12,786 matches
-
și-a dobîndit statul mulțumită situației înalte a tatălui său și l-a pierdut odată cu moartea acestuia cu toate că a folosit toate mijloacele și a făcut tot ceea ce trebuia să facă un om înțelept și capabil, care vrea să-și asigure stăpînirea în țara pe care a obținut-o cu armele și prin situația înaltă a altuia. Căci, după cum am spus mai sus, acela care nu înalță de la început temeliile ar putea, dacă are toate însușirile necesare, să le înalțe și mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
putere ducelui Valentino, fiul său, Alexandru VI a trebuit să înfrunte multe greutăți imediate și altele care s-au ivit ulterior. Mai întîi el nu vedea nici o modalitate de a-l face principe decît aceea de a-i da în stăpînire un stat al bisericii, dar știa prea bine că dacă ar fi luat vreunul din teritoriile bisericii, ducele Milanului și venețienii nu i-ar fi îngăduit să-l păstreze; deoarece Faenza și Rimini erau de multă vreme sub protecția acestora
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
putea să aibă încredere în nici una din forțele respective, deoarece ele aparțineau în întregime familiilor Orsini și Colonna și partizanilor lor. Trebuia ca această situație să fie schimbată și să se provoace tulburări în statele adversarilor, pentru a putea pune stăpînire pe o parte din ele. Lucrul acesta a fost ușor; papa a avut de partea lui pe venețieni care, din alte motive, îi aduseseră pe francezi în Italia; lucru pe care el nu numai că nu l-a oprit, dar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
n-ar mai fi depins de soarta și de forțele altuia, ci numai de puterea și de capacitatea lui proprie. Dar Alexandru a murit cinci ani după ce el începuse să scoată sabia din teacă, și i-a lăsat asigurată doar stăpînirea provinciei Romagna, pe cînd celelalte posesiuni rămaseră în vînt, încolțite între două armate dușmane foarte puternice, el însuși fiind grav bolnav, pe moarte. Ducele era însă atît de aprig la fire și în același timp atît de capabil, și știa
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai departe asediului, cu cealaltă parte a atacat Africa și, în scurtă vreme, a despresurat Siracuza și i-a adus pe cartaginezi într-o situație desperată, încît au fost nevoiți să ajungă la o înțelegere cu el, mulțumindu-se cu stăpînirile lor din Africa și lăsîndu-i lui Agatocle Sicilia. Cel care ar analiza, așadar, faptele și însușirile acestuia, ar constata că nimic sau prea puțin poate fi atribuit unei sorți norocoase; într-adevăr, așa s-a spus mai sus, Agatocle a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trecînd acum la cealaltă parte a analizei noastre, și anume cînd un cetățean devine principe peste propria lui țară, nu prin crimă sau prin alt act de neîngăduită violență, ci prin favoarea de care se bucură din partea cetățenilor săi, iar stăpînirea lui poate fi numită principat civil (pe acesta putînd să-l dobîndești fără să ai nevoie de însușiri desăvîrșite, nici de o soartă deosebit de norocoasă, ci mai curînd de o viclenie în stare să reușească), voi arăta că un principat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu condiția, desigur, de a nu fi lipsit nici de provizii de hrană, nici de mijloace de apărare CAPITOLUL XI Despre principatele ecleziastice Ne mai rămîne să discutăm acum numai despre principatele ecleziastice; aici greutățile există înainte de a intra în stăpînirea lor, și dacă izbutești să le obții fie prin însușirile tale proprii, fie printr-o împrejurare norocoasă, le păstrezi și fără unele și fără cealaltă; aceasta, pentru că principatele de acest fel se susțin pe baza orînduirilor foarte vechi care, întemeiate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
învingă pe venețieni; iată de ce, cu toate că lucrurile acestea sînt cunoscute, cred că nu este de prisos ca ele să fie amintite aici pe larg. Înainte ca regele Carol al Franței să fi coborît în Italia, țara aceasta se găsea sub stăpînirea papii, a venețienilor, a regelui Neapolului, a ducelui de Milano și a florentinilor. Aceste mari puteri trebuiau să aibă grijă de două lucruri principale: mai întîi, ca nici un străin să nu calce cu armatele lui pămîntul Italiei; al doilea, ca
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
altă parte. Între aceia care n-au cîștigat victorii se numără Giovanni Aucut, a cărui fidelitate n-a putut fi pusă la încercare, deoarece n-a ieșit niciodată învingător; oricine va recunoaște că florentinii ar fi căzut cu ușurință sub stăpînirea lui, dacă el ar fi avut victorii. Sforza a avut întotdeauna împotriva lui trupele lui Braccio, astfel încît unul l-a ținut în frîu pe celălalt; Francesco și-a îndreptat ambițiile asupra Lombardiei, iar Braccio împotriva bisericii și a regatului
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Italiei. Iar în prima perioadă de creștere a puterii lor pe uscat, întrucît nu stăpîneau teritorii întinse și se bucurau în schimb de o mare faimă, nu aveau de ce să se teamă prea mult de căpitanii lor; dar atunci cînd stăpînirea lor s-a mărit, ceea ce s-a întimplat pe vremea lui Carmagnola, ei și-au dat seama pentru prima oară de greșeala pe care o făcuseră. În adevăr, cunoscînd vitejia lui deosebită atunci cînd, sub conducerea lui, l-au bătut
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
uită mai ușor moartea propriului lui tată, decît pierderea bunurilor care i-au fost luate. Și apoi, prilejurile de a-i lua cuiva averea nu lipsesc niciodată, iar acela care începe să trăiască din jaf găsește oricînd motive ca să pună stăpînire pe ce este al altuia; dimpotrivă, prilejurile de a vărsa sînge sînt mai rare și ele trec mai repede. Dar cînd un principe este în fruntea armatelor și are sub comanda lui un număr mare de soldați, atunci mai ales
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oile în Tracia (lucru care era bine cunoscut tuturor, și care-l făcea să fie foarte mult disprețuit de oricine); al doilea, că la începutul domniei lui tot amînase de a se duce la Roma și de a lua în stăpînire tronul imperial, ceea ce îi crease faima de om foarte crud deoarece săvîrșise, prin mijlocirea prefecților lui o sumedenie de crime la Roma și în celelalte părți ale imperiului. Lumea îl disprețuia, deci, foarte mult, pentru că se trăgea dintr-un neam
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pentru a putea păstra în mod glorios un stat gata întemeiat și solid. CAPITOLUL XX Dacă fortărețele și multe alte lucruri pe care principii le fac în fiecare zi sînt sau nu de folos Unii principi, pentru a-și asigura stăpînirea asupra statului, le-au luat supușilor lor toate armele; alții au întreținut dezbinările în ținuturile cucerite; unii au alimentat dușmăniile împotriva lor înșiși; alții, în sfîrșit, s-au străduit să-i cîștige de partea lor pe aceia de care nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
neașteptate. Eu laud obiceiul acesta, deoarece el a existat ab antiquo 41. Cu toate acestea, se știe că în vremurile noastre, domnul Niccolo Viteli a dărîmat două cetăți la Citta di Castello pentm ca să poată să păstreze acest teritoriu în stăpînirea lui. Guido Ubaldo, duce de Urbino, revenit pe tron după ce fusese alungat de la putere de Cezar Borgia, a distrus din temelii toate fortărețele aflate pe acel teritoriu, socotind că fără ele va fi mai greu să-și piardă din nou
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Cu toate acestea, pentru că era un adevărat războinic și știa să-și păstreze bunăvoința poporului și să se asigure împotriva celor mari, a putut să se lupte timp de mai mulți ani contra dușmanilor; iar dacă la sfirșit a pierdut stăpînirea cîtorva cetăți, i-a rămas totuși regatul. Acești principi ai noștri care au fost multă vreme stăpîni în statul lor și care acuma l-au pierdut, să nu acuze soarta, ci numai propria lor lipsă de hotărâre: căci în timp
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lacrimile cu care oamenii l-ar primi. Ce porți i s-ar putea închide oare? Ce popoare i-ar refuza ascultarea? Ce invidie i s-ar împotrivi? Care italian i-ar refuza cinstea ce i se cuvine? Fiecăruia dintre noi, stăpînirea barbară îi este nesuferită. Ilustra dumneavoastră familie să-și ia, așadar, această menire, cu nădejdea și curajul cu care încep toate faptele mari și drepte pentru ca sub stindardul ei patria noastră să fie înălțată și să se adeverească, sub auspiciile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trimiți colonii slabe. Dacă sînt puternice, propriul stat va fi depopulat considerabil, dar foarte mulți dintre noii supuși vor fi izgoniți, ceea ce-ți va slăbi forțele. Dacă trimiți colonii slabe în țara cucerită, ele cu greu vor putea garanta stăpînirea; astfel îi vei nenoroci pe cei pe care-i izgonești, fără a profita cine știe ce. Este deci mai bine ca în țara cucerită să fie trimise trupe care, prin disciplină și ordine, nu vor mai putea oprima populația, nici conduce orașele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
azi să facă parte din Europa, nu este mai puternică decît Olanda în trupe de mare și de uscat, și îi este cu mult inferioară în bogății și resurse. Forța unui stat nu consistă deci în întinderea țării, ori în stăpînirea de vaste spații lipsite de prezențe umane, sau a unui imens deșert, ci în bogăția locuitorilor și în numărul lor. Interesul unui principe este, așadar, să populeze o țară, s-o facă înfloritoare, și nu s-o devasteze și s-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
despre care ne-au rămas oarecari mărturii, doar evreii au avut o suită de pontifi despotici. Nu este de mirare că, în cea mai superstițioasă și cea mai ignorantă dintre toate națiunile barbare, cei care erau conducători religioși au pus stăpînire, în cele din urmă, și pe manevrarea afacerilor; dar peste tot, în alte părți, preoții nu se amestecau în ceea ce nu privea funcțiunile lor. Ei oficiau, primeau un salariu, aveau cîteva prerogative; în schimb, nici nu învățau, nici nu conduceau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oamenilor care gîndesc. Întreb dacă acestea sînt exemple demne de imitat. Dacă grosolănia trebuie să dea lecții politeții, sau dacă nu cumva secolele luminate ar trebui să dea exemplu, să servească de model celorlalte? Dacă Adam a primit sau nu stăpînirea asupra animalelor, nu interesează cercetarea mea; dar știu că noi sîntem mai cruzi și mai rapace decît chiar fiarele și că ne folosim ca niște tirani de această pretinsă stăpînire. Dacă este ceva care să ne facă superiori lor, aceasta
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
servească de model celorlalte? Dacă Adam a primit sau nu stăpînirea asupra animalelor, nu interesează cercetarea mea; dar știu că noi sîntem mai cruzi și mai rapace decît chiar fiarele și că ne folosim ca niște tirani de această pretinsă stăpînire. Dacă este ceva care să ne facă superiori lor, aceasta este, cu siguranță, rațiunea noastră; iar cei care-și fac o profesie din vînătoare au în cap doar cai, cîini și tot felul de animale. Aceștia fiind uneori foarte grosieri
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
locul de muncă. La fel, problemele de securitate preocupă toate clasele de vârstă și nu numai persoanele de peste 60 de ani (ibid.). Rămâne subiectul dominației culturale a celor de peste 60 de ani, ale cărei efecte s-ar traduce printr-o stăpânire a valorilor proiectelor politice. Altfel spus, numărul crescând de seniori ar impune norme dominante contrare interesului general și viitorului tinerelor generații (conservatorism, întoarcere la valorile trecutului, refuzul modernității). Totuși, nu e sigur că îmbătrânirea duce inexorabil la repliere pe valorile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
neputinței, simțeam nevoia să mă revolt, să plîng, să mă ascund. Nu mai țin minte cum a izbutit el să mă rețină locului. Și, În fața acelui semn evident al sorții care nu lucra cu noi și pentru noi, a pus stăpînire pe el o amintire pe care, Întrezărind În ea tot jocurile destinului, a ținut să mi-o destăinuie și mie, nepotul lui de zece ani cu luminile În scăpătare. Era, mi-a spus, În 1940, la vreo lună de cînd
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
curge În legea lui: tinerii trecînd pe la preot Înainte de cununie, pentru Îndrumările cele de cuviință, acesta băgă de seamă că Floare nu Împlinise Încă șaisprezece ani, Îi mai rămînea o lună pînă atunci, avînd așadar nevoie de o dispensă de la stăpînirea lumească pentru căsătorie. PÎnă s-ar fi dus și s-ar fi depus cererea la oraș, pînă s-ar fi emis aprobarea și s-ar fi tradus oficial din limba ungurească a statului În româna Bisericii greco-catolice, răstimpul bu clucaș
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
s-a Îmbarcat pe un vas de pe marele lac din nordul ora șului Chicago. A schimbat de mai multe ori vaporul spre Europa și s-a regăsit la Fiume. Pe la hanurile cunoscute a aflat de destrămarea Împărățiilor și de noile stăpîniri. Au sfătuit-o să ia peste munte drumul Zagrebului, iar de acolo, prin Novi Sad și Kikinda, să intre În Banatul românesc pe la noua graniță. CÎnd a ajuns acasă, pe la Începutul verii, bărbatul tot nu și l-a găsit. Omul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]