21,114 matches
-
a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 191, 192. 30 Ibidem, Omilia a VIII-a, p. 223-224. 31 Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 165, în PSB, vol. 29, p. 224. Norme de redactare mereu mai minunat și mai mare, socotește mai prejos de ceea ce urmează, pentru faptul că ceea ce se află în chip necontenit este neîndoielnic mai frumos decât ceea ce a atins înainte. E ceea ce se întâmplă și Sfântului Pavel, care murea în fiecare zi (I Cor. 15, 11), fiindcă
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de ceea ce gustă. Cu cât se umple mai mult de gustare, cu atât se aprinde mai mult de doruri” 34. Părintele professor Dumitru Stăniloae, comentând acest text, scrie: „Aici sfântul Grigorie de Nyssa se dovedește cugetând contrar lui Origen, care socotea că sufletele vor ajunge în viața viitoare la o săturare de gustarea dulceții lui Dumnezeu și de 32 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XII-a, în PSB, vol. 29, p. 284. 33 Cf. Dumitru
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
cărora mintea sa a stăruit îndelung și frecvent: „Nu (zic) că am și dobândit îndreptarea, ori că sunt desăvârșit; dar o urmăresc ca doar o voi prinde, întrucât și eu am fost prins de Hristos Iisus. Fraților, eu încă nu socotesc să o fi cucerit. Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, și tinzând către cele dinainte, alerg la țintă, la răsplata chemării de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus” (Filip. 3, 12-14). Țelul devine atunci „chemarea ascendentă
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
purta oarece fes. l O dată cu noile accize, aflăm și noi care este filosofia politico-socială a Ministerului de Finanțe și chiar a Guvernului. Acciza fiind o taxă așa/zicînd de lux (sau pe lux), descoperim că, în anul 2005, guvernanții noștri socotesc un lux (nu o necesitate) energia electrică, gazul natural, automobilul (chiar acela mititel, sub 1,6 capacitate cilindrică) sau cafeaua. Ne întrebăm dacă accizele nu ar fi fost mai nimerite pe lemnul de foc (ăsta, da, lux, în șemineurile unor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
Gheorghe Grigurcu Cu toate că beneficiază de un nume suficient de cunoscut, d-sa își pune în chestiune identitatea auctorială, întrebîndu-se dacă ar putea fi omologat, doar în chip restrictiv, așa cum socotește un confrate, drept "istoric și om de opinie" sau și într-un chip ce răspunde mai exact realității activităților polivalente pe care le susține, drept "profesor, istoric, jurnalist, eseist, prozator, monograf etc.". Chestiunea nu e superfluă așa cum ar părea la
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
Dacă Peter Schlemihl, celebrul personaj al lui Chamisso, și-a pierdut umbra, poetul nostru e pe punctul de a-și pierde chipul. Nu e de mirare, așadar, împrejurarea că, asumîndu-și condiția unei ființe precare, lovite de ingratitudinea comunității, Abăluță se socotește încadrabil în categoria "omului de prisos". Adică a unui individ diferențiat în mod negativ ("De ce nu sînt și eu ca alții"), absent din locurile cele mai firești, revers frapant al prezenței ("De ce lipsesc din atîtea locuri/ ședințe cafenele antologii"), taciturn
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
caz, evenimentul ar fi fost redus la un simplu episod: ceva ca un accident de circulație sau echivalentul unui dezastru natural inevitabil. A doua : o replică dată găzduitorilor și protectorilor acestor agresori. S-ar fi inventat astfel un "dușman" oarecare, socotit "umbrela" acestor criminali, de urmărit prin mijloacele războiului clasic. A treia opțiune, cea mai îndrăzneață și vizionară, deși cea mai dificilă. A aprecia că asaltul terorist nu fusese întîmplător, ci provenea dintr-o întreagă stare de lucruri, dintr-o dușmănie
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
unanim de statele lumii, prin distrugerea regimului teocratic/totalitar din Afganistan (una din cele mai mizere și înapoiate țări ale planetei). Strict personal mă număr printre cei care n-au fost defel încîntați de atacul împotriva Afganistanului. Guvernarea Bush a socotit însă curînd că datoria sa patriotică și internațională pe termen lung este să recurgă la măsuri mai radicale, și anume să transforme fundamental tipul de cultură și mentalitate regională ce zămisliseră în trecut și, inevitabil, aveau să producă și în
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
Urmați-mă, șovăiri,/ Ale unui corp scăldat în fluviul/ Infernal dar cu valul fraged,/ Căci se tînguie către paradis" (Descîntec). Abandonat de "veșnicia dintîi", simțindu-se compus din cercuri eterogene, consumat de raiul ce-l poartă-n sine, poetul se socotește, sintetic, "Creație a celor de jos, creație a celor de sus" (Invitație). Altfel zis e un analogon al Lumii, producția sa nefiind decît o incantație a acestei apartenențe integratoare, divin-demonice. Discursul țesut din bolboroseli de magmă solemnă, cu accente hölderliniene
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
Ce ne-am face noi dacă nu ați fi dumneavoastră? Cei despre care a fost vorba adineauri, cred că de-acum încolo s-ar pune cu ciomegele pe noi". Pentru Fănuș Neagu "cuțitul a ajuns la os" și de aceea socotește că "a sosit momentul să se încerce o operație salvatoare". Cine s-o încerce? Probabil cei 22, cu împuternicire de la partid. Până la operație marele prozator are și el a se plânge de ostilitatea (dar și de promptitudinea) "Europei libere" care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
conștiință acută, care-și umple golul existențial cu materia "(i)realității imediate", ca și cu cea a unor atitudini. Vocea prin care se rostesc atitudinile sale o constituie ironia. însăși insolitarea banalului, promovarea anodinului în sfera imaginarului ar putea fi socotite o ironie, cu atît mai mult cu cît imaginile au nu rareori o zvîcnire energică a contrarietății învinse: "cosită/ grădina e un cap de recrut/ de-aș putea să mă spînzur un pic în marginea ei - zice/ m-ar decreta
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
sau începutul unei înțelepciuni a prospețimii și seninătății clasice este acel presentiment de iminență a unei revelații ce întîrzie să se producă, prin care Borges definește însuși fenomenul estetic. (A. I.) Poemul darurilor Reproș ori lacrimi nimeni să nu poată A socoti divina-i măiestrie, Cînd El, cu o superbă ironie, Mi-a dat și cărți, și noapte deodată. În ăst oraș de cărți stăpîn făcut-a Ochi gol, spre sine-ntors, ce nu mai poate Citi decît biblioteci netoate De vise, cînd
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
relație, o regăsire a grupurilor mari în limitele aceluiași cod, ci o manipulare abjectă, o cerebroctomie premeditată și o anesteziere subtilă în fața oricărui stimul care ar putea să-i provoace bietei rațiuni vreo durere, oricît ar fi ea de mică. Socotind, în mod ipocrit și meschin, că audiența este exclusiv o problemă cantitativă, de inventar, și ignorînd cu desăvîrșire substanța și calitatea ei, ne mințim cu aceeași nerușinare după care capul de locuitor statistic al lui Ceaușescu mînca mai ceva ca
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
și cu animalele alertate de venirea iernii, fără a fi doborât de vreo panică specială, "cade pe gânduri", cugetă adică la ceea ce are de făcut, și, mai întâi de toate, "s-apropie de foc" - prietenul speței umane încă din preistorie - socotind cum să-și protejeze de ger familia și avutul. devăratul sentiment profund al poetului din Mircești nu este cel - mai mult sau mai puțin verbal - din prima strofă a poemului Iarna; însuși atributul șters "cumplita iarnă" atenuează căderea nețărmurită a
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
pumnal. Nici moartea nu e-n stare să-mpartă un destin ce s-a dorit tot timpul împreună. În noi același cântec doar dintr-un corn răsună, suntèm când foarte mult, când prea puțin. Văzându-ne iubirea, că frați ne socotim, zeii-au dorit, în marea lor iubire, să ne îmbrățișeze râvnita nemurire ca printre constelații să trăim. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382668_a_383997]
-
fi murit, va trăi“. Aceste adevăruri erau revelații uimitoare pentru ascultători. Chiar au început să îngâne, să repete după Teodosie frazele pe care acesta le citea din Evanghelie. Imitau și rugăciunile lui, chiar dacă încă nu înțelegeau prea bine cuvintele. Atunci când socoti că dragii săi ascultători pricepuseră bine mesajul din Evanghelie, și după ce aceștia promiseseră să înceapă o viață nouă, neîntinată de ură, lăcomie și desfrâu, diaconul Teodosie îi conduse pe discipolii săi la un râu din apropierea cetății și îi boteză pe
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
ravagiile dorului. Corina își dă seamă că vă avea un copil de la Tudor, și acesta - o fetiță, Nathalie - vine, prematur, pe lume, eveniment ce declanșează mari îngrijorări, ce o tulbură peste măsură, dar îi trezește și o exaltare cvasi-maladivă, fiindcă socotea sosirea micuței făpturi un semn major al supraviețuirii lui Tudor și a iubirii lor. Urmează alte și alte semne, pe suportul cărora se înfiripă, deopotrivă real și imaginar, un fel de cuplu metafizic, de sub fascinația, din mrejele căruia medicii Delia
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
răspîndire, abia o infimă cîtime din amintitul sector al culturii populare". Mai tîrziu, în 1985, Romulus Vulcănescu, autor al unei dense lucrări intitulată Mitologie română, exegeză teoretică a domeniului, definea scrierea lui Tudor Pamfile numai o "mitografie antologică", ba chiar socotind că ea nu aduce nimic nou față de antecesori. Dar alți specialiști, ca, de pildă, Ovidiu Papadima, au socotit că lipsa de metodă a lui Pamfile e, dimpotrivă, un merit. "Tudor Pamfile, considera Papadima, n-a supus din fericire tot acest
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
al unei dense lucrări intitulată Mitologie română, exegeză teoretică a domeniului, definea scrierea lui Tudor Pamfile numai o "mitografie antologică", ba chiar socotind că ea nu aduce nimic nou față de antecesori. Dar alți specialiști, ca, de pildă, Ovidiu Papadima, au socotit că lipsa de metodă a lui Pamfile e, dimpotrivă, un merit. "Tudor Pamfile, considera Papadima, n-a supus din fericire tot acest ansamblu de creație patului procustian al unei viziuni unitare și personale, care l-ar fi obligat să selecteze
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Dragobetelui s-a păstrat și azi în anumite medii sătești izolate sau pur și simplu conservate prin tradiție multiseculară. Că astăzi știința (prin medicină sau cosmogonie și altele) a pătruns în lumea satului, năruind tradițiile născute din ceea ce azi sînt socotite eresuri, e incontestabil, transformînd vechile obiceiuri, credințe, îndeletniciri în realități numai muzeale. Dar rostul lor în timpurile de început, păstrate, la noi, pînă tocmai în perioada interbelică, de vreme ce, aici, 85-90% din populație locuia la sat și se ocupa exclusiv cu
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
capitală a fost Istoria fondărei orașului București din 1891, lucrare tipărită în fascicole (27 la număr) care se vindeau cu 10 bani exemplarul. A mai publicat alte două broșuri avînd același subiect, dar le-a înglobat apoi în aceasta care socotea că îl reprezintă. E scrisă tern. Dar arhaismele și bogăția informațiilor, colectate din vechime, și din amintiri proprii, o fac de folos. N. Iorga a socotit că Istoria... lui Papazoglu "nu este chiar o istorie, ci un amestec de informații
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
alte două broșuri avînd același subiect, dar le-a înglobat apoi în aceasta care socotea că îl reprezintă. E scrisă tern. Dar arhaismele și bogăția informațiilor, colectate din vechime, și din amintiri proprii, o fac de folos. N. Iorga a socotit că Istoria... lui Papazoglu "nu este chiar o istorie, ci un amestec de informații din autori mai vechi, cu un foarte bogat aport de amintiri proprii sau din povestirile tatălui său... Ea poate fi mai curînd considerată ca o carte
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
incendiu întreg Bucureștiul, comercianții plătindu-și debitele toate către creditorii lor din străinătate. Se încearcă și o descriere a orașului așezat pe cele două maluri ale Dîmboviței, cu grădinile și dealurile sale. Se dau și denumirile unor străzi de pe vremuri, socotindu-se că erau, pe atunci, peste o sută de biserici și șaisprezece mînăstiri. În suburbii apa se aducea cu sacaua trasă de un cal, alimentîndu-se de la cișmelele orașului. Iluminatul Capitalei se făcea cu lumînări de seu în felinare iar boierii
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
smerită! Evident, folosise termenul "imbecilitate", ironic, pentru a mă culpabiliza. Am intrat, însă, în "joc" și am replicat pe același ton, fără să-mi dau seama, decît prea tîrziu că intram pe un teren alunecos: Cum aș putea să vă socotesc imbecil, domnule Gherman? Imbecilii sînt inocenți, or, dumneavoastră, iertați-mă, nu sînteți inocent"". Această directitate aspră, lipsită de nuanțe, cu excepția celor stilistice (un gen de candoare inteligentă!), îi conferă lui Octavian Paler dreptul de-a ne reprezenta printr-un soi
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
un fel livresc, dar care în pușcărie nu avea circulație". De aceea a participat, în 1990, la întemeierea "Forumului antitotalitar" dar, apoi, prin intrarea acestuia în "Convenția Democratică", dl. Marino rămînînd la Cluj, a ieșit total din circulație, abandonînd activismul, socotind că n-are ce căuta în viața politică de vreme ce ea urmărește exclusiv aspirația spre cucerirea puterii. D-sa se consideră un neopașoptist (un articol despre acest concept e integrat în Addenda acestei cărți dialog) și a constatat că, din păcate
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]