2,760 matches
-
l-aș fi plesnit peste ea, pe urmă l-am uitat, simțeam că se apropie momentul în care toate mișcările mele din ultimele zile aveau să se lege de la sine. Din când în când mă încerca revanșa, acum neputincioasă și sporadică. („Nimeni din miliardele de oameni care au populat de-a lungul vremurilor pământul ăsta amărât nu ne a păstrat imaginea iubirii-miracol și toți credeau că iubesc. Nimeni nu mai știe cât de strălucitoare e iubirea“, și așa mai departe...) Asta
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de construcții moderne (stadionul, parcul, spitalul orășenesc etc.). Au fost descoperite circa 100 de morminte. Constantin Preda (1925-2008), remarca în mod deosebit mormântul cu papirus și platforma cu ruguri de incinerație. Pe teritoriul necropolei de epocă greacă s-au efectuat sporadic și unele înmormântări de epocă romano-bizantină. Primele date despre existența necropolei romano-bizantine din Callatis, au fost oferite de unele descoperiri întâmplătoare din 1937, cu prilejul săpării unor gropi pentru plantat vița de vie (2 morminte de inhumație alăturate, din dale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a cărei latură de nord e comună cu cea a cetății. La altitudinea de 158 m, pe o altă culme, situată în prelungirea dealului Harada, se află un fort de perioadă romano-bizantină, fort ce supraveghea întreaga valea Slavei. Cercetări arheologice sporadice, începând chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud. Tulcea) Primele săpături arheologice efectuate între 1960-1962, sub conducerea lui A. Rădulescu, au dus la identificarea unor urme sporadice de locuire din epoca romană, fapt confirmat și în 1979 ca urmare a unor lucrări agricole. În perioada imediat următoare (1979-1985; 1993-1995) au fost desfășurate o serie de campanii arheologice de vară (de circa 2-3 luni fiecare) sub conducerea lui
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
calcinate, situație identică cu cea de la Argamum unde au fost descoperite și urme ale unor vase de diferite forme, sparte probabil din motive rituale. Spre sfârșitul secolului VI și începutul celui succesiv, reapar înmormântările birituale (morminte de incinerație-inhumație), înmormântări efectuate sporadic și aparținând diferitelor epoci (elenistice, romano-bizantine). Ritul incinerației a fost redus ca importanță în secolele IV-VI, în urma ascensiunii creștinismului care interzicea această practică rituală, substituind-o cu cea a înhumării, motivată de învierea totală a omului, cu trup și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
problemele identice ce s-au ivit și felul aprofundatei analize realizate de autor satului natal bucovinean. În comparație cu prezența permanentă a autorului în sat ca părtaș la întâmplări autentice, prezența mea în satul natal, mai ales în perioada 19501989 a fost sporadică, întâmplătoare și aproape nesemnificativă, pe motiv că n-am dorit să revăd aceleași figuri sinistre cocoțate în fruntea satului, care mă ostracizaseră în 1950, expulzându-mă din sat tocmai la vârsta de aur a unei tinereți clocotitoare și a unei
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
câteva pagini bune, cursive, aproape fără corecturi, semn al momentului bine ales pentru acest eseu. Îi voi găsi locul după deplina cizelare, definitivare. După-amiază urmăresc selecțiuni din programul de Revelion cu voci și nume de referință în muzica ușoară românească. Sporadic urmăresc și unele știri în care predomină unele accidente rutiere, incendii devastatoare și inundații de proporții în Australia. Am vizionat și o parte din „Viața secretă a lui Hitler”, prin filmul prezentat. Asta ca divertisment. Luni, 3 ianuarie, încep recenzia
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
evrei din Transilvania cedată au venit în România, face următoarea afirmație:” Pe noi ne-a salvat faptul că am rămas în România”. Mai clar nici că s-ar mai putea spune acest adevăr. în spiritul adevărului nu neagă unele prigoniri sporadice, umilitoare pentru evrei, vorbește despre rebeliunea legionară din 21 23 ianuarie 1941, despre pogromul de la Iași din 28 30 iunie 1941, despre trenurile morții tot de la Iași, precum și deportările din Basarabia și Bucovina după trecerea armatelor românogermane peste Prut. Comparând
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nevoia de a se odihni ziua. Totuși, noaptea era la fel de trează ca Întotdeauna. Bătrânețea nu diminuase câtuși de puțin insomnia lui Shushan. Trecutul nu o lăsa să se odihnească prea mult, Își spunea familia ei; Îi Îngăduia doar somnul acela sporadic, de pisică. Armanoush a Închis ușa și a lăsat-o să doarmă. Când s-a Întors În living masa era gata. Puseseră o farfurie și pentru ea. Se Întreba cum se puteau oare aștepta ca ea să mănânce dacă ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În nuanțe de portocaliu, roșu și ocru. E o configurație de scânteieri, unde fiecare punct e o lumină aprinsă de cineva care e treaz la ora asta. De unde e situat Ochiul Divin, de acolo, de deasupra, toate aceste becuri aprinse sporadic trebuie să pară Într-o perfectă armonie, licărind necontenit, de parcă i-ar trimite lui Dumnezeu un mesaj cifrat. În afara acestor licăriri răzlețe, În Istanbul e Încă Întuneric beznă. Pe străzile murdare și strâmte ce șerpuiesc prin vechile cartiere, În noile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pentru păstrarea ei, cred că e minunată. Bărbatul dădu ochii peste cap și se îndepărtă, lăsându-l pe Ralph cu propriile gânduri. Astăzi avea o problemă pe care voia s-o lămurească. I se întâmpla ceva înspăimântător. Debutase cu pierderi sporadice de memorie. Apoi începuse să încurce lucrurile mărunte. Se ducea să ia lapte și se trezea că se întoarce cu zahăr sau voia să se-apuce de o treabă și descoperea că o făcuse deja, deși nu-și amintea câtuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nobil și „decorativ” în linia postromantismului parnasian (Al. Macedonski, N. Davidescu, D. Anghel, Ion Pillat, Iuliu Cezar Săvescu etc.) sau a prerafaelitismului serafic, muzical și platonizant (Ștefan Petică), dar și un simbolism cu note „socialiste”, așa-numitul „simbolism proletar” (reprezentat sporadic de Bacovia, Traian Demetrescu, Mihail Cruceanu, Andrei Naum, A. Toma), un postromantism heinian, baladesc și folclorizant, cu elemente „secesioniste” (Șt. O. Iosif) ș.a.m.d. Un simbolism „snob”, exterior și decorativ al cafenelei bucureștene, dar și un simbolism nevrotic, interiorizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și ale pictorului J. Pascin, artiști moderni originari din România, afirmați în Franța și respinși acasă, merită mai mult decît o simplă consemnare. Din păcate, după război, activitatea lui Arghezi în domeniu se va diminua considerabil. Alți cronicari de artă sporadici, favorabili inovației plastice, sînt scriitorii N.D. Cocea, Ion Minulescu și Adrian Maniu. Literatura devine o interfață a colaborării dintre arte. Este de ajuns să ne gîndim la cooperările Iser - Minulescu și Iser - Arghezi, Adrian Maniu - Th. Pallady, Marcel Iancu - Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Studii literare. Din istoria presei culturale și literare românești, catedra de literatură română, comparată și teorie literară a Universității din Cluj-Napoca, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 132). Unii colaboratori ai revistei se vor regăsi după război în paginile Contimporanului; unii sporadic (A. Maniu, Emil Isac, Claudia Millian), alții mai des (Th. Solacolu), alții „la vîrf” (Ion Vinea, Marcel Iancu, Tristan Tzara). Potrivit unei mărturii de bătrînețe a lui Ion Vinea, din echipa Simbolului urma să facă parte și Jacques G. Costin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mentorul Vieții noi, Ovid Densusianu era un academist neoclasic, fără prea mult simț estetic; discipolul său, Pompiliu Păltînea, excelează prin confuzie în materie. Critic universitar morganatic, fără antene pentru actualitate, D. Caracostea nu poate fi luat în serios ca susținător (sporadic) al simbolismului; foiletonist la Vieața nouă înainte de 1910, el nu a putut vedea dincolo de „valoarea” unor simboliști minori precum M. Cruceanu sau Eugeniu Speranția. E. Lovinescu se afla la acea dată în plin proces de clarificare față de tradiționalisme, practicînd un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Rémy de Gourmont) a fost, în deceniul al doilea, un poet: N. Davidescu, cronicar la Flacăra lui C. Banu. Foiletoanele sale vor fi reunite după 1920 în cele două volume de Aspecte și direcții literare. Poet era și F. Aderca, sporadic - cronicar literar și susținător polemic al noilor curente la Noua revistă română. Tot un „poet” era și singurul comentator postsimbolist din perioada imediat anterioară Primului Război Mondial: foarte tînărul Ion Vinea. Adversar al criticii „profesorale”, adolescentul Ion-Eugen Iovanache își afirmă dintru început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Virgilio Marchi) și celelate propuneri: Vitrină (Milița Petrașcu), Panou de reclamă (I. Peteers), Machetă pentru Arlequinada lui Evreinof (M. Iancu). Teatru, cinematograf. Contimporanul publicase, în prima sa serie, articole și note despre teatrul modern european semnate de B. Fundoianu și, sporadic, de Felix Aderca; în seria a doua predomină informațiile despre teatrul futurist italian, despre teatrul german și despre experimentele lui Mayerhold sau Tairoff, mai puțin despre teatrul nou din Belgia, Elveția și Franța. Un număr special dedicat „teatrului și cinematografului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai „eclectice” și mai în afara oricărui „program” ideologic restrictiv. Continuă să apară texte despre știința modernă și arhitectura/plastica constructivistă semnate de Marcel Iancu și de colaboratori străini (Hans Arp, Hans Richter, Alberto Sartoris, Albert Gleizes, Georges Linze ș.a.), comentarii sporadice despre „teatrul nou” de Sandu Eliad, proze ludice de Jacques G. Costin (unele - precum „Imn benzinei“ - neincluse în volumul aflat în pregătire). Barbu Brezianu prezintă o importantă expoziție de artă armeană, iar congenerul său Lucian Boz publică un amplu eseu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
depeșă”!) către Cocea malversațiunile financiare pro-germane (v. Depeșa, I, 37, 30 noiembrie 1918). Cînd în noiembrie 1918 Depeșa revine la numele de Chemarea - după ieșirea din arenă a ... Arenei -, Costin preia în paginile sale cronica muzicală (în Contimporanul va semna, sporadic, astfel de comentarii, influențe ale „melomaniei” fiind depistabile și în textele propriu-zis literare). Pasiune... urmuziană - dar, după cum avenit precizează Geo Șerban, muzica „patronase” și începuturile artistice ale lui Vinea (prieten în adolescență cu Clara Haskil și elev - la pian - al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
moment de radicalizare politică a avangardei autohtone. Suprapusă simpatiilor suprarealiste, opțiunea antifascistă este fermă și coerentă. Apropierea de bolșevism, tot mai evidentă cu trecerea timpului, are loc mai întîi prin intermediul lui Stephan Roll și Sașa Pană. Ulterior - și prin colaboratori sporadici precum Ion Vitner sau Miron Radu Paraschivescu. Scos în afara legii din 1924, în calitate de formațiune politică vizînd dezmembrarea României, partidul comunist îi va absorbi ca militanți abia după 1930. Altminteri, în ciuda eforturilor de politizare și a sponsorizărilor venite pe filiera serviciilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Coliva lui Moș Vinea“, scris de Ilarie Voronca și semnat - redacțional - unu. Merită să ne oprim mai atent asupra lui, cu atît mai mult cu cît autorul (fost la Punct, ulterior la 75 HP și Integral, constant mefient, în pofida colaborărilor sporadice, față de revista lui Vinea și Iancu) este o personalitate „de tranziție” între primul val avangardist și suprarealism. Nu numai inconsecvențele estetice și ideologice ale Contimporanului sînt incriminate aici. Critica „uniștilor” se exercită, acum, de pe poziții suprarealiste asumate. Căci, odată cu „compromiterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
actori, scriitori și toți iubitorii de artă dramatică” al lui Friedrich Sternhal din Der Neue Merkur, cu un comentariu însoțitor de F. Aderca). „Revoluția teatrală” expresionistă a fost promovată în mod susținut prin intermediul altor publicații: Rampa, Revista vremii, Gîndirea și, sporadic, Adevărul literar și artistic. Principali promotori: Ion Sân-Giorgiu, Em. Cerbu, Felix Aderca, Ion Marin Sadoveanu. O mențiune specială merită în context grupul informal „Poesis” care, după cum scrie același Crohmălniceanu, „avea să se închege prin 1921. El căpătase ființă grație mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
făcut cunoscut”. Revista Punct nu excelează prin articole de estetică teatrală. Rubrica „Etuva” dedicată știrilor din teatru, se războiește însă constant cu „spectre hidoase” ca A. de Herz, Mircea Rădulescu, Mihail Sorbul, Victor Eftimiu sau Camil Petrescu, ultimii doi - colaboratori sporadici la Contimporanul. În numărul 3, Mihail Cosma semnează un articol nebulos și exaltat, în care pledează, în termeni marinettiști, cauza unui teatru nou („Vrem scena-bord în pană de motor” etc). Sînt semnalate entuziast montări ale Teatrului Sidoli din Cernăuți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
deplîngea „decadența poeziei lirice” în fața concurenței cinematografului: „Lirismul, refugiat în romanul jurnal și în romanul confidență își face stagiul în așteptarea poeziei celei nouă, care nu este încă, dar pe care o așteptăm cu toții”. Oricum, Fondane va continua să publice, sporadic, poeme în limba franceză în revistele românești de avangardă, ilustrînd inclusiv prin propria sa creație „marele balet al poeziei franceze contemporane” din ultimul număr al Integralului, căruia îi dedică o vibrantă profesiune de credință. El rămîne, fără îndoială, principalul promotor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
recunoaștere oficială, căci numai așa putem interpreta faptul că, la „Expoziția de artă română modernă” din octomvrie 1931, București, alături de cele mai clasice tablouri au figurat și cele mai extremiste”. Perpessicius. Refuzul magistraturii critice. Eclectismul artist al unui „registrator” Prezent, sporadic, cu versuri în paginile Contimporanului, inclus în „antologia vorbită” a poeților români pe scena teatrului poetic „Insula”, Perpessicius a fost, practic, singurul critic interbelic important privit cu simpatie în mediile avangardiste. Brăilean, ca și Nae Ionescu;i Mihail Sebastian, viitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]