9,106 matches
-
sunt eliberări emoționale, ele se disting una de alta: furia este o erupere nervoasă anormală, care are la bază efectele nefaste ale conflictului, iar plânsul este o manifestare firească, normală, ce poate fi cauzată de stări emoționale diverse (bucurie, necaz, spaimă etc.), revărsat în exterior în mod spontan, care în cele din urmă aduc liniștea părții în cauză. Cap. 8. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR Art. 51 Drepturile părților Aliniatul 1 - Un numar restrâns de drepturi ale părților sunt prevăzute în Legea
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
le oferă. Perspectiva aparține de fiecare dată unui personaj narator, care relatează micile sale întâmplări și aventuri neînsemnate, aspect ce face de cele mai multe ori deliciul micilor bucăți de proză. Lumea văzută prin ochii copilului care stă la coadă la ulei, spaima din mintea tinerei dispuse să încerce orice în speranța unui avort spontan ori universul pisicii care face și ea coada la alimentară doardoar va căpăta ceva de la „Zeița”-vânză- toare căreia i se închină toți oamenii, calvarul mamei cu trei
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
și o voce a conștiinței pentru romanul Leagănul respirației, cel mai izbutit al autoarei. Cartea pornită din documentările experienței lui Pastior poate fi interpretată ca un text scris la două mâini, într-o dublă interioritate, filtrată agresiv de traume și spaime fără întoarcere. Tot de la Oskar împrumută familiaritatea cu „sfărâmările” limbii și identificarea unei lumi autentice „la hotarul dintre fericirea rănită și frica obraznică”. Vor fi și bornele ei interioare. De la Jürgen Fuchs și din poemele lui Theodor Kramer învață cum
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
fără întoarcere. Tot de la Oskar împrumută familiaritatea cu „sfărâmările” limbii și identificarea unei lumi autentice „la hotarul dintre fericirea rănită și frica obraznică”. Vor fi și bornele ei interioare. De la Jürgen Fuchs și din poemele lui Theodor Kramer învață cum spaimele asigură starea de inferioritate, prin imagini ce nimeresc „drept în nervul dezgolit”. În tot ce scrie, Herta Müller privilegiază nuclee dramatice ce exprimă supraviețuirea prin melancolie. Textele respiră aerul greu al experiențelor limită ce nu pot fi regăsite în învelișuri
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
contemporanii săi, rămîn mereu aluzive și poartă sens general. Stau față-n față cu lirismul unui poet religios ce își transformă suferințele proprii într-o viziune a suferințelor umane, pe modelul lui San Juan de la Cruz. Rămîn proprii Mitropolitului poet spaima adîncă a judecății de apoi, groaza eschatologică, fiorul metafizic al pătrunderii în lumea de dincolo, pe care o așteaptă, dar de care se teme. Cele mai impresionante versuri ale cărții surprind în chip propriu „spaima și cutremurarea” unui creștin care
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Cruz. Rămîn proprii Mitropolitului poet spaima adîncă a judecății de apoi, groaza eschatologică, fiorul metafizic al pătrunderii în lumea de dincolo, pe care o așteaptă, dar de care se teme. Cele mai impresionante versuri ale cărții surprind în chip propriu „spaima și cutremurarea” unui creștin care se pocăiește continuu și își așteaptă pedeapsa. Doar după multe secole poezia românească va mai întîlni asemenea vibrație. „Să nu mă-nfruntez, Doamne, la ceas de mînie, Cînd îm vei lua sama, cu a Ta urgie
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
matriță ascendentă, cînd de fapt totul e proiecția antropomorfă a minții noastre asupra unui proces care nu are sens, scop sau motivație transcendentă. Plutim în neant și o facem degeaba, restul e fantasmagorie menită a ne seda mințile înnebunite de spaimă. Pentru geneticianul Dawkins, religia e un virus social care trebuie stîrpit, pentru entomologul Wilson omul e o insectă socială căruia prejudecățile stupului i-au inculcat nevoia stricată a unui Dumnezeu viu, iar pentru paleontologul Gould, știința și religia sunt despărțite
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
nu izbutise, din cauza vremii rele și a lipsei lui de experiență. De data asta, zicea, luase echipament mai potrivit. Își planificase altfel timpul, știa la ce să se aștepte. Cu toate asigurările lui, eu simțeam totuși cum mă cuprinde o spaimă ca un nor negru, tot mai întunecat pe măsură ce se apropia ziua plecării. Mi-am dat seama că îl privesc pe Michael cu o emoție pe care n-o prea mai simțeam după șase ani de căsnicie. Îi inspiram adânc mirosul
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
pînze, arme și unelte agricole. Tăiau stejari și fagi din pădure, îi încărcau în corăbii și porneau cu ei la vale, pe firul Dunării, pînă la intrarea în Ungaria. Sau mai departe, spre ținuturile românești peste care stăpînea contele Dracula, spaima sașilor brașoveni. Unii erau dogari, alții dulgheri, alții spițeri, unii construiau roate de căruță, alții creșteau cai. Negustorii aduceau de la cîmpie grîu și brutarii coceau pîinea. Credeau în Dumnezeu, în farmece, în Diavol, în amulete, în păpușile de ceară străpunse
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
anatemă. Un osândit mă socotesc și cred Că vorbele-mi ființe sunt ciudate: Bărbați chirciți, femei încovoiate Ce vor să mă ucidă. Se reped De pe birou la mine, dintre file, Mă împresoară, mintea-mi răvășesc Ca-ntr-un coșmar și spaimele-mi sporesc. Împotriviri, proteste-s inutile. Deodată, însă, vorbele se leagă. Abia atunci poema se încheagă. Blas de Otero Orbește Fiindcă trupul ți-l doresc orbește Și-n chipul tău mă pierd și-l proslăvesc, Fiindcă-n jar și friguri
Poezie spaniolă () [Corola-journal/Journalistic/4345_a_5670]
-
și actori, Jerry Killick, Birgit Walter, Elena Fokina, Dymitry Szypura, Luke Jessop, Kip Johnson și Wim Vandekeybus însuși, este maximă, până la dramatic și la grotesc. Spectacolul testează limitele spectatorului de dans contemporan, dar și limitele interpreților. Sunetele ajung până la urlet, spaimele până la disperare. Trupurile și mai ales fețele sunt supuse unor presiuni extreme care le deformează, atunci când nu poartă măști. Corpurile aleargă, cad, smulg, împing, se tăvălesc, se aruncă unele asupra altora, se mușcă, părând a se devora unele pe altele
eXplore dance festival (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4211_a_5536]
-
Lynch. Spre deosebire de monștrii lynchieni, se pare că Silva are un rest de suflet, un reziduu din ceea ce a distrus Agenția și cianatul de sodiu dintr-o pastilă care nu și-a făcut efectul până la capăt. Este introdus în scenă de spaima unei frumoase femei fatale, Sévérine, însă Silva este departe de a stârni spaima, în ciuda plăcerii cu care se joacă cu focul, ci mai mult mila. Pe care aproape că o solicită invitându-l pe Bond să comizereze alături de el cruda
Resurecția lui Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4212_a_5537]
-
un reziduu din ceea ce a distrus Agenția și cianatul de sodiu dintr-o pastilă care nu și-a făcut efectul până la capăt. Este introdus în scenă de spaima unei frumoase femei fatale, Sévérine, însă Silva este departe de a stârni spaima, în ciuda plăcerii cu care se joacă cu focul, ci mai mult mila. Pe care aproape că o solicită invitându-l pe Bond să comizereze alături de el cruda soartă a unui agent abandonat de instituția maternală. Întâlnirea se prelungește în următoarea
Resurecția lui Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4212_a_5537]
-
apropia cu multă finețe, calm și luciditate de Dumnezeu”, notează preotul); un „strop de lectură” e soluția de salvare de sub apăsările cotidianului, e soluția însăși: „Realitatea e mereu înspăimântătoare. Ca să o poți înțelege ai nevoie să citești cărțile esențiale. Orice spaimă poate fi descifrata și anihilata de o carte bună”. Cititul e ucenicie și fixează starea de căutare; Ioan Pîntea ucenicește citînd și interpretînd textele sacre, întîmplările și figurile biblice (notele despre Cincizecime și vederea lui Iisus ori cele despre Petru
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
reușit. E ca și cum Dumnezeu ar fi ratat. Lipsă de sens înseamnă că viața a apărut și atâta tot. Îi revine omului să dea sens, să creeze valori. Și e adevărat că în intervalul dintre sensuri cazi într-un gol, de unde spaima purei existențe. Acesteia nu poți să-i răspunzi decât prin credința în prezent. Cât timp ai parte de prezent, ai și de sens - care e faptul de a fi viu. Drama începe când prezentul devine greu de suportat. Abia atunci
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
popor întreg si, mai ales, împotriva voinței acelui popor, atunci acele milioane de oameni trebuie să știe că el a hotărât numai cu credință în adevăr și în dreptate și nu ademenit de tentații ori bântuit de tot felul de spaime”, a conchis vicepreședintele PNL Varujan Vosganian.
Vosganian cere judecătorilor CCR să dovedească că votul lor nu este viciat () [Corola-journal/Journalistic/42701_a_44026]
-
sale nici nu mai sunt rapoarte de angoasa, ci transmisiuni în direct ale descompunerii, ale putrezirii ființei, ale degenerescentei lente și implacabile. Senzația acestei lentori a detracării e atat de profundă și de temeinic așezată încât nici nu mai produce spaime: ea doar se reproduce. Calm, de-a dreptul ataraxic, poetul notează doar progresia agonica a acestei dezagregări și face reportajul cangrenării lumii, al climatului de exterminare prin vidare lentă. Nimicitorul lui Aurel Pântea nu e un cavaler al apocalipsei că
Note despre critica de poezie, rânduri despre o anume poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4286_a_5611]
-
cuvintele cred că se pot distinge la o vizualizare atentă a transmisiei video de la acel eveniment)”, scrie Daniel Constantin. Ministrul Agriculturii se întreabă: ”La asta să se fi referit atunci domnul președinte?! Cu asta se ocupă președintele-jucător, domnul austeritate, domnul "spaima crizei", domnul "sfarmă salarii"?! Nu se poate! Păi când mai modernizează statul dacă își irosește resursele și talentul pentru a-l monitoriza pe Constantin?! Treaba domniei sale este să vegheze Constituția, nu să vegheze la florărie!". De asemenea, Daniel Constantin îi
Daniel Constantin mărturisește ce i-a transmis Traian Băsescu, la învestire () [Corola-journal/Journalistic/44643_a_45968]
-
cu viața, cu greutățile. Amîndoi erau ambițioși. Ea fusese în Germania, el lucrase la un patron neamț, pînă să se călugărească. Și amîndoi erau băftoși la bani. Nu se gîndise niciodată pînă atunci că aveau atîtea în comun! Poate și spaimele lor erau la fel. Ea se ferea de bărbați, el se ferea de femei”. Atît Irina, cît și „exorcistul” Corogeanu, sunt, în fond, niște luptători ce se apără de agresiunea unei lumi amenințătoare, pe care nu o acceptă... Tatiana Niculescu
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
domeniul psihologiei transversale, al raportului dintre putere și presă. Când a împlinit 65 de ani și avea la activ vreo 30 de cărți - dacă le-am numărat bine, adică vreo zece mii de pagini! - mi-a mărturisit, într-un interviu că spaima sa cea mai mare e să nu-și poată duce la capăt babilonicul proiect. Atunci lucra la al 88-lea personaj. Și mai spunea că după ce va termina proiectul, dacă totul va fi bine, ar mai avea de scris câteva
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
suferă Alexandru se regăsesc în rândul tinerilor destul de frecvent, cu o incidență de 25% până la 75%, în funcție de numele de familie și data nașterii. Statisticile ne-au mai liniștit un pic, dar eram deja foarte obosiți, am trecut practic de la o spaimă febrilă, incertă, la o indiferență oarecum controlată. Tratamentul a început cu administrarea a 150 de miligrame pe zi și efectele s-au făcut simțite în mai puțin de-o săptămână. Antonia fuma țigară de la țigară de nerăbdare, căci spera să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lift când mi-am dat seama ce zisesem. M a sărutat. Cu limba. Și apoi mi-a pus mâna pe genunchi, mi i-a depărtat, iar degetele lui au pornit încet în sus, până a ajuns la chiloți. Paralizasem. De spaimă și plăcere. — Doar nu ți-e frică de mine. — Mmmm. Îmmm. Nu. Mi-a dat chiloții la o parte și m-a penetrat cu un deget. M-a chemat la el. Mi-a zis că soția lui e plecată. M-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
turnat și copila mea odată cu ea. M-am aplecat, am ridi cat-o pe pat, am întrebat-o dacă o doare ceva, i-am palpat capul, mânuțele piciorușele, am întrebat-o iar dacă e bine și, la răspunsul ei pozitiv, spaima și bucu ria s-au concretizat într-o palmă aplicată pe fundulețul ei gol. Văzând urma degetelor mele pe pielea ei rozulie și mici boabe de mărgăritar în ochișorii ei senini, am luat-o repede în brațe. N-o bătusem
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
-o apucată, apoi aruncată cu putere. Un singur strigăt, de durere și surpriză, amestecat cu uruitul greu al motorului, apoi Ileana căzând moale, parcă cu încetinitorul, în timp ce bluza albă i s-a făcut întâi roz, apoi roșie. Apoi urletele de spaimă, al meu, ale noastre. Apoi ceva ca o lumină mare și albă, care a acoperit totul, înnegrind deodată cerul albastru, și care mi-a oprit și mintea, și inima. Când mi-am revenit, eram pe patul de paie de pe prispa
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
podurile lui, și Alexandru cu jidovcuța în cealaltă parte, unul la răsărit, altul la apus, i-au rupt inima-n două. De-atunci, clipă de clipă, lumea se-ntunecă în inima ei sfâșiată, și n-a mai fost nimic decât spaima să nu-l piardă și pe-al treilea, pe Miluță, pe ultimul. Spaima și neliniștea trează ca o lupoaică flămândă și pânda neîmpăcată care-o făcea să stea cu ochii pe noră și s-o-mboldească mereu, doar-doar o scoate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]