1,760 matches
-
-i, ni s-au incălzit inimile. Ne-am pomeni toți patru, cercetându-ne în tăcere... o tăcere în care ne auzeam bătăile inimii.. ca și sub „teiul” din Copou, și, nimeni nu găsea cuvintele potrivite s-o rupă... ceva ne stânjenea ca și atunci. Pe chipul lor liniștit, de oameni greu încercați de viață, o viață lungă plină de zbucium.. tristețea și bucuria întâlnirii, se împleteau în chip dureros. Ne citeam limpede, unul în sufletul celuilalt ceea ce simțeam în clipele acelea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mesele din margine, neocupată, dar apoi, cu halba în mână, s-a așezat pe singurul scaun liber din partea cea mai aglomerată a terasei. Se aștepta ca tinerii să spună ceva, să tacă și să-l privească întrebător, să se arate stânjeniți de prezența sa, dar nu s-a întâmplat nimic. Și-au văzut de bere și de tinerețe, iar domnul Năsturel a realizat că, pentru generația lor, generația sa nu există. Nu putea să-i deranjeze ceva ce nu exista. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
n-am mai fost vecini de birou, nu ne-am mai sunat, nici măcar din bună-creștere, și nu ne-am mai vorbit nici când ne-am întâlnit întâmplător pe la sindrofii profesionale. Ne-am salutat și-atât. Chiar și amintirea lui mă stânjenea. Tot stăruind să înțeleg de ce, am ajuns la concluzia că, atunci când nu poți lega o prietenie, frustrarea, amintirea acestei neputințe sporește cu timpul, în loc să diminueze. Dacă ești respins de o femeie, ai și varianta vinovăției sale. Ceva n-a mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care s-au lepădat de câine atunci când, bătrân și bolnav, „nu mai dădea bine la rang“, nu mai plusa prin prezența lui la ifosele casei. Tocmai pentru că era mare cât un vițel și tot ceea ce impresiona plăcut atunci când era tânăr stânjenea acum, când era terminat. Îi deranja neajutorarea lui mare. Să fi fost mai mic, probabil că-l mai țineau. Te-ai aștepta ca oamenii să folosească și dicționarul unui oprobiu maxim. Ei, bine, aproape toți lasă acest oprobiu subînțeles. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și la cap, și la corp, colegii pomeneau cu un soi de tăgadă în glas, ca într-un caz de boală fără remediu. Ciudat e că, atunci când l-am cunoscut, dascălul m-a abordat mai mult decât direct: „Dacă te stânjenește înfățișarea mea - mi-a spus - poți să pleci, că nu mă supăr. Știu că-ți vine greu să mă privești“. Am glumit, i-am spus că sunt lucruri și mai rele pe lume, totuși nu reușeam să conversez relaxat. Rămâneam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
d-ta ai primit cartea personal. Mulțumesc, în orice caz, pentru recenzia cerută lui Apetroaie , ceea ce îmi comunicase chiar el, săptămîna trecută aflîndu-mă în Iașul nostru cu prilejul unor doctorate. Cît despre apariția voastră trimestrială, o regret și eu. Ea stînjenește, irită și doare pe toată lumea. Dar poți crede în zvonurile optimiste privitoare la o revenire? Sînt sigur că d-ta ai înjgheba o frumoasă revistă băcăuană, după cum se vede din cea de azi. Ți-aș dori să fii sprijinit în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
prețios, ceea ce arăta importanța pe care o da el chiar lucrurilor obișnuite. Educat într-o veche familie cu blazon ce cobora în timp câteva secole, Andi nutrea respect față de preocupările deosebite. La el acest simț a respectabilității era contrariat și stânjenit de zâmbetul colegilor mai democrați cărora apariția aceasta cu ștaif le părea caraghioasă. Pe lângă toate Andi avea și însușirile unei proverbiale distracții căreia îi datora risipirea obiectelor ce-i aparțineau: în expediții pierdea mereu șapca, peria de dinți, lingura și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mai slabe din Europa, din cauza pulverizării proprietății, a lipsei de instruire și a ignorării cooperației. Cu privire la reforma agrară avea idei de previziune. Iată-le: Dreptul de proprietate asupra pământului are anumite granițe peste care nu se poate trece, pentru că se stânjenește interesul statului. În țara noastră, când s-a văzut că marea proprietate În Întinderea pe care o avea, stânjenea din punct de vedere social interesele statului, s-a recurs imediat la reforma agrară. Dacă dreptul de proprietate ar fi fost
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
idei de previziune. Iată-le: Dreptul de proprietate asupra pământului are anumite granițe peste care nu se poate trece, pentru că se stânjenește interesul statului. În țara noastră, când s-a văzut că marea proprietate În Întinderea pe care o avea, stânjenea din punct de vedere social interesele statului, s-a recurs imediat la reforma agrară. Dacă dreptul de proprietate ar fi fost absolut, nimeni nu s-ar fi putut amesteca În drepturile ce marii proprietari le aveau asupra pământului lor... Tot
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
venit din Europa numai acei oameni cu sete de muncă, oameni persecutați În luptele politice sau religioase. Ajunși aici, procesul selecției a fost adâncit. În Europa, spiritul Îngust de breaslă, de caste de tot felul, nepotismul, favoritismul, diferențele sociale, au stânjenit acest proces de selecție. Să ne gândim la liceul englez, sau la cel german, care recruta elevi numai din anumite cercuri. Școlile elementare germane, cu ciclu Închis, din care nu se putea intra În liceu constituie un exemplu tipic. Școlile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fizic plăcut pe post de model". Iar jos scria: "R. Burlacu, pictor licențiat, Fundacul Zugravului nr. 11 bis pe stânga"). Ion făcu instinctiv câțiva pași spre dreapta. Găsi acolo un loc mai potrivit, tot în umbră. Lumea nu-l mai stânjenea cu privirile ei ascuțite, încât se așeză cuminte pe pervazul unei vitrine în dreptul căreia nu se oprea nimeni (erau Galeriile de artă, unde tocmai expunea pictorul cu anunțul). Ion se simțea în siguranță aici și la răcoare. Dar nu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Libera circulație a bunurilor Acordul European cuprinde prevederi detaliate asupra măsurilor „clasice” de politică comercială: taxele vamale și restricțiile cantitative directe. El conține, de asemenea, dispoziții menite să prevină utilizarea măsurilor de altă natură într-un mod abuziv, menit să stânjenească sau chiar să împiedice funcționarea normală a fluxurilor comerciale reciproce. În această categorie intră măsurile legate de: - fiscalitatea internă. Este prevăzut angajamentul celor două părți de a nu aplica normele interne in materie fiscală de o manieră care, în mod
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
intensificând senzația de orbire. În bănci, așezați după o ordine de ei știută, se află absolvenții de acum 20 de ani, mulți dintre ei alături cu soția sau cu soțul. Îmbrăcați în ținută festivă, bărbații dau semne vădite că îi stânjenesc sacoul și cravata și își adună discret cu batista picăturile de sudoare de pe față. Femeile, avantajate din acest punct de vedere, poartă bluze sau rochii subțiri, vaporoase, și discută în surdină cu colega sau colegul de bancă. Toți așteaptă emoționați
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pregătește individul pentru o viață reală, astfel Încât să fie satisfăcut și el, și cei din jurul său?”. Sesizăm de bună seamă că cele două zone (școala și lumea reală) pot evolua În paralel, fiecare devenind opacă una față de cealaltă - mai mult, „stânjenindu-se” reciproc. Școala poate deveni suficientă sieși, evitând raportarea la problemele reale, așa cum și societatea o poate ignora, dezvoltându-se În jurul altor valori, altele decât cele promovate de ea. Cheia rezolvării multor probleme o găsim În modul În care articulăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
V-am ascultat de-a lungul timpului interpretând lucrări de Rahmaninov, Debussy, Ceaikovski, Mozart, și sunt curios ce lucrări, ce stiluri vi se potrivesc? Dan Grigore Nu pot să pun problema așa, cu toate că întrebarea e foarte bună. Poate m-ar stânjeni carențele mele de-a putea răspunde la o asemenea întrebare... Nu pot să pun problema dacă mi s-ar potrivi ceva, cel mult mă pot întreba cum mă potrivesc eu cu anumite tipuri de muzică! Și, în fond, demersul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
obișnuiește În Israel, cu c)masă descheiat) la gât. În decembrie Îl poți vedea cu o c)ciul) de blan), cu fular la gât, Încheiat la hain), dar niciodat) cu pardesiu, pentru c) se mișc) repede și așa ceva l-ar stânjeni. Dou) doamne mai În vârst) mi-au povestit cum le „rechiziționase” un taxi. Tocmai Îi ceruser) șoferului s) le duc) În Orașul Vechi, când un b)rbat solid a ieșit În grab) din Hotelul King David, s-a trântit lang
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
nu sunt acoperite în principiu de capitalurile circulante, iar fondul de rulment financiar are o valoare negativă. Valoarea subunitară a ratei nu constituie un pericol, atunci când stocurile se reduc treptat, în scopul achitării datoriilor pe termen scurt, dar fără a stânjeni continuitatea producției. Indicatorul trebuie să înregistreze valori mai ridicate de 2 2,5. Această rată este utilă în analiza financiară pe termen scurt, indicând de fapt în ce măsură drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
supărările și certurile sunt mai intense și cu urmări mai profunde. Profesorul nu mai dirijează interacțiunile sociale din clasă, dar poate funcționa ca observator și beneficiar al acestora. Este mai ales situația unor intervenții delicate în care autoritatea sa ar stânjeni sau ar fi respinsă. Într-un astfel de caz intră și situația unei diriginte presată de cancelarie să descopere dacă o bârfă a școlii are temei: este eleva X însărcinată? Eleva, o nonconformistă standard, la urechile căreia ajunseseră șoaptele de pe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a spune adevărul fără înconjur. Apărem cu încrederea ce ne-o dă dreptatea cauzei pe care vrem să o servim. Dacă ne vom opri la mijlocul drumului, rușinea nu va cădea asupra noastră, ci asupra acelora care prin nepăsarea lor, vor stânjeni realizarea unei fapte românești. Nu suntem prinși în 42 angrenajul angajamentelor politice. Nu suntem decât români și numai români.” Mai românește nici că se putea. Un citat din M. Eminescu „Inimă foarte caldă și minte foarte rece se cer de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mici26. Nici chiar Carol I nu mai era cu totul indispensabil bunei reprezentări a regalității, care se putea limita la cei aflați atunci în exercițiul funcțiunii: regele Ferdinand, regina Maria și prințul moștenitor Carol 27. Prezentul era, astfel, mai puțin stânjenit de un trecut glorios, dar împovărător. În lecțiile de acest tip, războiul nu se sfârșea prin tratatele internaționale din 1919-1920 sau prin ocuparea Budapestei de către trupele române, în august 1919, ci prin încoronarea lui Ferdinand și a Mariei, la Alba
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Primul Război Mondial" sugerând că țara a fost cumva prinsă, dar nu neapărat din proprie voință, în vârtejul marii conflagrații. "România" era numele care simplifica până la uitare istoria incomodă a regatului, a românilor din afara țării și a altor amănunte care stânjeneau prezentul. Ușoare oscilații, în limitele supravegherii politice, s-au observat totuși în paginile manualului unic, strict controlat de autorități. Un titlu precum "România în anii războiului..." promitea, de pildă, o cronică politico-militară tradițională, fără mari pretenții analitice, dar chiar și
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
grăbit acel eveniment, reîmpărțind istoria întregii lumi și a românilor în două mari epoci, înainte și după 191733. A fost cea mai categorică deviere de la relatarea tradițională. În unele cazuri, România chiar dispărea din titlul principal, probabil pentru a nu stânjeni grabnica trecere de la Primul Război Mondial la "Marea Revoluție"34. Omisiunea era, totuși, prea radicală pentru un manual de istorie a românilor și, în câțiva ani, s-a revenit la prima formulare din această serie, "România în Primul Război Mondial
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
60. S-a urmărit, în ambele cazuri, reconstrucția economică și instituțională, creșterea nivelului de viață și încurajarea unui anume consumism. Aceștia au fost anii marilor speranțe, ai unei anume încrederi în regimul comunist, când până și prezența trupelor sovietice nu stânjenea așa de mult, iar socialismul părea o opțiune politică credibilă. Povestirea insista pe mizele economice ale timpului și pe soluțiile politice inadecvate, chiar brutale, care au dus la ridicarea zidului Berlinului: o experiență stranie și traumatică pentru germani, cei care
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Transmisiuni. În scopul întăririi sistemului informativ, alături de Instrucțiunile provizorii... au mai intrat în vigoare și alte norme elaborate de Marele Stat Major, care să stabilească metodologia și palierul de acțiune al respectivelor structuri, fără a se intersecta și a se stânjeni în acțiunile întreprinse în favoarea interesului național. Această aplicare a avut la bază aprecierea că activitatea informativă și cea contrainformativă formează pentru orice stat „baza politicii sale externe și baza pregătirii militare”. Cele două componente au fost abordate dintr-o perspectivă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a apăra statul, iar filosofii pentru a conduce. Subliniind importanța pe care o au exercițiile fizice în dezvoltarea individuală, Aristotel cere ca la vîrstele mai fragede acestea să fie mai ușoare pentru a nu provoca oboseala și pentru a nu stînjeni dezvoltarea fizică și psihică normală. Oboseala corpului ar pune piedici minții. Efortul trebuia să crească cu vîrsta. Astfel, pe la 17-19 ani exercițiile fizice urmau să devină foarte grele, regimul sever, studiile mai numeroase. Quintilian are meritul de a fi relevat
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]