2,462 matches
-
Vă întrebați, de ce? Ne-o spune cheliosul nostru, și ca să ne intre bine în cap, ne-o spune cu litere mari: „PENTRU CĂ POATE”. Credeți că dă măcar doi bani pe faptul că ar avea nevoie să se pună bine cu socrul? Ei, aș! Mai dă-l în mă-sa de socru, zmeul n-are nevoie să joace table cu babalâcul, sau să-i aprindă pipa când i se stinge. Zmeul nu dă nici un rahat cu prune pe părerea socrului despre el
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ne intre bine în cap, ne-o spune cu litere mari: „PENTRU CĂ POATE”. Credeți că dă măcar doi bani pe faptul că ar avea nevoie să se pună bine cu socrul? Ei, aș! Mai dă-l în mă-sa de socru, zmeul n-are nevoie să joace table cu babalâcul, sau să-i aprindă pipa când i se stinge. Zmeul nu dă nici un rahat cu prune pe părerea socrului despre el. Cred că ați observat, că zmeul nu e genul de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
bine cu socrul? Ei, aș! Mai dă-l în mă-sa de socru, zmeul n-are nevoie să joace table cu babalâcul, sau să-i aprindă pipa când i se stinge. Zmeul nu dă nici un rahat cu prune pe părerea socrului despre el. Cred că ați observat, că zmeul nu e genul de om care să stea la discuții cu femeile, fiindcă știe el ce știe, cum le iei mai mult în seamă, cum ți se urcă după ceafă. Nu sună
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ceafa și a murit, căci era om bătrîn și greu. El fusese judecător în Israel patruzeci de ani. 19. Noru-sa, nevasta lui Fineas, era însărcinată, și stă să nască. Cînd a auzit vestea despre luarea chivotului lui Dumnezeu, despre moartea socrului ei și despre moartea bărbatului ei, s-a încovoiat și a născut, căci au apucat-o durerile nașterii. 20. Cînd trăgea să moară, femeile care erau lîngă ea i-au zis: "Nu te teme, căci ai născut un fiu!" Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
n-a răspuns și n-a luat seama la ce i se spunea. 21. A pus copilului numele I-Cabod! Nu mai e slavă), zicînd: S-a dus slava din Israel!" Spunea lucrul acesta din pricina luării chivotului lui Dumnezeu, și din pricina socrului și bărbatului ei. 22. Ea a zis: S-a dus slava din Israel, căci chivotul lui Dumnezeu este luat." $5 1. Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu, și l-au dus din Eben-Ezer la Așdod. 2. După ce au pus mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
și câteva mutre care i se păreau extrem de cunoscute; frământându-și creierii, În timpul lungilor insomnii ce au urmat vizionării, ea descoperi cu oareșicare uimire că unul dintre așa-zișii artiști ce se scălămbăia În film semăna leit cu fostul ei socru, care Își dăduse de o jumătate de secol obștescul sfârșit din cauza unui os de pește ce i se Înfipse În gât În ziua de Florii - și Încerca s-o depisteze și pe fosta sa soacră, Stepanida, ce-i făcuse multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
tu nu ai bani atunci cine are...? Cum, tu nepotul lui Nicolae Ceaușescu, umbli cu buzunarele goale...? Nu-mi vine a crede,totuși...Încerc să te ajut, Însă nu uita: ai promis În repetate rânduri o convorbire mai apropiată cu socrul tău Andruță Ceaușescu, referitor la rugămintea mea despre acel besmetic călău Lc.Col.Tudose Ion, dar cum nu se văd rezultatele ce să cred...! Ai uitat, nu vrei să mă ajuți ori nu-ți permite nevasta-ta...! Emil Gârlenu Însă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mult de atât, familia ei fusese distrusă aproape În Întregime de naziști, ca și a lui, dar ea plecase În 1937. Nu și el. Războiul Îl prinsese, cu Shula și soția răposată, În Polonia. Se duseseră acolo ca să lichideze averea socrului lui. Ar fi trebuit să se ocupe avocații, dar era important pentru Antonina să supravegheze asta personal. Fusese omorâtă În 1940, iar fabrica tatălui ei de instrumente optice (una mică) fusese dezasamblată și trimisă În Austria. Nu se plătise nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Înăuntru. Dar Eisen nu era amuzant. Era genul de maniac posomorât cu zâmbetul pe buze. Foarte posomorât, Într-adevăr. Un tip deprimant. Costumul elegant de mătase pe care Îl purtase În urmă cu zece ani În Haifa când el și socrul său ieșiseră În oraș, la o cafenea, ca să vorbească despre Shula putea foarte bine să fie folosit drept căptușeală de sicriu. Fără Îndoială că Eisen merita să i se poarte de grijă și la asta servea Israelul, printre altele, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
chip, minte, totul, străin. Emil Îl văzuse pe Eisen. Sammler Îl căută și el acum. Și iată-l, zâmbind și foarte palid. Evident aștepta să fie descoperit. Apoi păru Încântat. — Ce faci aici? spuse Sammler În rusește. — Și tu, tată socrule - tu ce faci aici? — Eu? Mă grăbesc la spital să Îl văd pe Elya. — Da. Iar eu eram cu tânărul meu prieten În autobuz când a făcut poza. Unei genți În timp ce era deschisă. Am văzut cu ochii mei. — Ce tâmpenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Dar cum Îl dovedim? făcu Eisen pe un ton de discuție. — Găsește un polițist, spuse Sammler. I-ar fi plăcut să adauge: „Și termină cu zâmbetul ăsta“. — Dar nu știu engleză. Atunci ajută-l pe băiat. — Ajută-l tu, tată socrule. Eu sunt străin și schilod. Tu ești mai În vârstă, e adevărat. Dar eu abia am ajuns În țara asta. Sammler i se adresă hoțului de buzunare: — Ia mâna. Dă-i drumul. Fața lată a bărbatului se Întoarse. New Yorkul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
stătea, ridicat pe vârfuri. Cu pantofi Încordați din piele de aligator! În pantaloni brun-roșcați! Cu o curea care se asorta cu cravata - o curea purpurie! Cât de biciuită era conștiința de o asemenea imagine! — Eisen! spuse Sammler, furios. Da, tată socrule. Își cer să faci ceva. — Să facă ei ceva. Arătă cu geanta de postav spre spectatori. Eu n-am ajuns decât de patruzeci și opt de ore. Din nou domnul Sammler se Întoarse către mulțime, privind-o intens. Nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
metal Îl tăiase prin postav. Eisen Își săltă arma Înapoi peste umăr, gata să o trântească peste craniul omului. Sammler Îl apucă de mână și Îl răsuci. —O să-l omori. Vrei să Îi faci creierii terci? Tu ai spus, tată socrule! Se certau În rusește În fața mulțimii. — Ai spus că trebuie să fac ceva. Ai spus că trebuie să pleci. Trebuie să fac ceva. Așa că am făcut. — Nu ți-am zis să Îl lovești cu nenorocitele astea de fiare. Nu ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
atent tunsă era de un alb imaculat. Niciodată nu i-ar fi spus fiului lui că avea nevoie de el. Zach s-a aplecat peste cârligul remorcii. Jina s-a dus pe verandă și i-a luat mâinile bătătorite ale socrului într-ale ei. E doar o excursie de șapte zile, i-a spus ea. Bărbatul a clătinat din cap, deși amândoi știau că Zach spera ca respectiva călătorie să dureze mult mai mult. Destul de mult încât să facă valuri în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
un ocol lung la prima lor locuință, așezată într-un loc care semăna perfect cu Poiana Ruscăi, dar avea case americane și mașini ultimul tip în față: poienițe cu case în mijloc de codru. De acolo am mers la casa socrilor ei, Deckarzii (sunt mii de Deckarzi, îmi spune Maria), să hrănim copiii (pauză de adăpat și pășunat). Nunta lor s-a celebrat în acea curte sub un copac uriaș, într-un mod semihippie. Cu un maître de ceremonie o pălugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să i se pună în vedere că nu va mai dansa și nu va mai cânta după căsătorie ca să aducă rușine familiei. Fata trebuie să-și ia toate examenele printre primii, dar să asculte cu atenție ceea ce-i predică potențialii socri pe diferite teme la care ei înșiși au picat în gimnaziu. Nu trebuie să fie șchioapă. Trebuie să meargă delicat, cu pași mici pe sub sari. Să nu facă pașii mari și nici să nu dea din picioare ca un cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
trebuie să se roage: — Mâncați ceva. Mâncați niște laddoo. Fata mea le-a făcu cu mâinile ei. Iar aceste laddoo nu trebuie să fie recunoscute ca provenind de la magazinul din josul străzii. Pernele brodate pe care se vor sprijini potențialii socri și tablourile de pe peretele opus trebuie să fie tot opera ei. Trebuie să fie asortate din punct de vedere al culorilor și să aibă modele cu fructe și flori. Nu trebuie să fie grasă. Trebuie să fie durdulie în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
tov. Spanțu de la U.T.C. - Textile pe Capitală) și primarul agramat, burtos și cu ochii țintă la tricolorul fâlfâind în vârful catargului plantat la capătul aleii cu toaletele ecologice aduse, special pentru eveniment, de firma patronată de cumnatul dinspre verișoara socrului primarului care tocmai își începe spiciul: „Căci moșii și strămoșii care au luptat, așadar care a avut tricolorul drept țintă și impuls deci și cinstirea pe care o aducem astăzi care va fi în inimile micuților aceștia care, ia veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cîțiva ani În care am căutat, zadarnic, de lucru ca traducătoare, am găsit, În sfîrșit, un post de corectoare de șpalturi la o editură fondată de un Întreprinzător nou, pe nume Pedro Sanmartí. Acest Întreprinzător Își clădise afacerea investind averea socrului său, pe care mai apoi Îl internase Într-un azil de pe malul lacului Bañolas, de unde aștepta să-i parvină prin poștă certificatul de deces. Sanmartí, căruia Îi plăcea să curteze fetișcane avînd jumătate din vîrsta lui, parvenise prin deviza, atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
se făcea tîrziu. Doamna Sanmartí, care funcționa pe post de piesă de mobilier sau de colet mobil, era cotată mult sub obligatoriul Bugatti pe scara afecțiunii soțului; se părea că-și pierduse rolul jucat În farsa acelei căsnicii, odată ce averea socrului trecuse În mîna lui Sanmartí. Mercedes mă prevenise dincotro bătea vîntul. Înzestrat cu o capacitate de concentrare limitată În spațiu și timp, Sanmartí era amator de carne proaspătă și nu tocmai la vedere, concentrîndu-și bagatelele donjuanești asupra celei mai nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
șezînd, cu mîinile În poală. Un stol de porumbei care Îi ciuguleau ochii a atras atenția unui vecin, care a anunțat poliția. Cadavrul avea gîtul rupt. Doamna Sanmartí l-a identificat ca fiind al soțului său, Pedro Sanmartí Monegal. CÎnd socrul defunctului a primit vestea În azilul de la Bañolas, a mulțumit cerului și și-a spus că de-acum putea muri Împăcat. 13 Julián a scris cîndva că lucrurile Întîmplătoare sînt cicatrice ale destinului. Nu există lucruri Întîmplătoare, Daniel. SÎntem marionetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Bine-ați sosit! Bine-ați sosit! Împăratul: Bucuroși de oaspeți, Cotoilă? Cotoșman: Bucuroși, Măria Ta. Fiți bineveniți în castelul stăpânului meu! Împăratul: Rău îmi pare de tine, dragă pisoilă, că ești motan, că te-aș fi făcut ginere, dar așa, socru de cotoi, mă fac de râs! Cotoșman: Eu sunt însurat, Măria Ta...Dar am să-ți recomand pe altcineva, să-l faci ginere! Pe stăpânul meu,Voievodul Ionică de Dragodana. (Un moment dispare și apare cu Ionică, care pare cam
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
un somn În fânul acela v-ați duce să vă vărsați mațele din cauza amintirii! „Tot am ajuns om de munte, m-am Însurat a doua oară cu o munteancă ce stătuse cu porcii ascunși pe râu tot timpul războiului. Taica socru era om bătrân, făcuse războiul din șaișpe și credea În armată, crezuse adică până În ziua În care veniseră și-i rechiziționaseră patru juninci și doi cai lăsându-i o hârtie pe care Înainte de a muri nici n-a găsit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
era liberă. —Ăă, normal. Sună mișto. O să discutăm ce și cum săptămâna asta. Și, bineînțeles, dacă Îți „amintești“ brusc orice legat de noaptea trecută, accept și asta. —Răutate, i-am replicat. Ea râse doar. —Să te distrezi cu viitorii tăi socri, m-ai auzit? Să fii foarte atentă când Îți spun exact câți nepoți vor, grupați pe sexe și culoarea ochilor. Până la urmă, ai și tu anumite obligații de-acuma... M-am bucurat că o aud din nou râzând. —Bettina Robinson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Wainwright, care-i povestea cu voce tare despre un proces pe care-l superviza unei femei destul de supuse și cu o prezență demnă și m-am Întrebat dacă Penelope nu și-ar dori să-și salveze bunica de viitorul ei socru. —Plan? — Da, Michael mi-a spus de reuniunea de la Black Door din seara asta. Ce idee bună! A trecut o veșnicie de când n-am mai făcut asta și - se uită În jur - o să simt nevoia să beau zdravăn după chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]