15,307 matches
-
val pare să fie cel al plecărilor din satele omogene din punct de vedere religios și etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație. • Cele șase tipuri de sate determinate în funcție de criterii socioculturale au un potențial sporit de utilizare în cercetările sociale de tip fundamental sau aplicativ. Profilurilor culturale specifice le corespund diferențieri consistente de nivel mediu de viață sau de dezvoltare. Satele de imigrare, cu minorități etnice și cu stoc sporit de educație, tind să aibă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
criterii socioculturale au un potențial sporit de utilizare în cercetările sociale de tip fundamental sau aplicativ. Profilurilor culturale specifice le corespund diferențieri consistente de nivel mediu de viață sau de dezvoltare. Satele de imigrare, cu minorități etnice și cu stoc sporit de educație, tind să aibă un nivel de dezvoltare superior celor tradiționale sau izolate. Poziția medie sub aspectul nivelului de dezvoltare revine celor care au în componență și minorități religioase (tabelul 12). În condițiile în care diferențierilor culturale le sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
000 de „ființe sociale”, cum pot fi considerate satele, decizia este mai greu de luat. Punctul de pornire trebuie să îl constituie un set redus de indicatori care să satisfacă două condiții. Pe de o parte să aibă un grad sporit de relevanță pentru dezvoltare, iar pe de altă parte, să existe date disponibile pentru măsurarea lor la nivel național, sat după sat. Pornind de la aceste premise și de la interesul explicit pentru aspectele sociale ale dezvoltării, vom opta pentru un indice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
uman, capitalul vital, condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a comunității (vezi figura 11). DEVSAT realizează o măsurare indirectă a bunăstării comunitare prin raportare la condițiile de capital uman, material și social care fac posibil un consum sporit de bunuri publice și private 2. Capitalul uman al unei comunități este estimat atât prin stocul de educație, cât și prin caracteristici ale ocupării (agricolă/neagricolă, salarială/nesalarială). Gradul de izolare a satului este presupus a fi cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în câmpie, departe de drumuri modernizate și de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte, apropiate de drumuri europene și de orașe mari, cu statut de centru la nivel de comună. Satele „centrale”1 în cadrul comunei sunt cele pe teritoriul cărora se află primăria și, de regulă, principalele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
satului este un fapt administrativ care, în timp, aduce beneficii în special sub aspectul șanselor de modernizare a infrastructurii fizice și sociale. Funcționează și relația de sens invers: anumite sate au fost desemnate centru de comună dat fiind nivelul lor sporit de dezvoltare. Cum inerția satului centru de comună este foarte mare, rezultă că o serie de bunuri comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
lor sporit de dezvoltare. Cum inerția satului centru de comună este foarte mare, rezultă că o serie de bunuri comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de comunicare cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează ca principală forță de atracție a migranților dinspre satele periferice spre cel central în spațiul aceleiași comune. Migrația intracomunală ajunge astfel să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
urmare a acțiunii tuturor mecanismelor menționate, satele centrale înregistrau, în 2002, un nivel mediu de dezvoltare socială de 1,3 ori mai mare decât cele de tip periferic. Oportunitățile de comunicare asociate cu plasarea satului în apropierea unui drum modernizat sporesc considerabil șansele de dezvoltare socială (vezi tabelul 14), independent de statutul central sau periferic al satului de referință. Tot în seria condiționărilor de dezvoltare de factură ecologică este de menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Infrastructura satelor identificate drept sărace prin grila FRDS este mai săracă decât în restul comunităților - au mai puține locuințe cu apă curentă, mai multe locuințe construite din chirpici sau paiantă. Izolarea satelor sărace este dată nu numai de distanța lor sporită față de orașe, ci și de faptul că tind să fie mai depărtate și în raport cu drumurile europene și cu centrul de județ. Regăsim în datele analizate ideea formulată anterior a sărăciei comunitare ca expresie a combinării mai multor distanțe - față de centrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală. Dacă se iau în seamă simultan factori legați de compoziția socială și de localizare, atunci se poate afirma că există o probabilitate sporită de a identifica un nivel mai mare de sărăcie în CR cu un nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
români. Numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative între valorile de pe linie și cele de pe coloană (conform rezultatelor prin reziduuri standardizate ajustate). Naționalismul identitar moderat este specific persoanelor mulțumite deevoluția situației lor economice, relativ religioase și cu un grad sporit de încredere în oameni. Locuiesc preponderent în localități cu diversitate etnică redusă din județe dezvoltate (tabelul 29). Naționalismul identitar de intensitate ridicată este specific persoanelor cu un nivel redus de educație, cu puțină experiență de viață în afara localității de rezidență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în contextul sondajului sociologic, voi spune că extremismul este: a) acțiune de negare, explicită sau implicită, a unor drepturi umane fundamentale; b) folosind, la modul voluntar, mijloace radicale; c) care duc la apariția unor situații discriminatorii sau distructive sau care sporesc probabilitatea de apariție a unor astfel de situații. Drepturile umane a căror negare constituie obiectul acțiunii extremiste sunt cele referitoare la libertate, egalitate și viață/supraviețuire/demnitate umană. Pe scurt, se poate spune că extremismul se referă la negarea radicală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de valori. Prin extensie, sunt denumite „capital social” relațiile care satisfac proprietățile menționate de reducere a costurilor de tranzacție sau de convertire a diferitelor forme de capital ce pot fi asociate unui agent uman. Comunitate - grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudini de status sau opțiuni personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), atunci avem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de orientări sau strategii valorizate pozitiv pe spații sociale largi sunt, în consecință, dezirabile. Vecinătate - 1. „relație socială constituită între persoane care locuiesc sau lucreazăîn apropiere. Persoanele aflate în situație de vecinătate adoptă unele față de altele comportamente condiționate de șansele sporite de intercunoaștere și interacțiune pe care le au (cooperare sau conflict, evitare etc.). Modelul tradițional al relației de vecinătate de tip sătesc, caracterizat printr-o interacțiune intensă, tinde să fie înlocuit în noile ansambluri urbane prin relații de vecinătate cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
explozia unei bucurii lipsită de orice îngrădire. Seara se pregătea să tragă zăvoarele peste această zi, în care oamenii șatrei prețuiseră fiecare clipă ca și cum ar fi fost ultima din existența lor. Se întețiră focurile pornite din timpul zilei. Pentru a spori lumina, se plantară făclii în jurul meselor ce ridicau fuioare de fum alb-cenușiu, ca o ofrandă adusă de etnie Cerului care, în marea sa bunătate, îi adăpostea sub acoperișul său și pe ei, acești trăitori obijduiți ai pământului. Nunta se desfășură
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și flăcăii la ridicarea corturilor, tinerii mai răsăriți cu caii, catârii și măgarii la păscut, iar bătrânii, obosiți de timp, își luară luleaua și, aprinzând tutunul negru și iute cu mâinile tremurânde, începură să trimită spre cer rotocoale de fum, sporind întunecimea pe cale a se instala. Se aflau aproape de lăsarea întunericului. În scurt timp, noaptea avea să intre cu adevărat în șatră, cu toate ale ei. Focurile până atunci vii și vorbărețe începură să-și topească glasurile împlinitoare de lumină și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fie frică de mine. Mi-e teamă să nu-mi pierd mințile... și izbucnea în lacrimi. Alex căuta s-o consoleze, deși și el trăia aceeași dramă, cu o intensitate pe care o masca cu greu pentru a nu-i spori durerea Inei și așa ajunsă în punctul cel mai înalt al disperării. Așa își lăsa Alex soția, în pragul fiecărei noi zile, fără să poată să-i aducă un răspuns liniștitor. * Toate metodele de investigare ordonate de colonelul Priboi, deși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ochii țintă la Mihăiță. Plângea cu ochii, cu sufletul cu întreaga ființă. Toți cei de față trăiră emoția acelor clipe la o tensiune fără egal. Lisandru, socotind întâmplarea ca pe un nor aducător de o ploaie trecătoare, pentru a-i spori încrederea că soarele vieții ei este Vișinel, îl lipi de ea pe băiat, cât putu de mult. Rafira însă se afla în altă lume. Pe orizontul sufletului ei încolți sentimentul de mamă al acestui copil. Se putea bănui că umbra
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
soluționa o cauză ce se tergiversase atâta vreme, încât starea psihică a celor implicați fusese afectată în mod vizibil de situația creată. Totul devenise ca o boală al cărei diagnostic era greu de stabilit, îngroșând paginile dosarelor aflate în arhivă sporind în același timp neliniști în ambele tabere. * Zilele până la termenul stabilit pentru pronunțarea hotărârii judecătorești erau numărate. Rromii însă, după toate aparențele, ajunseseră la trista convingere că legiuitorii aveau să-i urgisească și de această dată, și că pătimirile lor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de oameni, dorind, după toate aparențele, să dobândească un loc în rândul ce se îngroșa văzând cu ochii. El se apropie de mulțimea pestriță și când se dumiri că într-adevăr este Diamanta, inima începu să-i bată cu putere. Spori ritmul pașilor și ajungând lângă ea, o bătu ușor cu mâna, pe spate: - Ce faci, Diamanto? - Uite, vreau să cumpăr și eu o coadă de pește, dar tu ce faci? - Eu, precum vezi, tai frunze la câini. - Rău ai ajuns
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
puteau schimba ordinea lucrurilor, acestea erau probabil orânduite de alte comandamente. Oare ce legi neștiute ne guvernează!? se întrebau ei. * Deși Mihăiță le spusese alor lui că nu e nevoie să-l însoțească la conservator, că prezența lor i-ar spori emoțiile fiindcă oricum, el este cel care va apărea în fața comisiei, Alex, Ina și Vișinel îl însoțiră. Chiar dacă nu o mărturiseau, se intuia din neliniștile lor că erau purtătorii unor mari emoții. La susținerea probelor teoretice, Mihăiță avu câteva cezuri
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nepătrunsele păduri ale Bucovinei și fermecat de frumusețea istoriilor și istorisirilor sale, l-am îndemnat să pornească pe înspinatul drum al prozei. Fiecare personaj al acestui volum îtrebuie spus, cele mai multe dintre personaje sunt membri ai propriei familii, dar acest fapt sporește autenticitatea și farmecul notațiilor) are o istorie a sa își ce altceva este proza, dacă nu poveste?!), interesantă, ispititoare, demnă de a fi cunoscută, încît ar putea fi eroul pricipal al unei cărți de sine stătătoare. Oricum, creatorul este un
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
încercă el politicos să lege un dialog cu Olga, care dădea semne evidente că era grăbită. La întâlnirea cu acest fost pacient, care acum se prezenta în postură de cuceritor, în calea ei fiind și graba, Olga simți cum îi sporește adrenalina în întreaga ființă, dar își stăpâni pegașii care alergau prin sângele ei și răspunse impasibilă: - Cum să nu, dumneavoastră sunteți domnul inginer... nu-i veni pe moment în minte numele și repetă pentru a câștiga teren și în același
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
a lansa câteva cuvinte: - Eu am să merg acolo unde mă cheamă treburile mele. Sunt sigură că doi bărbați își pot spune multe lucruri care nu trebuie să ajungă la urechile unei femei... - Da’ de unde!? O persoană ca tine poate spori chiar și savoarea acestui vin rar din colecția soțului tău. - Totuși... - Dacă asta e voia Măriei-tale! Valentina se retrase. Alex se frământa pe scaun, nu știa cum să înceapă discuția. Jan îl îndemnă să ciocnească paharul cu al lui, ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nu știa încă, dar având de partea ei pe Cel care nu îndeamnă oamenii la bine, nu se putea să nu poată găsi o soluție care i-ar fi potolit setea de răzbunare. În mod voit, Olga arăta o grijă sporită față de sarcina prietenei sale, asigurând-o tot timpul că va fi lângă ea chiar și în momentele cele mai grele, mai ales când Ina îi mărturisea : Mi-e teamă, Olga, să nu mor la naștere. Aș vrea să-l fac
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]