2,985 matches
-
de dezvoltare a comunităților în armonie cu mediul natural. Geoparcul are o structură de administrare proprie care, în parteneriate locale și naționale, asigură conservarea patrimoniului natural și cultural, și propune metode noi de protecție, educație și cooperare în scopul dezvoltării socioeconomice, îmbunătățirii condițiilor de viață din mediul rural și întăririi identității locale. Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată și în conformitate cu recomandările UNESCO și ale Cartei Rețelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din România, www.sisa.ro), care să fie structurat pe următoarele departamente: * Departamentul de Informații Agricole (DIA) - acest departament furnizează date despre producția agricolă, dinamica comerțului agroalimentar, disponibilitatea materiilor prime din sectorul agricol și a terenurilor extravilane, dar și date socioeconomice cu privire la nivelul de trai al populației dintr-o regiune supusă unei evaluări a securității alimentare. * Departamentul de Siguranță Alimentară (DSA) - acest sector culege și analizează date cu privire la siguranța alimentară și utilitatea pe care o resimte consumatorul în urma satisfacerii unei nevoi
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
de manifestare, sursele de influențare și modalități de prevenire a agresivității. De asemenea, pe baza unui intens plan de cercetare s-a evidențiat faptul că există o dimensiune externă a agresivității, ce ține de Învățare și se construiește În mediul socioeconomic al preadolescentului și adolescentului și se elaborează sub influența grupului familial sau a grupului de prieteni și poate fi controlată. Conf.univ.dr. Turliuc Maria Nicoleta 2 ARGUMENT Violența este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisă sau audiovizuală, informează
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Învățare, se construiește În mediul socio-economic al adolescentului, se elaborează sub influența grupului familial sau al grupului de prieteni și poate fi controlată. Ipoteza principală de la care am pornit este următoarea: agresivitatea elevilor este influențată de variabilele anxietate, sex, mediu socioeconomic și nivelul de instrucție al părinților și de asemenea, absenteismul elevilor este influențat de agresivitatea acestora. Termenul agresivitate vine din latinescul adgradior, care Înseamnă “a merge către...”, și a evoluat apoi În agredire, ce semnifică “a merge către... cu un
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
punctele slabe - se referă la mediul intern al organizației: resurse umane și materiale, motivația personalului, expertiză, experiență profesională etc.; oportunitățile și amenințările - se referă la mediul extern al organizației: relațiile cu administrația locală și alte instituții din regiune/comunitate, condițiile socioeconomice, posibili finanțatori, factori de risc existenți în comunitate și care pot afecta activitatea organizației etc. Dintr-o altă perspectivă, punctele tari și oportunitățile constituie avantaje (resurse strategice) care vin în sprijinul organizației, iar punctele slabe și amenințările constituie dezavantaje (ținte
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
casă în asfințit 14. Între aceste două episoade a intervenit o mare revoluție, întrerupând continuitatea istorică practic la toate nivelurile vieții naționale. Dar trăsăturile caracterului național rus au rămas intacte în urma dezastrului acelei revoluții. Chiar și schimbarea masivă a structurilor socioeconomice și a instituțiilor, a modului de viață și de gândire nu au fost în stare să afecteze „forța elementară și persistența” caracterului rus pe care Bismarck le-a descoperit în experiența sa, dar care erau evidente și în cazul soldatului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Schmitt, 2001, pp. 549-550). Desigur însă că nu atât criteriul de clasificare sau numărul mai mare sau mai mic de activități ar trebui analizate, acceptate sau respinse. Mult mai semnificativă este, după părerea noastră, corelarea conținutului activităților cu noile realități socioeconomice ale organizațiilor, cu necesitățile la care ele trebuie să răspundă, cu particularitățile progresului tehnic. Este de la sine înțeles că diversificarea și multiplicarea enormă a organizațiilor, complicarea lor fără precedent au adus modificări semnificative în conținutul și rolul activităților organizaționale. Mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în altă parte a lucrării noastre. Toate aceste clasificări îi permit autorului să rețină două categorii de criterii esențiale de clasificare a structurilor organizatorice: criteriile externe (care fac apel la determinanții de mediu: tehnologie, piață); criteriile interne (ce cuprind caracteristicile socioeconomice ale organizației, mecanismele de decizie și participare, gradul de centralizare sau de delegare a autorității etc.) (vezi Ménard, 1997, pp. 82-99). În ceea ce ne privește, preferăm să clasificăm structurile organizatorice după gradul lor de formalizare (fig. 11.2). Vom prezenta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alternativ” la birocrație? Înainte de a răspunde la această întrebare, este necesar să clarificăm o altă chestiune: ce anume i-a determinat pe unii autori să vorbească despre „prăbușirea” birocrației? Răspunsul se află în schimbările importante intervenite în toate sferele vieții socioeconomice începând cu anii ’60. Economia permanenței lasă locul economiei tranzienței, după cum se exprima Toffler. Or, noul tip de economie este total diferit de cel vechi. Economia tranzienței se caracterizează printr-o mobilitate amețitoare, prin avalanșa problemelor de non-rutină, prin reorganizări
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
birocrația tradițională. Cu toate aceste precauții, modelul lui Duncan suferă, după opinia noastră, și prin aceea că, deși valid teoretic, oferă mai puține sugestii de organizare structurală concretă a activităților organizaționale. Probabil că el este și mai puțin adaptat particularitaților socioeconomice și socioculturale actuale. Mondializarea, noile tehnologii de informare și comunicare, exigențele inedite și crescute ale consumatorilor fac ca organizarea birocratică să nu mai fie agreată. Unii autori consideră chiar că factorii de mai sus „precipită sfârșitul birocrației...”. Ei includ în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a comunica, instrucția, cunoștințele, judecata și decizia, intuiția, originalitatea, adaptabilitatea, trăsăturile temperamentale, caracterul, inițiativa, perseverența, ambiția, gradul de responsabilitate, încrederea în sine, controlul de sine etc.); - factori psihosociali (sociabilitatea, diplomația, popularitatea, prestigiul, cooperarea, capacitatea de influențare etc.); - factori sociologici (nivelul socioeconomic, statutul economic și social, mobilitatea socială etc.). # Deși eforturile investite în surprinderea și decelarea tuturor acestor factori au fost masive, rezultatele obținute sunt mai mult decât nesatisfăcătoare. În general, corelația dintre conducere și factorii fizici și constituționali s‑a dovedit
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
factorii asociați cel mai adesea conducerii au fost următorii: capacitățile (inteligență, vivacitate, facilitatea comunicării, originalitate); reușita (instrucție, cunoaștere, putere atletică); responsabilitatea (siguranță, inițiativă, perseverență, agresivitate, încredere în sine, plăcerea de a excela); participarea (activitatea, sociabilitatea, adaptabilitatea, simțul umorului); statutul (nivel socioeconomic, popularitate). Din păcate, lista întocmită de Stogdill nu este unică. Astfel de liste abundă în literatura psihosociologică occidentală, numai că deficiența esențială a lor constă în faptul că între factorii sau trăsăturile enumerate nu există întotdeauna o coincidență - dimpotrivă, cel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ROLLAND (eds.), La psychologie du travail, Éditions d’Organisation, Paris. PINES, A., ARONSON, E., KAFRY, D. (1981), Burnout: From Tedium to Personal Growth, The Free Press, New York. PITARIU, H.D. (2003), „Stresul profesional la manageri: corelative ale personalității în contextul tranziției socioeconomice din România”, Revista de psihologie organizațională, vol. III, nr. 3-4. Rascle, N. (2001), „Comment gérer le stress au travail”, în Cl. Lévy-Leboyer, C. Louche, J.P. Rolland (eds.), Psychologie appliquée à la Gestion des Ressources Humaines, Éditions d’Organisation, Paris. REINHART
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
economic și politic era incontestabil. Principiile democrației, libertății individului și statului de drept se impuneau de la un capăt la altul al Europei în detrimentul statului-partid și domniei terorii. Capitalismul bazat pe tandemul cerere-ofertă și economia de piață se dovedise un sistem socioeconomic viabil în raport cu artificialitatea economiei socialiste planificate. În lipsa personificării Răului, conflictul ideologic se atenuează, lipsind de obiectul muncii numeroși politruci sau analiști, unii dintre ei căzând într-o akedie existențială postcomunistă. Triumful Binelui în viziunea occidentală marca nu doar sfârșitul Războiului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
19 Paul L. KNOX, Peter J. TAYLOR, op. cit., p. 41. 20 Richard V. KNIGHT, op. cit., p. 42. 1 John HERTZ, "Legitimacy Can We Retrieve It?", Comparative Politics, vol. 10, 1978, pp. 317-343. 2 Juan LINZ, "Legitimacy of Democracy and the Socioeconomic System", în Mattei DOGAN (ed.), Comparing Pluralist Democracies, Westview, Boulder, CO. ,1988, p. 66. 3 David EASTON, A Systems Analysis of Political Life, Wily, New York, 1965, p. 163. 4 Mattei DOGAN, John HIGLEY (eds.), Elites, Crises, and the Origins of
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
The Quest for Modernizing in Asia and Africa, The Free Press, New York, 1963, pp. 57-104. 27 Harry ECKSTEIN, Regarding Politics: Essays in Political Theory, Stability and Change, University of California Press, 1991. 28 Juan LINZ, "Legitimacy of Democracy and the Socioeconomic System", în Mattei DOGAN (ed.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy, Westview Press Co, Boulder, 1988, p. 66. 29 Seymour, M. LIPSET, Political Man. The Social Basis of Politics, Doubleday and Co., Garden City, 1960, p. 77. 30 Rainer LEPSIUS
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Political Man: The Social Bases of Politics, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1959; versiunea revizuită din 1981. 38 John HERZ, "Legitimacy Can We Retrieve It?", Comparative Politics, vol. 10, 1978, p. 320. 39 Juan LINZ, "Legitimacy of Democracy and the Socioeconomic System", în Mattei DOGAN (ed.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy, Westview Press Co, Boulder, 1988, p. 66. 40 Seymour M. LIPSET, W. SCHNEIDER, The Confidence Gap, John Hopkins University Press, Baltimore, 1983, pp. 378-379. 41 Mattei DOGAN, John HIGLEY
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în perimetrele limitrofe construcțiilor reprezentând anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanțelor prevăzute de normele sanitare în vigoare, în care s-a instituit un regim de restricție privind amplasarea clădirilor de locuit și a obiectivelor socioeconomice, solicitantul va obține avizul direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București. ---------- Lit. d^1) a art. 10 a fost introdusă de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 101 din 9 mai 2008 , publicată în
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
în perimetrele limitrofe construcțiilor reprezentând anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanțelor prevăzute de normele sanitare în vigoare, în care s-a instituit un regim de restricție privind amplasarea clădirilor de locuit și a obiectivelor socioeconomice, solicitantul va obține avizul direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București. ---------- Lit. d^1) a art. 10 a fost introdusă de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 101 din 9 mai 2008 , publicată în
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
încât crește șansă aplicării unor astfel de de rezultate, cu condiția să existe un proprietar al rezultatului; ... k) valorificare - proces prin care rezultatele cercetării competitive ajung să fie utilizate conform cerințelor activității industriale sau comerciale; ... l) absorbția inovării - capacitatea mediului socioeconomic de a îngloba inovarea, în mod deosebit în întreprinderi, a utiliza, a transforma și a largi cunoștințele despre rezultatele inovării, în scopul de a se largi posibilitatea aplicării acestor rezultate în noi produse, procese sau servicii; ... m) proiect - un scop
ORDONANTA nr. 8 din 31 ianuarie 1997 privind stimularea cercetării-dezvoltării şi inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116943_a_118272]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 6 octombrie 2011. j) asigura dezvoltarea și funcționarea parteneriatului social în învățământul profesional și tehnic la nivel național, regional și local; ... k) asigura pregătirea și participarea unităților școlare la programele și proiectele de dezvoltare socioeconomica la nivel național, regional și local; ... l) asigura, la cererea Ministerului Educației Naționale, pregătirea și participarea unităților și instituțiilor subordonate acestuia la programele comunitare ce vizează fondurile europene structurale; ... m) asigura consultanța și coordonare științifică în probleme de planificare a
HOTĂRÂRE nr. 855 din 26 noiembrie 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122350_a_123679]
-
informatizare, bănci de date în turism, proiectare și design în amenajarea și dezvoltarea turismului, utilizarea resurselor materiale, financiare și umane în turism, sinteze și materiale documentare tehnico-științifice; ... b) în afara Planului național pentru cercetare-dezvoltare și inovare, institutul efectuează cercetări privind: impactul socioeconomic și asupra mediului înconjurător, fundamentarea unor criterii și norme de identificare a resurselor turistice, de clasificare și protejare a acestora, determinarea capacității de suport ecologic în localitățile și zonele ce se amenajează în scopuri turistice, elaborarea și perfecționarea metodelor, metodologiilor
HOTĂRÂRE nr. 866 din 3 decembrie 1998 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122431_a_123760]
-
în viața socială și culturală; 15. diseminare - transmiterea informațiilor, a experienței și a bunelor practici și cooperarea pentru promovarea inovării, pentru sprijinirea celor care vor să-și creeze întreprinderi inovative și pentru sprijinirea proiectelor inovative; 16. absorbția inovării - capacitatea mediului socioeconomic de a îngloba inovarea, în mod deosebit în întreprinderi, de a utiliza, transformă și largi cunoștințele despre rezultatele inovării, în scopul de a se largi posibilitatea aplicării acestor rezultate în noi produse, procese sau servicii; 17. difuzia inovării - modalitatea prin
LEGE nr. 95 din 13 mai 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/1997 privind stimularea cercetării-dezvoltării şi inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120746_a_122075]
-
construcției și exploatării de capacități în infrastructură, implicarea sectorului privat în finanțare și parteneriat internațional; - elaborarea în continuare a Planului de Amenajarea Teritoriului Național defalcat pe secțiunile specifice și regiunile de dezvoltare în concordanță cu opțiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice și cu cerințele de integrare europeană; - reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și edilitare a localităților, condiție de asigurare a unei vieți normale și de desfășurare în bune condițiuni a activității socioeconomice, prin aplicarea unor programe cofinanțate; - promovarea cadrului legislativ și
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
dezvoltare în concordanță cu opțiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice și cu cerințele de integrare europeană; - reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și edilitare a localităților, condiție de asigurare a unei vieți normale și de desfășurare în bune condițiuni a activității socioeconomice, prin aplicarea unor programe cofinanțate; - promovarea cadrului legislativ și instituțional, instituție care să asigure accesul cetățenilor la o locuință corespunzătoare; - program de acțiuni pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, inclusiv
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]