1,895 matches
-
În cele din urmă să Încheie repede cariera lui provizorie de ghid și să caute un post de profesor. Nu se gândise În mod special la satul proptit sub munte și adunat În jurul mânăstirii ca o turmă de oi În jurul stânii, seara. Alesese, de fapt, numai județul, un județ Îndepărtat, o zonă mai degrabă muntoasă decât de câmpie, o senzație a Îndepărtării de lumea de neexplicat În care trăise până atunci. În timpul uneia dintre excursiile de o săptămână pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
să facă Pe soclu de piatră Și picuri de tine Să-mi pară de pluș. Prea mult arid Dă-mi, Doamne, Calmul pietrei Și pacea prelinsă Din stâncă De gheara de vultur Mă-ngheară Și vântul de toamnă Mă-mbrâncă. Asmute la stână Doar luna, Din raze împleată Oftatul Ca bice să-mi Scapere-ntruna Pe dorul, din doageSăltatul! Poteca mă leagă De piatră Și ducă-se ... până devale Ocol să-i picteze Pământul. Mă sting între stâncile goale. Prin baia de culori
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
îmbogățit orizontul cultural-științific. Uitam să amintesc un lucru esențial: am constatat cu uimire că și eu am hoinărit pe aceleași meleaguri bătătorite repetat de mata. Și eu am străbătut locurile dintre Herculane - Râmnicu-Vâlcea și Făgăraș, am înnoptat și eu pe la stânile din munte cu aceeași emoție de a face cunoștință cu urșii și că, undeva în apropierea lacului Capra din Făgăraș, am asistat la un fenomenal și feeric apus, astrul zilei urma să dispară în speranța unui nou răsărit. În acel
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și În... analfabetitate... Se pare Însă că nu le displăcea muzica-de-biserică - curat rusească - nici muzica textului slavon... - Și ție-ți plăcea. Când erai copil și păduri cutreieram... ca să nu ne repatrieze Rușii În Siberia, cum ziceai, mai ții minte, la stână, unde ne ascunsesem cum cântam, În trei, pe patru-cinci-șase voci? - Îmi place și-acum... Dar de ce spui: cântam În slavonește cântam cu la-la-la și cu, mai ales vocale... Cu ooosebire, ooo... Îmi place, cum nu, dar o găsesc prea operă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a dezbrăcat-o-n prag, pentru ca, În ogradă, să aibe ce Învârti, agita, alb, spre cer. Cu o mână Își stăpânește pe cap pălăria neagră cu boruri largi, cu cealaltă rotește albul pe deasupra negrului și strigă - strigă ca ciobanii la stână, de pe un deal spre altul: - Aicea măăăăăi!! Viniț’, ’uăăăă’!!! Din calidor, văd peste drum trei curți: a lui Maxim, În stânga; drept În față, a lui Simion Cristea și, În dreapta, pe sfert acoperită de cornul școlii, gospodăria lui Moș Andrei. Simion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
peste tot în lume, chiar și într-o secție pentru alienați! Mai ales! Oricum, i-am făcut raport disciplinar inconștientei și impertinentei de asistente, de pe rezerva nr. 2 . Să-și caute de lucru, dracului, în altă parte. Eventual, la o stână de berbeci! *** Uluitor! Nu atât negativismul extrem al pacientului de la nr. 2, care refuză să admită că ar avea probleme medicale, de orice natură. În paranteză fie spus, omul a optat să se auto-victimizeze, afirmând (cu convingerea pe care i-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
că și eu te strigam în felul acesta?... - Da, dar mai rar. Când ați devenit director și apoi din clasa șasea m-ați avut elev la română. V-am spus că tatăl meu, odihnească-se în pace, mă lua la stână de pe la vreo doi ani, de primăvara până toamna când se desfăcea turma. Pășteam oile și le dădeam la strungă, apoi, când am crescut mai mare, am învățat să le mulg și să le tund. Când a venit vremea să merg
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
care suferea mult, fiind bolnavă. N-avea nici 40 de ani când și-a dat duhul. Fără dragostea ei și cum tata era tot mai înrăit, m-am hotărât să-mi caut norocul în altă parte. Am lăsat oile și stâna din sat într-o zi, după o ceartă cu tata. Mi-am luat lumea în cap, plecând, cum zic unii, unde vezi cu ochii. - Și unde ai ajuns? - Unde? Departe ca să nu fiu găsit ușor. Aflasem că în Dobrogea, în
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Uneori mergeam pe câmp, mai ales primăvara, când începeau lucrările la prășit și scriau lucrarea de control pe sapă sau pe mapa profesorului. Dacă îmi aduc bine aminte, și vreau să-mi confirmi, cred că s-a mers și la stână, la tine. Sunt sigur că am fost și eu la stâna tatălui tău. Parcă îl văd. Un om slăbănog, cu o mustață stufoasă, de parcă era un smoc de lână de oaie lipită sub nas. 76 - Tot ce ați spus este
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
prășit și scriau lucrarea de control pe sapă sau pe mapa profesorului. Dacă îmi aduc bine aminte, și vreau să-mi confirmi, cred că s-a mers și la stână, la tine. Sunt sigur că am fost și eu la stâna tatălui tău. Parcă îl văd. Un om slăbănog, cu o mustață stufoasă, de parcă era un smoc de lână de oaie lipită sub nas. 76 - Tot ce ați spus este adevărat. Dar așa cum vam mărturisit doar din clasa a șasea am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să lucrez la un mare abator de sacrificat ovine. De mic învățasem să tai miei, iar în Dobrogea la marele proprietar de oi, pot spune că mă specializasem și la tăieri și la tunsul mecanic al oilor, nu ca pe la stânele noastre cu foarfecul. După ce am primit actele, mi-am luat rămas bun de la „tatăl” Abdullah, căci așa-i mai spuneam, m-am urcat în avion cu direcția Canberra, capitala Australiei. Ajuns pe pământul făgăduinței, la serviciul de primire a imigranților
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să-mi povestești. Îmi placi să ascult pe alții povestindu-mi. Mă întreb atunci, mă tot întreb: Când o să-mi vină și mie rândul, eu ce-am să povestesc? Să le spun ce mi s-a întîmplat, o dată, noaptea, la stînă? Ieronim își trecu din nou mâna, nervos, prin păr. - A intervenit ceva, și spectacolul a dispărut. S-a reîntors în neant. A lăsat loc altor probleme, unele mai banale, altele, mai precis una din ele, extrem de importantă, capitală. Nu ghicești
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o lumină oarbă, albăstruie care vine de pretutindeni, cei doi se furișează prin gard și coboară prin zăpada pînă la genunchi, Încercînd să țină minte drumul de Întoarcere, cu mințile răvășite de fapta lor curajoasă. Ajung În vale, găsesc o stînă și cumpără un bidon de țuică de la un cioban. Ciobanul e fericit de cîștigul neașteptat și de oaspeții agitați care-l scot, la rîndul lui, din plictiseală. Bea cu ei cîteva pahare - probabil că se amuză În sinea lui cînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sală și ne supraveghea la lucrarea de trigonometrie. La fel de vigilent era și-atuncea, îl vezi? A copia înseamnă a comite un act de sabotaj la adresa regimului democrat-popular! Cum foșnea ceva într-o bancă, hop și el, ca un câine de stână, dar cu ochi de viezure, prompt, lângă oița rătăcită! În clipa aceea, jos, își făcea intrarea rectorul Marciuc, candidat în științe, masiv, aplecându-se greoi în timp ce urca, cu puteri bătrânești, treptele către masa prezidiului. Toată suflarea studențească se ridica în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
un clar de lună, cea binecuvântat întotdeauna iubirea. Apăsat de pustiul sentimental al emigrantului și de o maladie ascunsă ce-l încearcă de o vreme, el nu-și dorește un loc de veci la malul mării sau unul mioritic lângă stână, unde oile să-l plângă, ci doar își roagă iubita, că „de va fi înnourat, ceață, burniță ori vânt”, să nu mai vină la întâlnire pentru că el s-a culcat (nu a murit) sub o brazdă de pământ...” Gh. Târziu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
Răsăritului, ei își vor așeza staulele în mijlocul tău și își vor face locuințele în tine, îți vor mînca roadele, și îți vor bea laptele. 5. Voi face din Raba un ocol de cămile, și din țara copiilor lui Amon o stînă de oi, ca să știți că Eu sunt Domnul! 6. Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Pentru că ai bătut din mîini și ai dat din picior, pentru că te-ai bucurat în chip batjocoritor și din adîncul sufletului de țara lui Israel, 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
voi strînge din felurite țări, și le voi aduce înapoi în țara lor; le voi paște pe munții lui Israel, de-a lungul rîurilor, și în toate locurile locuite ale țării. 14. Le voi paște pe o pășune bună și stîna lor va fi pe munții cei înalți ai lui Israel, acolo se vor odihni într-un staul plăcut, și vor avea pășuni grase pe munții lui Israel. 15. Eu însumi Îmi voi paște oile, Eu le voi duce la odihnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Rembrandt, un corb rotindu-se în tăcerea văzduhului, o cascadă vivaldiană, un luminiș de Bach cu Glen Gould, un detaliu marmorean de Donatello, platanii din Lisboa, melcul de la Antim, trandafirii de la Cozia, străduțele din Siena, „stânca lui Franz Joseph“ de la Stâna Regală, șoimii vânători de la castelul Karlstein ș.a.m.d.) și fervoarea glosatorie cu care comparăm semințiile cuprinse de sfântul sentiment turistic al exis tenței: amețitoarea pasionalitate hispanică, glacialitatea la patru ace a nordicilor, expansionismul logoreic al sla vi lor, infantil-iluzoria
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
patrimoniului arhitectural-cultural-religios. (Nu mi-ar ajunge spațiul a trei rubrici să re zum fabulațiile turistico financiare iscate printre mușteriii restaurantului - prevăzut cu doi reni, o capră cu doi iezi și-o turmă de domni Goe infernali - de vila BNR de la Stâna Regală...) Și ce oficialitate - primăria, Biserica, jandarmeria, poliția, partidele politice, mass-media locală, hotelurile, restau rantele, patronatul de una, alta, Cazinoul, CFR-ul, SRI (care deține vile dulci în zonă), bașca Institutul Cultural Român - nu și-ar dori să contribuie la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ecouri; unii au schimbat soții, pe codane în jupoane, cu-agresive silicoane pline de vrăjitorii; alții sunt doar concubini, la haremuri dispersate, au chiar și desagii plini de blesteme și păcate; au pentru furat un cult, de hiene, lupi în stână; ce urăsc ei cel mai mult e justiția română; au limba ca lamele, taie brici, că-s delincvenți, și-ar vinde și mamele dacă ar găsi clienți; unii chiar își leagă ștreangul singurei la gât și-atât, când se prăbușește
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
negul de la ceafă, după buzișoara aia, a ta, de iepure, te-am recunoscut, trecând, pe lângă tine, și venindu ți din spate. Îl mai slăbi din strânsoare. Unde-i vițelul? Vițelul pe care mi l-ai furat, acum o lună, de la stână. Zi-mi repede, unde i? Ce-ai făcut cu el? Slăbindu-l din strânsoare, apucă să facă o sforțare, să scape și s-o zbughiască, printre oamenii care populau iarmarocul. Păgubașul de vițel nu se lăsă. O luă, mai mult
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
-l mai am. Ce-ai făcut cu el? L-am halit. Eu și cu ai mei. Acuma ce să fac? Mergi cu mine,între vite, mai încolo, găsim un vițel pe potriva celui furat,îl plătești, și mergi cu mine, până la stână, și-l legi în staulul din care l-ai dezlegat, când l-ai furat. Merg. Hai. Da’lasămă liber. Nu mă mai strânge de gât. Că nu fug. Bine. Dacă-ncerci să fugi, te ajung din urmă, și-ți rup
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
fug. Bine. Dacă-ncerci să fugi, te ajung din urmă, și-ți rup cotonoagele. Mai pe seară, amândoi, ca niște buni prieteni, de cine știe când, serveau un pahar cu vin, la o masă,în barul de nu departe de stână. PARFUMERIA DOMNULUI EMIL Unul, o să vedeți până unde-l poate duce capul, pe numele din buletin, Emil Boc, ajunsese primar,în proaspătul oraș, provenit din această comună, Coada Vacii, de pe Valea Mioarei. Au vrut, unii, să-i zică, orașului, altcumva
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
inscripționate Omul Epocii dădeai. În spatele lor, stătea patronul Neculaiul Plumb feciorul unui cioban mai răsărit de prin partea locului. Averea omului epocii avea, ca rădăcină, generații trecute. Bunicul său, prin ’46, a pus mâna, ilegal, dar cu sprijin politic, pe stâna unui moșier de la Dunăre. Cu ea, și prin dezvoltarea ei, a traversat perioada dintre începutul istoriei Neculaiului, și până-n ’89, când, la cârma unui GOSTAT, se afla tatăl său. Aproape brusc, întreaga avuție a colosului agrar, a curs, precum apele
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ciobănăriei. Acolo se vor face tratamente, oilor cărora le vor necesita. Acolo va fi un autentic mic dispensar zooveterinar. Și, așa s a și făcut, ulterior. Acum, cu ce mândrie vine, doamna doctorului,în vizită, la dispensarul soțului, șef de stână. Șef de mare stână, că nu este, prin locurile astea, o stână mai mare, mai modern organizată și dotată și aprovizionată, cu de toate, ca a lui Ion Fluierariu. Trebuie să adaug, că, și proprietarii de oi, arondați, sunt extrem de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]