3,100 matches
-
44. Neculau, A. (1983), „Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică”, Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei, București. Neculau, A. (2003), „Grupul în psihologia socială”, în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Noelle-Neumann, E. ș1980ț (1984), The spirale of silence. Public opinion - our social skin, The University of Chicago Press, Chicago. Nuttin, J. Jr. (1972), „Changement d’attitude et role playing”, în S. Moscovici (ed.), Introduction à la psychologie sociale (vol. I), Librairie Larousse, Paris. Nuttin, J. (1968
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Eliade de a fi „amputat mitul de jumătatea superioară a lui”: „Fără primul fond metafizic, mitologia este un haos de puerilități, un muzeu de superstiții, o magazie de recuzite”. Mitul nu trebuie explicat, el trebuie „trăit”, prins într-o „învăluire spirală”, care, sporindu-i ambiguitatea, asigură transmiterea „misterului”. Este, așadar, o viziune apropiată de aceea a lui Lucian Blaga din Poemele luminii. Simbolologia, știința care se ocupă cu aprofundarea misterelor conținute de mituri, este, conform hermeneutului, o știință exactă în adevăratul
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
pierdut omenia (1957); chiar științifico-fantastice, parodiate în Paradisul (1974). Piesa Omul care și-a pierdut omenia este oarecum drama-sinteză, cuprinzând totalitatea problemelor fundamentale care îl animă dintru început pe dramaturg, de la rostul și țelul creației la dualitatea sufletului, pe întreaga spirală a experienței creatorului. Manole este personajul complet, întruchipând eroul-creator, care parcurge până la ultimele consecințe criza de însingurare „supraumană”. Deși simbolul îl apropie de Peter Schlemihl, „omul care și-a pierdut umbra”, Manole nu vizează atât cunoașterea, cât creația, care „să
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
echilibru și o justă măsură. În chiar numărul inaugural figurează două poete care s-au impus ulterior: Aurora Conțescu și Constanța Buzea. Alte rubrici care au dat personalitate publicației: „O seamă de cuvinte” (recenzii), „Mențiuni critice” (Perpessicius), „Vitraliu”, „Viața cărților” „Spirale”, (Eugen Barbu), „Arte-spectacole” (Valeriu Râpeanu, Dinu Săraru ș.a.), „Biografia debuturilor” (interviuri cu tineri scriitori), „Cartea de debut” (Nicolae Ciobanu), „Biblioteca «Luceafărului»” (grupaje masive din creațiile tinerilor), iar după 1990, „Promoția reformată” (Laurențiu Ulici), „Povestea vorbei”, „Solilocvii” ș.a. În primii ani
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
în grupurile mici; astfel, avem de-a face cu șase faze ilustrate în figura 21: Figura 21. Cursul circular al conflictului în grupurile mici (adaptare după Forsyth) Această ciclicitate a procesului trebuie privită mai degrabă evolutiv - ca o dezvoltare în spirală, în sensul includerii unor noi achiziții care vor conduce la un nou dezacord - decât ca un proces circular, închis. Să urmărim succint nivelurile prin care autorul ne propune un model al procesului conflictului. În ceea ce privește prima fază, cea a dezacordului, există
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
continuitate în deciziile proprii și să-și schimbe atitudinea la intervale temporale atât de mici (observația intenționează să introducă un criteriu de măsurare a presiunii acestei norme de reciprocitate). În figura 24, unde am încercat să ilustrăm această reacție în spirală, observăm că avem de-a face cu o acțiune de tipul rezultantei între cumulul unor forțe similare celor centrifuge și centripete din fizică. Astfel, o concluzie parțială este aceea că individul poate percepe cererea secundară ca fiind o acțiune nouă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Uneori, dezvoltarea ciclică nu înseamnă neapărat revenirea, mai mult sau mai puțin, la forma inițială și declanșarea unui nou proces (cum ar fi explicarea proceselor sociale ori chiar studiul învățării) și putem folosi în acest sens reprezentarea grafică a unei spirale ce presupune simultan revenire și evoluție. Figura 47. Abordarea ciclică a fenomenelor studiate 13.1.1.13. Recensământul problemelortc "13.1.1.13. Recensământul problemelor" Reprezintă o tehnică utilizată pentru a observa elementele definitorii ale problemelor (atunci când se dorește o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dosarul” celor două „cronici ale optimistului” din septembrie 1963 despre Pico della Mirandola, care cuprinde și textul comunicării ce urma să fie rostită la congresul de la Modena consacrat umanistului italian. Destinul unei întâlniri. Marcel Proust și românii (2001) reia în spirală secțiunea despre romancier din Momente ale romanului, îmbogățind-o considerabil și diversificând-o. Este riguros investigată corespondența, după ediția întocmită de americanul Philip Kolb (care face obiectul unei veritabile cronici), aprofundându-se studiul relațiilor lui Proust cu Anton Bibescu, numit
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
colaborare cu Lothar Rădăceanu), București, 1925; Melodiile tăcerii, București, 1926; Poezii, București, 1926; Umanitarismul biblic, Iași, 1926; Glasuri în surdina, București, 1927; ed. (Miron-le-Sourd (Voix en sourdine), tr. S. Pavès, pref. Ștefan Zweig, Paris, 1939; Haluțismul, București, 1927; Drumuri în spirală, București, 1928; Internațională pacifista, cu o scrisoare și un mesaj de Romain Rolland, București, 1928; Căile păcii, București, 1929; ed. (Leș Voies de la paix), pref. Romain Rolland, Paris, 1936; Der Humanitarismus und die „Allgemeine Nährpflicht”, Viena, 1931; Humanitarisme et individualisme
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
texte din Mihai Eminescu și I. L. Caragiale ș.a.m.d. În scenariul rezultat exemplele alese au rol de nucleu care adună și emite filiații socotite emblematice pentru literatura noastră. Tendențioasă este și dezbaterea asupra poeziei românești contemporane, inclusă în rubrica „Spirale” (1982). Aici Eugen Barbu identifică „poeți calofili” (Dan Botta, Grigore Arbore, Vasile Nicolescu), „calofili și livrești” (Daniel Turcea, Cezar Baltag, Modest Morariu, Cezar Ivănescu), „poeți în derivă” (Alexandru Mușina), „poezia fără sare” (Ana Blandiana), „zglobii” (Mircea Dinescu), „poezie zidărită” (Mircea
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
probe la dosarul chestiunii. Un exemplu: „achitarea” lui Duiliu Zamfirescu, catalogat, până la demonstrația lui S., printre detractorii lui Mihai Eminescu. Calmul exegetic este atestat și de alt aspect al metodei utilizate: se adoptă dintru început o strategie a înaintării în spirală, ceea ce presupune reveniri și revizuiri, completări și rafinări. Scrierile despre Topîrceanu, Delavrancea și mai ales despre Zarifopol și Duiliu Zamfirescu sunt edificatoare. Se observă, în cazul lui Duiliu Zamfirescu, trecerea de la cutare aspect particular la micromonografie, apoi la ediții succesive
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
de lume” din scrisori e raportat la creația sa literară, pentru a obține imaginea unei „interferențe a planurilor”. Evident, atari conexiuni se întâlnesc mai frecvent în demersurile monografistului și în notele informate ale editorului. Fidel strategiei sale de revenire în spirală asupra unui autor, istoricul literar își îmbogățește necontenit sintezele. Cazul cel mai relevant este acela al preocupării pentru Paul Zarifopol. În Constelații literare (1998) se oferă, între altele, suma unei exegeze întinse pe câteva decenii. Sunt explorate teza de doctorat
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
sinusoidele unor glorii, războiul cu diaspora, stadiile recuperării și „valorificării moștenirii literare” și ale reintegrării unor veterani ostracizați, ca Lucian Blaga sau Ion Vinea, pe pragul deceniului al șaptelea. Crestomație cu arie largă de cuprindere problematică și numeroase reveniri în spirală asupra unor subiecte și protagoniști, investigarea operată de S. a suplinit cu succes absența edițiilor de documente stocate în arhivele Serviciului Român de Informații, de memorialistică și corespondență, a unor noi istorii literare. SCRIERI: Carte rară și prețioasă. Sec. XVI-XVIII
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
retorice, folosirea unor elemente ale artei dramatice, expunerea de tip dezbatere, prezentarea cu ajutorul calculatorului și folosirea foliilor, formularea unor judecăți de valoare, etc. 2. Folosirea strategiilor de tip activ participativ, cea de-a doua tendință, marchează un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice. În cadrul unor astfel de metode, elevii sunt scoși din ipostaza de obiect al formării și devin subiecți activi, coparticipanți la propria lor formare. Participarea lor este fundamentală în învățare și se poate produce la un nivel simplu
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
convingeri, luarea de decizii, rezultând în cele din urmă comportamente eficiente și adecvate. Dezvoltarea gândirii critice, un obiectiv de tip formativ se realizează prin folosirea strategiilor activ - participative. Acestea, nu rupte de cele tradiționale, marchează doar un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice. Metodele care stimulează gândirea și creativitatea îl determină pe elev să caute și să dezvolte soluții pentru diferite probleme, să facă reflecții critice și judecăți de valoare, să compare și să analizeze situații date. De ce este nevoie
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
9.3.Balansierul Balansierul care intră în contrucția ceasornicelor este un pendul fizic ce efectuează oscilații de rotație. Axa de rotație a pendulului trece prin centrul lui de greutate C, iar forța directoare este dată de tensiunea elastică a unei spirale de oțel S (,,părul’’, cum spun ceasornicarii, pentru că la primele ceasuri era făcut din păr de porc). Această spirală se strânge și se desface, forța elastică cu care răspunde dând naștere unui moment care produce rotirea balansierului B, sub forma
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de rotație a pendulului trece prin centrul lui de greutate C, iar forța directoare este dată de tensiunea elastică a unei spirale de oțel S (,,părul’’, cum spun ceasornicarii, pentru că la primele ceasuri era făcut din păr de porc). Această spirală se strânge și se desface, forța elastică cu care răspunde dând naștere unui moment care produce rotirea balansierului B, sub forma unor oscilații de rotații, întreținute de un arc cunoscut sub denumirea de coardă. Între balansier și o rotiță dințată
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
dințată r se află o ancoră A, care prin mișcarea ei datorită balansierului face ca rotița dințată să înainteze cu câte un dinte la fiecare bătaie. Mișcările ancorei sunt limitate de două mici șuruburi ș. Prin potrivirea lungimii optime a spiralei se reglează perioada de oscilație. Dacă mărim lungimea părului, bătăile vor fi mai rare, adică se vor succede mai rar, iar dacă micșorăm lungimea părului bătăile vor fi mai dese, deci se vor succede mai repede. Să considerăm, acum, pentru
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
orientat în sensul descreșterii unghiului α sau că M tinde să micșoreze unghiul. Constanta de proporționalitate, D, se numește moment director. Să considerăm, spre exemplificare, un disc care se poate roti în jurul unui ax vertical, de ax fiind fixată o spirală al cărei moment director este D, așa cum este balansierul de la ceasornice. Prin urmare, perioada oscilațiilor de rotație este direct proporțională cu I și invers proporțională cu D . Cum în cazul balansierului (ca și al discului, al cilindrului drept) I~γ2
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
este depășit. Evoluția societății în ansamblu este dependentă de creativitatea individuală și colectivă;între societate,creativitate și mediu se stabilește o relație circulară de feed-back. Metodele activ-participative nu trebuie rupte de cele tradiționale deoarece ele marchează un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice.Prin metodele activ participative înțelegem nu numai metodele active propriu-zise,ci toate situațiile în care elevii sunt scoși din ipostaza de obiect al formării și transformați în subiecți activi,coparticipanți la propria formare. Aceste metode au efecte
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iată numai câteva simboluri și semnificații utilizate: linia dreaptă verticală = viața; linia dreaptă orizontală = moartea; linia dublă dreaptă = eternitatea; linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea; linia ușor ondulată = apa, purificarea; spirala = timpul, eternitatea; spirala dublă = legătura dintre viață și moarte. Potrivit acestor semnificații ale simbolurilor utilizate la încondeierea ouălor, și a scenelor biblice și religioase, deasemeni utilizate,precum "Răstignirea", "Învierea", "Plângerea Fecioarei Maria", etc., deducem că poporul român a simțit nevoia
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iată numai câteva simboluri și semnificații utilizate: linia dreaptă verticală = viața; linia dreaptă orizontală = moartea; linia dublă dreaptă = eternitatea; linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea; linia ușor ondulată = apa, purificarea; spirala = timpul, eternitatea; spirala dublă = legătura dintre viață și moarte. Potrivit acestor semnificații ale simbolurilor utilizate la încondeierea ouălor, și a scenelor biblice și religioase, deasemeni utilizate,precum "Răstignirea", "Învierea", "Plângerea Fecioarei Maria", etc., deducem că poporul român a simțit nevoia să-și exprime
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
phyllotactice pot fi exprimate prin raporturi de termeni ai șirului lui Fibonacci (de exemplu, la tei 1 2 , la alun 1 3 , la măr, stejar și cais 2 5 , iar la păr 3 8 ). Frunzele succesive se află pe o spirală strâns înfășurată (spirala generativă). Mărimea importantă ce caracterizează poziția frunzelor este unghiul dintre dreptele care unesc centrul ramurii cu frunzele succesive. Noile ramuri avansează în jurul cercului cu aproximativ același unghi, de regulă în jurul valorii de 360137,5 360 ϕ= − o
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
exprimate prin raporturi de termeni ai șirului lui Fibonacci (de exemplu, la tei 1 2 , la alun 1 3 , la măr, stejar și cais 2 5 , iar la păr 3 8 ). Frunzele succesive se află pe o spirală strâns înfășurată (spirala generativă). Mărimea importantă ce caracterizează poziția frunzelor este unghiul dintre dreptele care unesc centrul ramurii cu frunzele succesive. Noile ramuri avansează în jurul cercului cu aproximativ același unghi, de regulă în jurul valorii de 360137,5 360 ϕ= − o o o (Unghiul
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
succesive. Noile ramuri avansează în jurul cercului cu aproximativ același unghi, de regulă în jurul valorii de 360137,5 360 ϕ= − o o o (Unghiul de Aur), care după cum se observă este determinat de Secțiunea de Aur. ¾ Parastihele (șiruri de linii în spirală) conurilor de pin și ale fructelor de ananas ¾ În 1907, G. van Iterson a arătat că dacă se așează unul lângă altul puncte succesiv separate prin unghiuri de 1 pe o spirală strâns înfășurată, atunci ochiul va percepe o familie
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]