1,131 matches
-
ar costa oriunde În altă parte. Totuși, ochelarii erau atât de superbi, că eram sigură că mi-ar grăbi recuperarea. Nu aveam de ce să regret că-i cumpărasem.. —Lauren, continuă Camille, tu ești o răsfățată. Ești bogată. Îți plac casele somptuoase, Îți place să călătorești. Ar trebui să te măriți cu un bărbat mai În vârstă. Altfel, o să te plictisești... —Camille, nu mă interesează căsătoria. Tipii bătrâni și bogați sunt plictisitori. Singurul pe care l-aș tolera e Barry Diller, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
imens din abanos cu un topaz, iar părul Îi era prins la spate Într-o coadă lucioasă. Se vedea că lui Lauren Îi priește măritișul. Arăta mai grozav ca niciodată, mai ales În decorul oferit de una dintre cele mai somptuoase nave pe care le văzusem vreodată. —Bunăăă!!! exclamă Lauren, Îmbrățișându-mă strâns. Apoi se Întoarse spre Hunter și zise: —Hunter, ești beton! Între timp, Hunter și Giles se Îmbrățișară, ca niște vechi prieteni. „Ciudat“, m-am gândit eu. Mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de la intrare a bibliotecii, adică intrând odată cu fascicolul de lumină ce tăbăra gata decupată, pe fereastra ușii ciocnindu-se de lumina grea, difuză din interior, parcelată în umbre aproape obosite și vâscoase, soția directorului Sima părea coborâtă din rama unui somptuos tablou, ca un personaj din lucrările lui Van Gogh, Edward Munch sau Carl Shagall. Nu. Iozefina nu poate veni de aiurea-îmi murmuram în gând adeseori așteptând-o cu nerăbdare - Sunt sigur că ea vine întotdeauna de-a dreptul din realitatea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
era adâncit... purtându-și povară cu melancolică răbdare. 10. Odată ajunși la Comitetul de Cultură, imediat sunt invitat în biroul Contabilitate, fără Valy. Da.-îmi ziceamtoată mișcarea aceasta miroase a regie și la propriu și la figurat. Odată intrat în somptuosul birou, fac cunoștință cu contabilul-șef, un om mic și grăsuț, cu mult păr în urechi și în nas, cu sprâncenele unite haotic deasupra nasului, cu ochii injectați, dar în același timp, on om jovial, ce părea, cel puțin la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Nu-i mai bine, oare, să mă îngrijesc, eu însămi, de mine? Ba da. Ei, atunci, să mă îngrijesc. și s-a îngrijit.Fără grabă,cu tact și răbdare, cu deosebit curaj. și-a comandat, în primul rând, un sicriu somptuos, impunător, din materiale scumpe, de prin țară și străinătate. De asemenea - o cruce, la același nivel tehnic și ornamental realizat. Sicriul și l-a numit tron. Tronul de pe care, după moarte, se va afla mai aproape de cel de sus. și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cu rea credință? Sau doar dumneavoastră vă aflați în posesia adevărului? Întârzie să răspundă. Pentru câteva clipe s-ar fi zis că era gata-gata să se ridice în picioare, să traverseze uriașa grădină a luxoasei reședințe, să treacă prin saloanele somptuoase și să plece la dracu’ fără măcar să-și ia la revedere, dar o privire a misionarului, care părea că îi ghicește gândul, îl reținu la locul lui. — Nu cunosc motivele altor Guverne, replică el în sfârșit. Probabil că majoritatea acționează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Aglossa cuprealis și de Tineola bisellelia. Acestea Încheie ciclul. Bruno revedea sicriul bunicului, de un negru frumos și profund, cu o cruce de argint. Era o imagine liniștitoare, chiar fericită; bunicul se simțea desigur bine, Într-un sicriu atât de somptuos. Mai târziu, avea să afle de existența acarienilor și a larvelor cu nume de starlete italiene. Totuși, chiar și acum, imaginea sicriului bunicului rămânea o imagine fericită. Bruno o revedea apoi pe bunica În ziua sosirii lor În Marsilia, așezată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Începea scrâșnetul. Străbătea În lung și În lat cele două odăi, privind un punct invizibil. „Franța... Franța...”, repeta vocea ei, scăzând Încetul cu Încetul. Întotdeauna fusese o bucătăreasă excelentă și gătitul a rămas ultima ei bucurie. Pregătea pentru Bruno mese somptuoase, cât pentru zece inși. Ardei copți În ulei, sardele, salată de cartofi. Uneori, Înainte de felul principal, erau cinci antreuri diferite - dovlecei umpluți, iepure cu măsline, câteodată un cuscus. Un singur lucru nu-i reușea, prăjiturile; dar În zilele când primea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și i-am cunoscut, pentru o scurtă perioadă a vieții, și pe cei ocrotiți. Dorul lor pătimaș de singurătate este uimitor. Seara pornesc spre minunatele lor locuințe de la țară, unde-i așteaptă cu nerăbdare nevestele și copiii, sau spre apartamentele somptuoase din oraș, unde-i așteaptă o soție frumoasă sau o iubită Încîntătoare, cu zîmbetul plin de dragoste, cu trupul parfumat, Îngrijit și ispititor, cu Îmbrățișarea plină de tandrețe. Și toate acestea nu sînt decît un pumn de țărînă și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
farmecul acelui oraș misterios, strălucitor, Îndepărtat, măreț, vrăjit de timp, o să Întîlnim bărbați de seamă și femei frumoase și mii de plăceri mereu noi, mii de Întîmplări de basm! O să ne trezim În zori În camerele noastre de un cafeniu somptuos ca să auzim din nou tropotul copitelor și zgomotul roților pe străzile orașului, ca să simțim mirosul proaspăt, ușor putred al portului, cu colierul său de valuri strălucitoare, cu mișcarea mîndrelor vapoare călătoare, cu bucuria și puritatea dimineții Înveșmîntate În aur. — Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
vor pleca la cules de căpșuni în Spania sau ca zidari în Israel. N-a fost să fie. Adelina m-a convins să depunem actele pentru căsătorie la Oficiul Stării Civile din Constanța. Era chiar în sediul primăriei. O clădire somptuoasă, în stil baroc. M-am temut ca funcționarii să nu fie dotați cu computere, să descopere în baza de date că eram pe cale de a deveni bigam, să înfund pușcăria pentru că furam nevestele de la gurile oamenilor. Norocul meu: nu aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
m-am convins că are doi sâni minunați în stare să mă facă să uit orice Giulie, nu m-am urnit din loc cu toate că ne striga Edy de zor. Ei deja ajunseseră unde trebuia, la intrarea oficială a unui bloc somptuos, fără portar. Ne-am grăbit cu Mimi alergând de mâini, veseli ca doi popândăi. Giulia chemă liftul care numai ei îi răspundea la comenzi; a venit cu opinteli, cu staționări nejustificate, destul de repede. Am urcat la ultimul nivel. - Până aici
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
odaia ei de la celălalt capăt al culoarului lung și îngust. Ajunsă în sfârșit în sanctuar, deschide fereastra și se așează în fotoliul de lângă ea. Pe o măsuță alăturată o așteaptă calumetul, cutia cu mai multe soiuri de tutun, amnarul, scrumiera somptuoasă de malachit, bețigașul de argint pentru curățat pipa și lopățica cu rol de vătrai în miniatură. Se apucă să-și pregătească pe îndelete o pipă dintr-un amestec de Latakia și tutun verde de Virginia, amestecul obișnuit. De afară, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
antrenamentul, răspunse Manteus liniștit. Iar pe el aduceți-l la mine. Străbătură curtea interioară, care fusese transformată în arenă pentru antrenamente și era mărginită de un șir de coloane din marmură, mândria acelei vile, ce fusese una dintre cele mai somptuoase din Augusta, înainte să devină sediu pentru Ludi. Ajungând în capul scărilor, Valerius se opri, privind dincolo de zid, spre colina ce se zărea în depărtare. Fusese acolo într-o noapte cu lună plină, când vântul risipise cenușa Velundei. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pot să ucid. Proculus nu-i răspunse. — M-ai auzit, maestre? — Te-am auzit. 31 Banchetul dat de Vitellius în cinstea legaților Valens și Caecina în vila ce-i fusese pusă la dispoziție de rectorul din Ticinum fu atât de somptuos, încât magistrații orașului rămaseră muți de uimire, iar cei avari înghețară de spaimă. A doua zi ploua, iar împăratul vizită taberele, îi lăudă pe soldați, cărora le oferi bani și vin, și nu-i băgă în seamă pe auxiliari. Porunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
asta. După victoria de la Bedriacum, părea să creadă că nu mai are nevoie de armată pentru a-și păstra puterea. De fapt, costurile pentru întreținerea soldaților i se păreau excesive. Spre seară porni călare spre Cremona, înconjurat de o suită somptuoasă. Asiaticus, libertul și amantul său favorit, călărea alături de el, iar soția și fiul său îl urmau în lectică. Se opri în locul unde se dăduseră luptele, cu patruzeci de zile în urmă. În păduri, pe câmpuri și pe drum încă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a fost otrăvit Junius Blesus... Înainte de a veni la Roma, Blesus a fost guvernatorul Galliei Lugdunensis și, dacă vă amintiți, l-a primit pe Vitellius cu brațele deschise, oferindu-i bani. Iar Vitellius l-a otrăvit pentru că Blesus oferea banchete somptuoase... Deci e adevărat că întotdeauna vei fi urât de cei cărora le faci un bine. — Blesus nu trebuia să-i facă un bine tocmai lui Vitellius. Se spune că, pe când se chircea de durere din cauza otrăvii, Vitellius a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
aclamat împărat și, drept răsplată, a fost numit comandantul Legiunii a patra. Deoarece și-a însușit ilegal bani publici, a fost acuzat de Galba și condamnat pentru furt. Din acest motiv s-a întors împotriva lui Galba. Caena libera: banchet somptuos oferit de conducătorul școlii de gladiatori sau de organizatorul jocurilor cu o seară înainte de munera. Deoarece există puține informații pe această temă, este dificil de stabilit cu precizie dacă reprezenta doar o formă de relaxare pentru a uita de dramatismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sau dispariția lui, sau ce-o fi fost. Și atunci, doctorul a încercat s-o convingă că numai negru îi sade bine. A vrut să vadă dacă Leana se teme de negru, de doliu. Și i-a dăruit câteva superbe, somptuoase rochii de mătase neagră. Leana le-a purtat cu încîntare, și le-a purtat întruna, câtva timp, deși până la urmă le modificase pe toate, le adaptase propriului ei gen de eleganță... Cladova îl ascultase zâmbind, pe gânduri. - Deci, asta a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
că e semn bun, își aminti Iliescu. Darie își îndesă batista în buzunar. - Pentru că veni vorba de groapă, începu el zâmbind, voiam mai demult să vă întreb de ce v-ați căznit să-i săpați lui Ivan o goapă atât de somptuoasă, vreau să spun atât de mare. - Nu era mare, domnule elev, făcu Zamfira. Groapă de creștin, ca toate gropile. - Când ați început să săpați, îl întrerupse Darie, erați la doi metri și mai bine unul de altul. S-ar fi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în gară la Montreux, cu doi copii frumoși lângă ea, explicîndu-le un afiș turistic. Arată vârsta ei, poate chiar ceva mai tânără. Important e un singur lucru: că e fericită." La 8 ianuarie 1968 își sărbătorise centenarul într-un restaurant somptuos din Nisa, în tovărășia unei tinere suedeze, Selma Eklund, pe care o admira pentru inteligența și originala interpretare a dramei medievale. În aceeași lună, Selma împlinea 28 de ani; el îi mărturisise, pe jumătate în glumă, că se apropia de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
plin tărâm al fanteziei: în lumea simplă a unui orășel de la sfirșitul veacului trecut. Un câine a început să latre și s-a luat după mine. Trotuarele erau de lemn iar pe străzi galopau cai. Eu crescusem înconjurat de automobile somptuoase și călătorisem cu autobuzul. Nu puteam accepta schimbarea. Următoarele ceasuri mi s-au șters complet din minte. Știu doar că, la un moment dat, s-a întunecat și m-am strecurat înapoi spre casa cea mare. Prin singura fereastră luminată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
numai eu știu cît de roșie era, se lasă umflată de vînt. În spate, zăplazul căzut al bunicii Leonora. Aveți și altele? Mă omor după fotografii alb-negru. Mai am, prin mansardă, o cutie burdușită cu instantanee îngălbenite (albastrul de Voroneț, somptuosul albastru de Voroneț rezistă de 450 de ani; clișeele din anii 70 nu), dar n-am chef să le dezgrop. De cînd trupul meu se cam cheamă plecare, mi-e din ce în ce mai greu să mă confrunt cu fata care am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
El încă nu știa nimic. Se miră. Regreta. Melania de asemenea. Îl opriră la dejun. Trebuie să rămâie. Acuma nu mai are pretext... Grigore se înarmase cu o cuirasă împotriva tuturor consolărilor. Înainte de a trece în sufragerie din cancelaria lui somptuoasă, Baloleanu își luă o mutră oficială: ― Vasăzică e serios și irevocabil, Grigoriță? ― Bine, dragă Alexandre, dacă tu crezi că eu pot glumi cu astfel de... ― Atunci am să mă ocup și eu nițel de afacerea asta și te asigur că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cultură materială) aduse de huni din Asia sunt puține, arcul hunic din plăci de os, săgeți de fier, sabia dreaptă, cazane pentru sacrificii, numeroase obiecte de podoabă din aur, din care unele primite sub formă de tribut sau subsidii. Piesele somptuoase descoperite ilustrează puterea și bogăția aristocrației militare hunice. Pe teritoriul Daciei s-a descoperit doar un singur mormânt hunic sigur, însă se cunosc descoperiri hunice din perioada dominației lor (375-454). Un foarte bogat mormânt hunic s-a descoperit, în 1812
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]