motiv de discordie cu camarazii avangardiști, care-l vor exclude de la “unu” pentru “trădare”: își publicase cartea la o editură “oficială”, Cultura Națională, dădea târcoale Societății Scriitorilor Români, de la care va și obține un premiu... În fine, tipărind Patmos și alte șase poeme (1933), Ilarie Voronca va mai atinge un punct maxim al scrisului său, în care onirismul suprarealist e fructificat cu rafinament într-o lirică
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
inevitabil să se întâmple astfel. Atunci când ai pornit o operație chirurgicală, înainte de a ajunge la rana propriu-zisă trebuie să treci și prin niște țesuturi sănătoase. Pe de altă parte, e o adevărată calamitate că destule personaje de prim-plan ale societății civile au jucat fraudulos. Nefericitul caz Doinaș constituie doar cea mai recentă dezamăgire dintr-o serie funestă. E greu să mai fii convingător în raport cu profitorii comunismului când ai de înfruntat rânjetele lor satisfăcute: „Hai, bă, lăsați-o mai moale cu
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
aceleiași politici de dominare și batjocorire de către o castă de tembeli a unei populații înfometate, derutate și redusă la stadiul de animalitate. Prin urmare, activitatea CNSAS trebuie să continue cu orice preț. Din moment ce e singurul instrument legal aflat la dispoziția societății, el trebuie folosit cu intensitate maximă. Si sunt sigur că forând neîntrerupt, vom ajunge și la adevărurile-adevărate, adică la demontarea motorului generator de nenorociri, și nu doar la desprinderea, din mers, a roților — așa cum se întâmplă acum. Cu alte cuvinte
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]