5,168 matches
-
cărări, grăbind spre tine pașii-mi de mătase, țineai în brațe lungi iertări din flori căci, dorul greu din toamnă, mi te luase. Castele, mii, de fluturi argintii strângeau, apatic, în clepsidre zborul, doi stropi de ploaie prinși în colivii, sorbeau cu patimi, în genuni, amorul! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: PICURI DE IUBIRE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PICURI DE IUBIRE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382354_a_383683]
-
Din pulberi sidefii de stele prin lutul meu de clipe plumburii cerul mi-a sădit în suflet ca într-o scoică perle pepite din lumina eternei veșnicii. CAPĂTUL TUNELULUI Altă dimineață fluierând șugubăț mi se alătură și rând pe rând sorbim din cafeaua fierbinte urmărind cu coada ochiului râvna spălătorilor de cortex de a răzui până la sânge resturile materiei cenușii și a întinde-n locul ei clăbucii rozalii de minciuni de iluzii și vise dar timpul nu mai are răbdare spațiul
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
-nțeleg, Ce nu cunosc ca un întreg, Ce nu aplic în viața mea Din Sfânta Carte, Biblia. Adesea văd că trece-n zbor, Cuvântul Tău, mult prea ușor... Și mult prea des sunt surd și orb! În loc cuvintele să-Ți sorb, Las timpul să se scurgă-ncet Și transformat într-un proclet, Purtat de valul înspumat, Mă-nalț pe culmi, înfumurat, Mai ceva ca un vultur, eu.... Mă iartă Doamne, Dumnezeu, Că mi-am pus aripi, vrând să zbor Mai sus
MĂ IARTĂ DOAMNE, DUMNEZEU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382382_a_383711]
-
nori, prin stele, prin mările și oceanele lumii, mai rău ca Orpheus pe Euridice. Iubirea, scrie Daniela, este-n ” gândul spre stele”, în ” Flăcări și zbor pe culmi de soare”. Dar unde nu este iubirea? Iubirea este ”fir de soare, Sorbind a cerului suflare”, este ”metamorfoză...” peste timp”, un ”dans în noapte”, este locul nemărginit unde ”cu roua așternută pe gene”, poeta așteaptă. Așteaptă și strigă...: Te-aștept, iubire!”. Ne mai spune Daniela Tiger că iubirea poate fi furată. Păi..., ce
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să-l gătească (părul) albastru ocean cu luciri de topaze sau cerul azur cu-ncruntare de neguri, smarald încrustat pentru gândul schimbat sau alții căprui ce umblă hai-hui, sunt ceea ce sorb bucuriei din suflet când tu mi te-alături (ochii) poartă spre suflet ce murmură ruga, iubirii raspunsul, durerii căldura (gura) ceas perfect pentru `(o)menire o ia razna în iubire (inima) nuri la amiază ispită pe seară căldură în noapte
CINE E EA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382423_a_383752]
-
Privirea ta mi-ngheață clorofila ce-o port timid în vene și-n neștire. Aș adormi în manuscris pe fila cu chipul tău adulmecând uimire. Pe crusta ta solzoasă de șopârlă, Mi-aș construi hamacul infantil. De sete te-aș sorbi ca pe o gârlă în care s-a-necat un crocodil. Iubita mea de iad, dar și de rai! Nu mai sunt frunze, s-a uscat și rugul. S-au copt trei mere. Dă-mi -le și hai! Să îți
ANOTIMPUL ISPITELOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382453_a_383782]
-
Acasă > Poeme > Meditație > UNDE SĂ UIT TOT CE MI-AI ZIS Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Unde să uit tot ce mi-ai zis Plutind în îmbrățișarea cerului albastru ... Mă sorb tăcerile care le mai am , Cănd traversez deșertul că un astru Cu gândul meu dincolo de geam . Iubirea ascunsă între amintiri a încremenit , Cu legături secrete doar în trecut ne-a zidit ... Că doi străini în timp ne-am pironit Când
UNDE SA UIT TOT CE MI-AI ZIS de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382463_a_383792]
-
-mi sărut pământul dezvelit Și-l simt cum măngâie picioarele domol, Cu fiecare pas, respir, la nesfârșit Aroma vieții pătrunzându-mi trupul gol. Mă prind cu mâinile de-un colț de răsărit Și-l strâng în palmele căuș, ca să îl sorb, Să nu se piardă niciun strop de infinit Când însetat de el mă pierd, de orb. Pătrund prin stropi care aștern pe flori Din nesfârșita curgere-n milenii, Esența cerului, în armonii de viori, Din minunata odă a Iubirii! Adânc
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
ce va înflori,te va găsi surprinsă ! Uneori, iubirea apare, fără de veste că o speranța, fluturii vii își întind aripile în zbor la mare distanță. Și de ai crezut că sentimentele ți-au intrat în vacanță, căci cel sortit te soarbe din ochi cu a să cutezanța. Iubirea din noi nu-i construită din vise deșarte, bătăile fierbinți ale inimii,chiar știu să se poarte, sărutările noastre, înfiorate și dulci, nu-s departe, în nopțile reci cu luna plină,dragostea la
DESPRE IUBIRE... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382500_a_383829]
-
Acasa > Poezie > Delectare > LACRIMA PĂMÂNTULUI Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În iarba udă-a dimineții Îți mângâi pașii răsfirați, Și-n dansul razelor luminii Îți sorb din urma ce o lași. Și nu mă satur de candoare Frântă-n pocalele cerești, Crescută cu nectar din floare Și lacrimi de pământ domnesc. O-mbrățisez în orice boare Din păru-i răscolit de vânt, Și-o încălzesc cu stropi
LACRIMA PĂMÂNTULUI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382509_a_383838]
-
-n chipu-i blând. Și buzele-i sărut în tihnă Când se oprește la izvor, Și nu mai am pe veci odihnă Făr’ de duiosul glas de amor. Asemeni valurilor crești De mare ’spumate dorinți, Și printre stânci te risipești Sorbind limanele fierbinți. La pieptul meu te prăvălește Făptură ruptă din povești, Și al tău trup îl odihnește, Atât cât ai să zăbovești! Iar Luna parcă stă-n amvon Să tălmăcească-n zori minunea, Pornită-n ceruri ca un zvon- Frumoasa
LACRIMA PĂMÂNTULUI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382509_a_383838]
-
mirosul tău din partea Acelor scrieri, care sunt complete. Să te găsesc acolo, printre rânduri Ascunsă de priviri prea indiscrete Să te sărut, și să-mi pătrunzi în gânduri Pe calea vieții plină de secrete Cu fiece cuvânt ce-l voi sorbi Mirosul tău mai tare mă-nfioară Și doar prin cărți, acum ne vom iubi La fel cum o făceam odinioară Prin mii și mii de litere stelare Am să te caut, și nu-mi pare rău Tu ești păstrată într-o
MIROSUL TĂU de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382518_a_383847]
-
apa limpede se reflectă cerul Și în susur magic izvoarele curg, În unduiri tainice se-adună misterul Când scârțâie fântâna în amurg. Rătăcind pe-a destinului mână, Ca orice pelerin însetat de dor, Mi-am potolit ades sufletul la fântână Sorbind din elixirul bogatului izvor. Referință Bibliografică: Fântâna cu apă vie / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2031, Anul VI, 23 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FÂNTÂNA CU APĂ VIE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382549_a_383878]
-
și scotea din buzunarul hainei o sticlă de-un sfert cu vodcă la purtător: -Fraților, după cât am băut la viața mea... și făcu o pauză ca să pupe sticla...cred c-aș vrea să fiu... îmbuteliat! Și, săltând sticluța în dreptul ochilor, sorbi zdravăn din ea. Râseră toți. Pezevenghiul de Gabi!! Îi returnase spre veselie. Dar, ca să fie încredințat că totul este OK atunci când el intervine, făcu o comandă specială. Seara merita încheiată apoteotic! Se bău câte un whisky, deci. Le mărturisi că
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
alge și-am ronțăit din sâmburii-ți de mac. Petale de cireș din gura-ți coaptă, Am adunat umplând corăbii, mii. Ca un pirat eu am ucis în șoaptă, Rechinii-ndrăgostiți în travesti, Ce te priveau cu pofte-alunecoase și îți sorbeau nesațul spongios după iubire răstignită-n oase, Și-n torsul după-amiezii, fără os. Și-am mai ucis și-un albatros nătâng ce-ți ciugulea firimituri din speză, Cu o rapacitate și un gând de-a te iubi în rusă și
CIREȘE AMARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383833_a_385162]
-
în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului LUPTA de Nicolaie Tony DINCĂ Eu am sfâșiat trupul clipei cu dinții, Cu ură, cu poftă, cu ghearele minții, Decis să-i extrag toată seva și slava, Să-i sorb ambrozía, să-i lepăd otrava. Am răzbit peste soartă trudind fără tihnă Și n-am avut pace, n-am avut nici odihnă... Mi-am plătit libertatea cu rouă de sânge; De asta, azi, ochii: unu-mi râde,-altu-mi plânge. Prea
LUPTA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383856_a_385185]
-
la munte? -Da, și vom merge și noi la munte, după ce ieșim de aici. -Să mergem, mă simt mult mai bine! Și puiul ei se ridică. Și mi-e așa de foame! Bradul sclipea din multele lui globuri, iar copilul sorbea din cană cu laptele cald, privind recunoscător spre copacul vindecător. Copilul ei, puiul ei mic își deschidea ochișorii și, văzând micul brad, zâmbea: -Cine l-a adus, mama? Un mecanic de locomotivă care a fost la munte? -Da, și vom
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
la munte? -Da, și vom merge și noi la munte, după ce ieșim de aici. -Să mergem, mă simt mult mai bine! Și puiul ei se ridică. Și mi-e așa de foame! Bradul sclipea din multele lui globuri, iar copilul sorbea din cană cu laptele cald, privind recunoscător spre copacul vindecător. Diana își pierduse iar foile, abia terminase povestea numită ,,Copilul și brăduțul'' cu care obținuse primii bani pentru o creație litarara, un premiu de la o revistă, era iar ea, cea
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MAI CÂNTĂ-MI, IUBITO... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului mai cântâ-mi, iubito... cu palmele cuprind obrajii tăi ca pe-o minune, ochi în ochi ne sorbim din priviri, pribegi pe pământ, înflorim veșnicia c-un jurământ, mai cântă-mi de dor, mai cântă-mi, iubito, despre fata din vis cu părul flacără, cu obrazul încins, cu inima caldă, cu picioare de ciută, cu ochiul senin din
MAI CÂNTĂ-MI, IUBITO... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383934_a_385263]
-
iartă-mi chiar tristețea ce m-a cuprins sub marea greutate a clipelor mai reci, nemeritate, și adu-mi iar lumina, frumusețea. Iubește-mă cum n-ai iubit vreodată, iubește-mă de parcă tot Pământul ar fi cuprins în lacrima vărsată, sorbind-o însetat și, dintr-odată, ar deveni albastru, iar cuvântul cel sfânt, “iubire”, îi va fi veșmântul. Referință Bibliografică: Doar o lacrimă / Daniel Vișan Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1881, Anul VI, 24 februarie 2016. Drepturi de Autor
DOAR O LACRIMĂ de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383950_a_385279]
-
un cobzar mai poate să re'nvie cu linele-i acorduri de vioară iubirea care sufletu-mi omoară iar vinul să-l preschimbe-n apă vie *** dă-mi ... dă-mi gura ta ca semn că m-ai iertat să-mi sorb din ea-mpăcarea de fugar ce-a rătăcit cu gândul lui ștrengar și ca zălog că răul e uitat dă-mi sânul tău ca leagăn pentru vise cum marea îi adoarme pe năieri în zori când îl desmierd cu mângâieri
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
într-un joc,zglobii noi alergăm Nerăbdători spre anii tinereții. În vara dintr-odată am poposit, Visând frumos, comori imaginare Și-n mrejele iubirii am călătorit, Străfulgerați de clipe trecătoare. Cand pașii-n toamnă vieții ne-au purtat Și am sorbit adânc din cupă fericirii, Noi roade am cules precum am semănat Și-am căutat, nostalgici, tărâmul nemuririi. Iarnă, la gură sobei, intrăm în reverie Visând la timpuri petrecute și uitate Și depanam povești în agonie Iar timpul se scurge spre
ANOTIMPURI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383976_a_385305]
-
făcută pe fugă. Luna iunie se apropia cu repeziciune. Suntem la sfârșitul lunii mai, își spuse. Ștefan parcurse drumul de întoarcere privind cu nesfârșită încântare frumusețea peisajului. Un verde amețitor încânta ochiul iar mirosul începutului de vară îi umpleau nările, sorbea aerul tare de munte. Zări vârfurile înalte ale munților Făgăraș. Oare Făgărașul să fie sau alte creste? se întrebă. Dar nu avea așa importanță pentru el, în acele clipe, tot munții Carpați sunt. Pe ei îi privea cu o reală
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383979_a_385308]
-
au înălțat și ei la randu-le cei zmei, Cu gând de liberatate, în privire și în vis, Pe care nici neantul nu-ndrazneste încă a-i fi ucis. Acei ce au avut în lumea lor un ideal, Si au sorbit dreptatea din veșnicul pocal, Din care și noi am putea sorbi pe saturate, Dar care astăzi este plin de visele furate. Si-avem doar o secundă să pornim, Pe-un alt drum, decât cel din care noi venim, Secundă dureroasă
ZBOR DE ZMEU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384040_a_385369]
-
de liberatate, în privire și în vis, Pe care nici neantul nu-ndrazneste încă a-i fi ucis. Acei ce au avut în lumea lor un ideal, Si au sorbit dreptatea din veșnicul pocal, Din care și noi am putea sorbi pe saturate, Dar care astăzi este plin de visele furate. Si-avem doar o secundă să pornim, Pe-un alt drum, decât cel din care noi venim, Secundă dureroasă din clipă răstignirii, Care oprita-n conștiința, deschide căile iubirii. Silvana
ZBOR DE ZMEU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384040_a_385369]