1,236 matches
-
Păi dacă acest demon sau stafie sau, în cazul tău, aceste chestii pe care le-ai creat - aceste entități torturate - s-au manifestat cumva în realitatea ta. - Dar nu înțeleg, am zis. Care-i diferența între un demon și o stafie? Până când am pus această întrebare restaurantul dispăruse. Nu mai eram decât eu și Miller într-un separeu suspendat în afara a ceea ce lumea reală însemna acum pentru mine. - Demonii sunt malițioși și puternici. Stafiile sunt doar confuze - pierdute, vulnerabile. Dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
-i diferența între un demon și o stafie? Până când am pus această întrebare restaurantul dispăruse. Nu mai eram decât eu și Miller într-un separeu suspendat în afara a ceea ce lumea reală însemna acum pentru mine. - Demonii sunt malițioși și puternici. Stafiile sunt doar confuze - pierdute, vulnerabile. Dintr-o dată Miller a dus mâna în geaca lui de blugi și a scos un celular care vibra. A verificat numărul de apel, apoi l-a închis. Pe tot parcursul acestei manevre a continuat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
geaca lui de blugi și a scos un celular care vibra. A verificat numărul de apel, apoi l-a închis. Pe tot parcursul acestei manevre a continuat să vorbească, de parcă ar fi furnizat aceste informații de un milion de ori. Stafiile își trag energia de la un număr de surse: lumină, teamă, tristețe, angoasă - acestea creează precedentul unui spirit. Stafiile nu sunt violente. Tu ai demoni, șopti scriitorul. - Demonii sunt o manifestare a răului și îi bântuie pe cei care le-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a închis. Pe tot parcursul acestei manevre a continuat să vorbească, de parcă ar fi furnizat aceste informații de un milion de ori. Stafiile își trag energia de la un număr de surse: lumină, teamă, tristețe, angoasă - acestea creează precedentul unui spirit. Stafiile nu sunt violente. Tu ai demoni, șopti scriitorul. - Demonii sunt o manifestare a răului și îi bântuie pe cei care le-au permis din neglijență să intre în viața lor. Îți amintești ce spuneam despre antagonism? Un demon apare când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
fie un semn liniștitor, că nu era vorba de cine știe ce, doar de o altă verificare de rutină. Dar Miller vorbea peste conversația lor - stăteam unul lângă celălalt, genunchii noștri presând generatorul - explicându-mi încotro îi mânase ultima oară vânătoarea de stafii, o locație greu accesibilă, unde congregaseră demonii și stafiile celor morți: un abator abandonat. Nu-mi păsa. Vroiam ca toată povestea asta să se termine cât mai curând posibil. Ca de obicei, am pretins că era un vis. Ușura considerabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cine știe ce, doar de o altă verificare de rutină. Dar Miller vorbea peste conversația lor - stăteam unul lângă celălalt, genunchii noștri presând generatorul - explicându-mi încotro îi mânase ultima oară vânătoarea de stafii, o locație greu accesibilă, unde congregaseră demonii și stafiile celor morți: un abator abandonat. Nu-mi păsa. Vroiam ca toată povestea asta să se termine cât mai curând posibil. Ca de obicei, am pretins că era un vis. Ușura considerabil lucrurile. - Când am putea face asta? mă întrebase Miller
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
se răsturnă cu totul. Miller mi-a explicat la ce serveau diferitele aparate ale echipamentului lor, iar eu mă forțam să fiu atent, dar nu puteam decât să mă gândesc la faptul că mă întorceam în casa aceea. Vânătorii de stafii aveau camere digitale de luat vederi, cu infraroșii și senzori de mișcare, și detectori de câmp electromagnetic (DCE-uri, cum le numeau asistenții); mai aveau ceva ce se numea laser-termometru și un magnetofon care putea fi conectat la un analizator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
năuc, murmurând de unul singur. Afară, Dale și Sam pășeau surescitați înainte și înapoi pe trotuar, vorbind pe celulare, povestind prin ce trecuseră celorlalți asistenți din echipa lui Miller. Afară, Miller încerca să-mi explice cum stătea situația. Implica o stafie care vroia să-mi comunice ceva. Implica un demon care nu vroia ca această informație să-mi parvină. Existau astfel două forțe opuse una alteia în casă. Era destul de simplu. Totuși, ceea ce Miller definea ca „simplu“ nu se potrivea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
răspunsuri pe care le-am interceptat doar pe jumătate, înainte ca doza de Ambien să-și facă efectul: Pentru că spiritual său s-a frânt. Pentru că n-ai existat niciodată pentru el. Pentru că - în ultimă instanță, Bret - tu a ai fost stafia. În privința detaliilor atacului n-am spus nimănui nimic (cum aș fi putut?), deși îmi aminteam suficient de multe pentru a-l retrăi zilnic. Oamenii păreau satisfăcuți că fusesem atacat de un câine și existau mult prea multe dovezi - piciorul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
la activ, a cărui vulnerabilitate psihică se hrănește prin accesul la o memorie culturală de o ambivalență discutabilă. Aceste „achiziții” literare, acest „combustibil” al spiritului, în labirintul de la Oktyabriskaia, cum spuneam, nu te ajută, ci te dezavantajează. Începi să vezi stafii acolo unde nu e vorba decât de un ecleraj execrabil, să exagerezi pericole abia mijite. Mirosul rânced, de vechitură pe cale să se prăbușească, răspândit în toată clădirea, te asediază consecvent. Într-un asemenea hotel, drumul până la sala de mese, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
exemplu concludent Kaliningradul, au o problemă, nu se pot împăca deloc cu o istorie pe care au distrus-o la un moment dat? Ei nu pot înțelege că trebuie să se integreze într-o tradiție europeană și să scape de stafiile trecutului pe care ei înșiși le-au alimentat. - Eu sunt sceptic în această privință, deoarece nu cred că se pot elibera de ideea de imperialism rusesc. Există o mare diferență între colonialismul de tip rusesc și cel occidental. Rușii n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
veneau de la Iași și se îndreptau spre Barboși (Oțeleni - Vaslui). În aceeași zi, la Huși, Alexandru Ioan Cuza s-a născut într-un imobil (ulterior demolat), care era situat pe actuala stradă Alexandru Ioan Cuza, fostă proprietate a avocatului Teodor Stafie. O parte din copilărie și-a petrecut-o pe moșia tatălui său, la Barboși (ținutul Fălciu), situat pe pârâul Moisei, afluent al Elanului (drumul spre Hoceni-Oțeleni). Ion Lupașcu, într-un studiu publicat în „Convorbiri literare”, atrăgea atenția asupra faptului că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cei patru primari, exponenți ai acestor partide, aleși după 1992, și-au adus contribuția la dezvoltarea economico-socială a urbei. Aceștia au fost: ing. Mihai Olaru (P.S.D.), în perioada 1992-1996, prof. Ioan Costin (P.S.D.), în anii 1996-2000 și 2000-2004, dr. Teodor Stafie (P.N.L.), în anii 2004-2008. Și sub conducerea actualului primar, ing. Ioan Ciupilan (P.S.D.), orașul este în schimbare pozitivă atât la nivel edilitar-gospodăresc, cât și prin proiectele și programele inițiate, pentru crearea unui plus de confort și civilizație locuitorilor. Trebuie menționat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu e sfârșitul lumii. * Doar visele zboară fără de aripi. * Amurgul este prefața unei nopți. * Omul este singurul lui stăpân. * Cele mai elegante femei sunt florile de câmp. * Răzbunarea este cea mai prolifică armă. * Prostia nu e molipsitoare, dar nici vindecabilă. * Stafiile nu bântuie vechile castele, ci mințile bolnave. * Vrăjitoria e o escrocherie bănoasă. * Din comerțul ilegal cu ciuperci câștigă mai ales doctorii și preoții. * Nu scoate dintele care nu te doare. * Taie în carne vie, dar fii cu băgare de seamă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
adune peste patruzeci de studenți, i se refuză un spațiu de lucru; când a cerut o încăpere pentru disecție, Epitropia Sfâtul Spiridon a refuzat mult timp din motive puerile ("lumea din vecini se teme să nu învie morții, să fie stafii"), la examenul final, constatându-se buna pregătire a studenților, comisia, din care făceau parte Șt. Micle și dr. Gh. Cuciureanu, menționează "periculozitatea" acțiunii întreprinse de Negură, refuzând orice buget etc. etc. Mulțumit de primul an de studii, dr. Negură continuă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
iubit pe... spune Esenin, cum iubește crâșma un bețiv". Uneori, mi se pare că acest om își face de cap, cum îi era obiceiul de a face ceea ce vrea, își face de cap umblând noaptea prin grădinile Socolei ca o stafie. Despre el nu se poate vorbi în cuvinte molcome: uite ce repede am ajuns la crâșmă, bețivi... Am ajuns pentru că era un om marcat de patima profesiei ca de o cicatrice cardiacă. Era, desigur, un medic excelent, cu unele excese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică). 4. Importanța esteticei pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie. 5. Temperamentele. 6. Viața de zi și viața de noapte a sufletului; vis, viziuni, stafii. 7. Memoria și fantazia. 8. Voința și caracterul. 9. Voința și inteligența, talentul și geniul. 10. Recapitularea. Mijlocul justifică scopul. Inutil să spun că aceste interesante prelegeri, ținute în mijlocul unui public inteligent, de cătră un om de o vastă cultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care oriunde era, pe stradă sau aiurea, se așeza în genunchi și începea să se închine și să bată mătănii... Au trebuit să-l pensioneze, că era un membru de partid merituos și cu trecut revoluționar cunoscut. Dar Doamne, ce stafii îi bântuiau sufletul, ce fapte groaznice, grele și nedrepte îi sufocau conștiința? Mă cutremur și astăzi când îm amintesc de această poveste adevărată. Cu prietenul meu împreună am muncit, am făcut muzică, am îndurat frig și foame, am visat la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
tuneluri subterane ale Brăilei, dar niciuna mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila bogătașului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grâne. Povestea aceasta o cunosc aproape toți brăilenii, iar casa veche din centrul orașului este numită de localnici „Casa cu stafii.” Amator de vânătoare, Nicolachi a înnoptat, într-o iarnă geroasă, la casa unor țărani. Acolo avea s-o cunoască pe Voica. S-a îndrăgostit nebunește și nu s-a dat dus până nu a cumpărat-o, de la tatăl ei, pentru
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
noapte de noapte bătrânii din azil. Își făcea apariția doar în vechiul salon de dans, devenit între timp salon de azil. Era o apariție caldă, liniștită, îmbrăcată în rochia de mireasă, prinsă între cele două lumi. Și astăzi „Casa cu stafii” din inima Brăilei este vizitată și mereu în atenția amatorilor de senzațional și istorie veche. Întregul oraș este plin de istorie și are un parfum anume, ceva diferit față de ceea ce simt acasă, la Pașcani. Cu cât te apropii mai mult
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
garduri, ajungînd În cele din urmă să ne tragem răsuflarea pe peluza unei case. Deja trecuserăm peste un zid de piatră cînd am dat cu ochii de un cîine și de stăpînul acestuia, luminați de luna plină, arătînd ca niște stafii! Însă nu ne-am dat seama că siluetele noastre, intrînd În contrast cu Întunericul nopții, erau mult mai Înspăimîntătoare. La politicosul meu „bună seara“ am primit ca răspuns doar niște zgomote de nedeslușit - cred că am putut să Înțeleg doar cuvîntul „Viracocha
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
coboară aurora cu rubinul său feeric, Vine să alunge noaptea, valul ei de întuneric. Totul doarme încă-n pace; iar Iordanul sună-n unde Și-n ecou bătrânul codru din adâncuri îi răspunde. Sus pe-a Golgotei colină, ca și stafii, stau la pândă Luptători de-a vechii Rome, duși cu gândul la izbândă... Nici o clipă nu se pierde..., dar deodată ce să vadă? Un fior le-ngheață firea... Și în haina de zăpadă Văd cum Domnul se ridică sus spre
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din viața noastră. Ne uitam unii la alții și nu ne venea să credem cât de slabi suntem, cu ochii adânciți în orbite și privirea nesigură și tristă. Eram atât de prăpădiți, încât ne deplasam, așa, în transă, ca niște stafii, mai mult plutind, într-un mers aerian, silențios, trecând unul pe lângă altul, împinși de un flux magnetic, invizibil și puternic. Eram niște îngeri cărora le lipseau aripile și care ajunseseră la starea de levitație fiind constrânși la practicarea unui regim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
peste care mama presăra puțină sare pentru a fi cât de cât mai digerabile. Rămăseserăm numai piele și os. Eram niște descărnați și slăbănogi, încât coastele ieșeau în evidență jenant și dureros, putând fi numărate fără dificultate. Arătam ca niște stafii. Mama era extrem de îngrijorată; intrase în panică. Mâncați copii, mâncați boabe fierte, că poate Bunul Dumnezeu ne va ajuta și de astă dată. Trebuie să avem încredere în mila și iertarea lui. Acum, mai mult ca oricând, era valabilă cugetarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pot opri să nu mă gândesc la Panait Istrati și la al său "Moș Mavromati". Băiatul de prăvălie care trebuie să coboare în hruba rece și neprimitoare pentru a-și mulțumi clienții nerăbdători (cereau un "pahar cu brumă pă' el" ) stafia despre care se credea că suflă în lumânare. Iar patronul nemilos de care vorbește Istrati, el chiar că nu s-a schimbat a se vedea notă următoare. Patronul restaurantului este un elvețian alemanic, din Zürich. Dintre toți cei pe care
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]