1,910 matches
-
și... ”. Apoi se cufundă iar în gândurile lui. Rămăsesem stupefiat, nu mă așteptasem la acest răspuns. Mă așteptam la orice dar la acesta așa de aiuristic, nu. Poate de puține ori în viață rămăsesem așa descumpănit, cu gura căscată de spontaneitatea unui răspuns ce-mi crea o stare de neacceptare imediată. Dar singura mea reacție acum a fost o enervare bruscă și parcă un pic fără rost. Eram așa de înciudat încât pe moment eram să ridic o piatră și să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
similară unui focus-grup din spațiul real), cât și participarea unor persoane care nu pot fi prezente online în aceeași perioadă de timp. Dezavantajele celor două variante de focus-grup se referă la faptul că interacțiunea scrisă în timp real reduce din spontaneitatea exprimării, în timp ce comunicarea pe o perioadă mai lungă de timp își pierde focalizarea. Analiza de conținut este o metodă accesibilă și bine adaptată pentru comunitățile virtuale religioase care comunică în scris, acestea fiind majoritare în spațiul virtual. Analiza de conținut
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
punctul de vedere al cititorului) influențează modul în care naratorul spune "eu": tonul e sigur, plin de certitudine, natural. Faptul că autoarea folosește persoana întâi inspiră încredere, deoarece dă cititorului sentimentul că ceea ce consemnează este adevărat și se petrece aievea. Spontaneitatea, sinceritatea și autenticitatea sunt atributele fără de care textele și-ar pierde calitatea de document revendicată de autoare. Concomitent cu lectura lor se formează o înțelegere tacită între lector și autorul implicit, despre modalitatea de parcurgere a ideilor. Naratorul nu iese
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un cod mai umoristic, problemele legate de tehnoredactarea computerizată a jurnalelor. IV.2. La apa Vavilonului Eugen Simion recurge la modelele oferite de Stendhal și Flaubert pentru a împărți în două categorii tipurile de jurnale. Stilul lui Stendhal presupune diacronie, spontaneitate, originalitate, etică, autocunoaștere și autoperfecționare, anticalofilie, iar stilul lui Flaubert înseamnă livresc, epic fictiv, calofilie, construcția atentă, menit unui receptor. "Într-o literatură fără regulă (literatura subiectivă) și într-un gen literar în care se manifestă pe față oroarea de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
jurnal pe modelul oferit de Eugen Simion. La apa Vavilonului se încadrează în modelul flaubertian, deoarece autoarea îi dă o formă intenționată de literatură, programată unui cititor, supusă autocenzurii și stilului frumos. Jurnalele pot fi așezate în categoria stendhaliană datorită spontaneității, autenticității, pactului cu istoria care elimină hașurarea stilului frumos. "M-am sfiit totdeauna să scriu despre cei care fac parte din ființa mea. Iubirea pentru ei nu-mi aparține decât mie, nu și ființei mele de hârtie. Acum iată că
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a valma, se cer respectate și analizate. Oamenii ies din timp și-și ocupă locul între paranteze, "îngăduind astfel vieții înconjurătoare o expoziție, mai multe cărți, călătorii și peisaje să pătrundă în țesutul narativ" pentru a nu lipsi textul de spontaneitatea vieții. "Poate chiar îți construiești un destin din ceea ce n-a fost decât umbra lui"357. Cartea expune mediul din România comunistă și primele momente de după revoluția din 1989, când este compusă, autoarea neșovăind în a se folosi de informațiile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
realitate, o refulare, expresia libertății de gândire, motiv pentru care este vânat mai bine de patruzeci de ani de serviciile Securității. Acestea fiind condițiile, se cere o anumită prudență în consemnarea datelor, fapt ce elimină două mari calități ale jurnalului: spontaneitatea și sinceritatea. Dilema alegerii prudenței în detrimentul sincerității nu poate fi deslușită în contextul comunismului atât timp cât literatura memorialisticii poate fi transformată în dosar. Monica Lovinescu respectă pactul cu istoria până în ultimele clipe ale vieții, nu doar cât să explice viața în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
noaptea târziu droaie de copii murdari, desculți, cu hainele zdrențuite, probabil și flămânzi, impresionau neplăcut pe cei ce le priveau. Câțiva dintre acești copii ștrengari, năstrușnici și cu chef de joacă, făceau cu mâinile semne de salut. În naturalețea și spontaneitatea lor, erau chiar simpatici, iar călătorii priveau la ei cu drag. Alții, supărați pe necunoscuții din interiorul vagoanelor, mai belicoși și mai îndrăzneți, dimpotrivă, aruncau cu pietre în direcția trenului. Unul chiar a nimerit în vagonul alăturat, adică în vagonul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
suport pentru efectuarea în continuare a studiului individual de profunzime; ele oferă un punct de plecare (de deschidere) spre o cunoaștere mai cuprinzătoare, spre noi construcții științifice personale. Comunicării orale i se recunoaște o mare flexibilitate, ceea ce îi conferă profesorului spontaneitate și putere de adaptare cu ușurință la specificul temei, la nivelul intelectual al auditoriului, la disponibilitățile de timp și de condiții materiale. Tocmai din aceste motive se consideră că asemenea metode de predare, atât de ușor adaptabile, nu vor dipărea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale emițătorului (forme scrise)/ale interlocutorilor (discursul oral); se remarcă libertatea absolută în selectarea mijloacelor expresive (mai frecvent utilizate sunt figurile semantice și cele de construcție); la nivelul registrului stilistic, particularitățile de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic. 5.1. Registrele stilistice generale Registrul stilistic popular este utilizat în opera literară (folclorică sau cultă), presupunând situarea naratorului, a personajelor/a eului liric în sfera culturii populare, printrun limbaj marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale specifice sunt: - la nivel fonetic: mărci ale oralității, accente afective, variante fonetice familiare; rime și ritmuri simple, aliterații; - la nivel lexical: selectarea unor cuvinte și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
bunului gust în 1750, a fost din fericire apreciată în epocă, Luzán exercitând o autoritate covârșitoare asupra opiniilor de la curtea Spaniei și a celor câțiva scriitori mai importanți. S-a creat așadar "o literatură corectă, dar lipsită de vigoare și spontaneitate."186 Astfel, eforturile sale nu s-au stins în inutilitate, dar, din păcate, nici nu au putut remedia complet ceea ce era de remediat, nu au putut readuce Spania în primul rând al culturilor europene. III.7. Concluzii S-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
aceeași ordine de idei, subsumarea la idealurile clasice se concretizează și din tenta ironică în descrierea atitudinii romantice. Se simte viziunea critică a autorului mai ales în ceea ce privește credința romanticilor în ideea eliberării de canoane, de tradiție, ca soluție pentru atingerea spontaneității absolute în creația artistică. De asemenea, este ironizată încăpățânarea romanticului în a improviza de aici necesitatea de a căuta mereu subiecte ieșite din comun. Astfel, justifică Hulme, prelucrarea cultului lui Ossian și a baladelor străvechi, elemente cu totul exotice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nici aici în totalitate, creația lingvisti-că poate fi orientată spre limbă , așa cum arăta Philippide. În mod obișnuit însă, în limba vorbită, finalitatea privește nevo-ile de comunicare și de cunoaștere, iar limba răspunde lor și de aceea nu este dominată de spontaneitatea bazată pe întîmplare, care ar putea conduce la un mod haotic de a folosi limba. Faptul că limba nu este ceva static este, desigur, real și nu a fost contestat de nimeni, dar o stabilitate relativă a ele-mentelor limbii trebuie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
universale" care au existat de-a lungul istoriei omenirii: familia, grupul de joc al copiilor, grupul de vecinătate și comunitatea de bătrâni: - familia este primul grup primar pe care Îl cunoaște omenirea; - grupul de joc al copiilor se caracterizează prin spontaneitate și cooperare, prin promovarea ambiței și a onoarei; - grupul de vecinătate se caracterizează prin autoguvernare, generozitate, venerația eroilor, acut sentiment de dreptate; - comunitatea de bătrâni se caracterizează pe intimitate, Îmbracă adesea forma cluburilor sau societăților În care predomină afecțiunea reciprocă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
încă; circulă ecouri de la Ioan Climax, de la Denis de Rougemont și Martin Heidegger aceștia și ceilalți favorizând relații pluriperspectivale și pregătind pentru percepția acelui discontinuum care e însuși cotidianul. Își recunoaște înclinarea spre Ungaretti, Montale și Quasimodo; îl atrag, prin spontaneitate și concizie, plăsmuirile folclorice. "Preot al lui Hermes", Cezar Ivănescu vede în poezie un "basm pentru filozofi"... Repetată la fiecare prilej e adeziunea la poezia tradițională "de la Vede la trubaduri". Cât despre "gargara postmodernă", nici un menajament: "Mi se pare de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
este aceea a "nonacțiunii spontane" (wu wei), înțeleasă ca principiu etic și metafizic. Omul adevărat, omul ideal era "omul nonacțiunii". "Cînd Cerul se mișcă, el nu dorește să dea astfel naștere lucrurilor, lucrurile născîndu-se cu de la sine voință: aceasta este spontaneitate (ziran). Cînd spontaneitatea își emană eterul, ea nu dorește să creeze lucrurile, lucrurile ivindu-se de la sine; aceasta este nonacțiunea (wu-wei)".1 Echivalată cu nirvana, după introducerea budismului în China, această idee-stare a inhibat multă vreme acțiunea economică. Mai nou
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nonacțiunii spontane" (wu wei), înțeleasă ca principiu etic și metafizic. Omul adevărat, omul ideal era "omul nonacțiunii". "Cînd Cerul se mișcă, el nu dorește să dea astfel naștere lucrurilor, lucrurile născîndu-se cu de la sine voință: aceasta este spontaneitate (ziran). Cînd spontaneitatea își emană eterul, ea nu dorește să creeze lucrurile, lucrurile ivindu-se de la sine; aceasta este nonacțiunea (wu-wei)".1 Echivalată cu nirvana, după introducerea budismului în China, această idee-stare a inhibat multă vreme acțiunea economică. Mai nou însă, China realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
spiritul timpului împinge la plăceri fără restricții, la subversiuni împotriva instituțiilor burgheze în numele unei vieți intense și trăite spontan. Nici creștinismul nu scapă valului „mistic și dionisiac”, după cum o dovedesc noile liturghii ce revalorizează excesul senzorial și uitarea de sine, spontaneitatea și senzualitatea. După secole de dispreț și de nesocotire a carnalului, apar slujbe religioase punctate de culoare și de veselie, de dansuri convulsive, de jazz, de ritmuri rock și folk. Prin contracultură, „un fel de exaltare și chiar de elan
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
plăcerilor și a nevoii de divertisment, era abundenței a reușit, ajutată în această privință și de valorile psihologice, să substituie normelor rigoriste și convenționaliste un sistem de referință axat pe ludic, pe prezentul recreativ, pe fantezie: expresivitate emoțională, destindere și spontaneitate. Ceea ce s-au străduit timpurile moderne să refuleze (dansul liber, ritmurile trepidante, travestirile, dezlănțuirea emoțională) a putut reapărea la suprafață sub forma tot atâtor concretizări ale „dreptului” la plăcere, la destindere, la explozii de bucurie. Revitalizarea lui homo festivus: contrar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
anulează caracterul imperios al regândirii demersului educativ. Or, educația trece în mod necesar prin accesul la cunoștințe, prin impunerea de conținuturi și de metode, prin procese de învățare mai mult sau mai puțin coercitive. Ciclul încrederii în permisivitate și în spontaneitatea subiectivă s-a încheiat. S-a întors o pagină: ne aflăm în fața limitelor și contradicțiilor hedonismului exacerbat. Chiar dacă practicile educative sunt departe de a reflecta toate consecințele acestei exigențe formative, cauza e limpede: hedonismul liberal este incapabil să furnizeze fundamentul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și lumea în general. Această afirmație se poate aplica și în domeniul psihoterapiei și hipnoterapiei. Există momente în care, ca și „artiști”, recunoaștem că inspirația și creativitatea noastră internă nu curge liber, că improvizația creativă lipsește și că inovația și spontaneitatea sunt în stare de repaus. În aceste momente simțim că vrem să abandonăm și să devenim șoferi de camion, sau să ne luăm o vacanță, sau pur și simplu să nu facem nimic. Poate că este o gândire bunăsă fii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
asupra publicului larg este neînsemnat, cu toate încercările mai reușite sau mai puțin reușite de popularizare a ei. Un al doilea tip de psihologie este cea pe care eu o numesc psihologia-spectacol, prin analogie cu arta, psihologia bazată pe intuiție, spontaneitate, pe experiență personală, pe o bună cunoaștere a interiorității umane. Prin ineditul și facilitatea ei, prin utilitatea ei imediată, acest tip de psihologie prinde foarte ușor, așa explicându-se proliferarea ei. Din nefericire, psihologia-spectacol oferă multe rețete și speranță, mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Eul Copil) cu normele și valorile (Eul Părinte). Verbul caracteristic este a raționa. Starea eului Copil este rezerva de energie vitală, emoție, sentiment și creativitate a individului, la nivelul căruia se manifestă trebuințele, instinctele și dorințele. Principalele sale însușiri sunt spontaneitatea, egoismul, naivitatea, farmecul, independența, neajutorarea, dorința de distrugere. Verbul caracteristic este a simți. Analiza tranzacțională face distincție între mai multe forme de manifestare ale eului Copil (factori de ordinul I și II): Copilul liber, sursă a emoțiilor autentice de bucurie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în frecvență, cedând locul celor Adulte și, după caz, Parentale. Pentru o relaționare eficientă și gratifiantă deopotrivă, este necesar ca eul Copil să inițieze mai rar tranzacții, multe dintre ele având un potențial conflictual, continuând însă să alimenteze creativitatea și spontaneitatea, indispensabile comunicării autentice. Majoritatea rolurilor vârstei adulte (în câmpul familial, profesional, social în sensul cel mai variat etc.) impun tranzacții inițiate de Adult sau Părinte. Relația profesională mai ales ar trebui să fie guvernată de către Adult, garantul randamentului și eficienței
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]