4,381 matches
-
Faza III apare ca momentul în care dispozitivele postfordiene se combină cu creșterea galopantă a sectorului terțiar și a individualizării consumului. Economia varietățiitc " Economia varietății" Fazele I și II au avut ca principal suport fabricarea în serie mare de produse standardizate. Societatea de consum de masă s-a născut din modelul Ford-Taylor de organizare a producției. Fără îndoială, strategii de segmentare a pieței și de diversificare a produselor au apărut încă din anii 1920. Astfel, General Motors a inaugurat, la îndemnul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a inaugurat, la îndemnul lui Sloan, o politică de diferențiere, propunând diverse variante de automobile, conform principiului: „O mașină pentru fiecare, după posibilitățile și după nevoile sale”. Totuși, în ansamblu, politicile de diversificare rămâneau limitate, dominate copios de seriile mari, standardizate. Începuturile fazei III coincid cu momentul în care principiile fordiene care organizau producția seriilor repetitive prezintă semne de epuizare și sunt repuse în cauză. Pentru a contracara încetinirea consumului provocată de saturarea piețelor domestice cu bunuri de consum de folosință
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
masă”, constând în asamblarea individualizată a modulelor prefabricate. Multă vreme produsele la comandă au fost considerate un sector de lux, la care doar un număr de privilegiați aveau acces: astăzi, ele se pot fabrica la același cost ca al produselor standardizate. Renault și Peugeot le propun pe Internet clienților lor să-și definească și să-și personalizeze mașina alegând motorul, culoarea, opțiunile, și toate acestea la scara publicului larg. Anumite servicii oferă 20.000 de sonerii și logouri destinate să personalizeze
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ea s-a manifestat cu pregnanță în publicitate, dar mult mai puțin în fabricarea produselor 6 și în strategiile de desfacere pe scară largă. Ca să spunem așa, comunicarea era „în avans” față de producția încă dominată de seriile mari de produse standardizate și față de marea desfacere (supermagazine, hipermagazine) angajată în mecanisme de raționalizare împrumutate din lumea industriei de masă. Pe acest plan, trecerea de la faza I la faza II apare mai degrabă ca o prelungire prin extensie decât ca o ruptură, ambele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sunt câtuși de puțin inedite. Ele figurau și în esența organizării tayloriene a întreprinderii. Dar în acel dispozitiv, câștigul de timp însemna viteza debitelor, reducerea timpului fiecărei operații din procesul de producție. Or, sistemul care promova o temporalitate liniară, omogenă, standardizată este din ce în ce mai compromis: el este înlocuit de valorizarea unei temporalități discontinue ilustrate de rapiditatea implantării pe piețe, de creșterea vitezei ciclurilor, de goana după inovare 14. Miza nu este atât a produce în masă și în ritm continuu, cât a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
spiritului, viața culturală fac obiectul unei neîncrederi persistente. În America, preocuparea pentru confort este cea care comandă atitudinea consumatorului: farmecul vieții și maximizarea satisfacțiilor nu sunt acolo scopurile primordiale ale existenței 3. În același timp, producția de serie creează produse standardizate și monotone, ce oferă puține stimulări variate. Arhitectura funcțională desenează orașe puțin atrăgătoare; mobilierul e deseori lipsit de farmec; mâncărurile - fără gust; programele de televiziune - plicticoase prin exces de similitudini. Iată tot atâtea fenomene care demonstrează incapacitatea economiei americane de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de mobilare structurate după niște formule cu geometrie variabilă, ușor de modulat și necoordonate, ce exprimă dorința fiecăruia de a fi „creatorul” spațiului în care trăiește: amenajarea personalizată și stilurile specifice de decorație s-au impus asupra genului total look standardizat. Individualizarea locuinței nu înseamnă nici independență absolută în raport cu diferitele norme sociale, nici originalitate radicală, ci un raport special cu interiorul definit în termeni de afecțiune, de identitate personală, de punere în scenă a sinelui și a familiei. Devalorizarea decorurilor impersonale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
canoane colective generatoare de conformism și de temeri, de „competiții contaminate de anxietate” și de „preocupări angoasante”43. Dacă subiectul libidinal modern beneficiază de o slăbire a interdicțiilor tradiționale, el nu este în mai mică măsură orientat de noi modele standardizate, cum ar fi obligația de a se arăta liber de a atinge un maximum de plăcere, de a fi la înălțimea standardelor performanței erotice. În perioada anterioară predominau normele ipocriziei; am avea acum de-a face cu o „libertate impusă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Stiegler denunță logica „proletarizării consumatorului” extinsă la toate modurile de existență individuală, la toate facultățile umane, fie ele mentale, afective sau estetice 31. Astfel, tot ce trăiește s-ar precipita spre un orizont dezumanizat și nihilist, populat de turme umane standardizate pe cât de inconștiente, pe atât de însetate de satisfacții vulgare. Sfera transcendentă a idealurilor, cunoașterea regulilor vieții de societate, dorințele de elevare spirituală, toate acestea au fost măturate de consumul industrial, de un univers devenit integral materialist. Societatea de hiperconsum
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
0 100,0 100,0 100,0 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață din gospodării. INS și date ecologice din fișierul de date COMREG - Universitatea București (vezi fișierul www.sociologieromaneasca.ro /Date, dezvoltarea satelor). Casetele cu valori reziduale standardizate ajustate care sunt semnificativ mai mari de 1,96 pentru p=0,05. ** O comună se consideră „aproape” de oraș dacă este situată la mai puțin de 12 km de o așezare urbană. Un oraș este definit ca mare dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
puternice stratificări în funcție de modul de ocupare agricolă-neagricolă, manuală-non-manuală, locală-extralocală (Tabelul 13). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Stratificarea socială a populației rurale în funcție de venituri și avere Categorie de populație Indicatori de stratificare socială Ponderea categoriei medie a indicelui de venituri personale standardizate* medie a indicelui standardizat de bunuri în gospodărie** Manageri, profesioniști și tehnicieni în sat 6,19 12,07 2,10 Muncitori neagricoli în sat 5,81 4,35 4,86 Persoane ocupate extralocal, neagricol 5,52 5,79 11,40
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și necalificați Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=4828. R pătrat Nagelkerke=0,52. Categorie de referință - agricultori rurali. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 10. Predictori pentru venitul total *la nivelul gospodăriilor rurale Coeficienți standardizați Nivel de semnificație Beta Stoc de educație la nivel de gospodărie .124 .000 Vârsta medie a adulților din gospodărie .058 .034 Numărul de adulți din gospodărie care lucrează în sectoare neagricole .203 .000 Numărul de navetiști în gospodărie .052 .028
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și colab. (1987) utilizează criteriile DSM-III pe care le aplică unei populații de 150 de adolescenți de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 14-16 ani, reprezentativi pentru această tranșă de vârstă în cadrul populației generale. Ancheta folosește o culegere de date standardizate (Diagnostic Interview for Children and Adolescent: DICA); informațiile obținute sunt reexaminate independent de către doi psihiatri. Cu această metodologie, 8% dintre adolescenți (12 cazuri: 10 fete, 2 băieți) corespund criteriilor de depresie majoră (7 cazuri: 47%) sau de tulburări distimice (5
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
importante. O primă perioadă, care debutează încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se prelungește către anii 1910-1930, poate fi numită perioada testelor și se caracterizează prin intenția de a înlocui măsurarea subiectivă, individuală și aleatorie cu teste obiective, standardizate. A doua perioadă, numită perioada măsurătorilor, continuă să perfecționeze bateriile de teste simultan cu apariția unei interogații asupra dificultăților și inconvenientelor cu privire la rezultatele testelor. Într-o a treia secvență, denumită perioada evaluării, începută prin 1930, perspectivele asupra acestei probleme se
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
printre formulele de realizare a predării-învățării-evaluării ridică o serie de întrebări legate de creativitatea elevilor și controlul exercitat de profesori privind autenticitatea cunoașterii vehiculate în piesele portofoliului. Nu de puține ori, elevii pot accesa aceleași surse, etalând un produs unic, standardizat, realizat, în fond, de alții. Calitatea (greu de decelat!) nu mai poate fi supremul element de referință, cantitatea devenind un mobil și un criteriu al reușitei (de fapt, al unei false realizări). În plus, reușita este testată doar în termeni
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ale evaluării. Ei cred că totul ține de instrument, de acuratețea și „puritatea” lui. Transferă unele responsabilități evaluative dinspre ei, ca subiecți, către niște „inocente” unelte. De aici, o întreagă pleiadă de „specialiști” ce pun pe piață instrumente „exacte” (teste standardizate, probe docimologice, programe de evaluare pe calculator etc.), la diferite examinări sau concursuri. Evaluăm nu „inginerește”, ci omenește. 4. Simptomul deturnării. Sunt și profesori care deturnează evaluarea în mijloace de menținere a ordinii sau de constrângere a elevilor pentru a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
6.2. Etape în elaborare și aplicare 6.3. Tipologia itemilor 6.1. Delimitare conceptuală și clasificaretc "6.1. Delimitare conceptuală și clasificare" Testul docimologic este o alternativă și o cale de eficientizare a examinării tradiționale. Testul este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare. În latina veche, testimonio însemna „mărturie”, „dovadă” a ceea ce se întâmplă în spiritul adevărului (Ungureanu, 2001). În limba engleză, to test înseamnă „a încerca”, „a pune la încercare, la probă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
care un școlar îl ocupă, prin randamentele date, într-un colectiv determinat. Stabilirea condițiilor de aplicare. Un test nu poate fi pus în aplicare fără o precizare a condițiilor de utilizare (aplicare, corectare și interpretare a rezultatelor). Calitatea de instrument standardizat a testului implică respectarea condițiilor în care a fost experimentat în toate aplicațiile sale ulterioare. Elementele definitorii ale testului docimologic sunt (Radu, 1981, p.224): - realizează măsurarea în condiții foarte asemănătoare situațiilor experimentale; - înregistrarea comportamentului declanșat la subiect este precisă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
teste psihologice, care oferă informații despre nivelul de dezvoltare a unor procese cognitive, afective, voliționale etc., b) de randament (sau docimologice), care identifică gradul de realizare a obiectivelor de predare-învățare; 2. din punctul de vedere al metodologiei elaborării: a) teste standardizate, proiectate de factorii de decizie sau cei din instituțiile specializate (centre de cercetări, institute de specialitate), b) teste elaborate de profesor, a căror valoare metodologică este strâns legată de grupul pentru care a fost dimensionat instrumentul; 3. după modul de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
că poate să știe când este sigură și mai ales pe ce să fie sigură). În plus, orice regularitate este specială, ține de contexte irepetabile, de stările intersubiectivității. Cogniția economică nu poate să-și minimizeze efortul respectând protocoale, urmând proceduri standardizate, aplicând rețete universale. Într-un fel procedural, cogniția economică seamănă cu evaluarea pe care o face medicul a stării unui pacient pentru a-i prescrie medicația. Starea economică nu este invariabil repetitivă, nu are conținuturi transcendente decât dacă reducem totul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în mod tradițional sugestia de relaxare, deși relaxarea nu este necesară pentru hipnoză și se pot folosi o varietate de sugestii, inclusiv aceea de a deveni mai alert. Sugestiile care permit evaluarea gradului de hipnoză prin compararea răspunsurilor cu scale standardizate se pot folosi atât în mediul clinic cât și în cercetare. În timp ce majoritatea indivizilor sunt responsivi la cel puțin unele sugestii, scorurile pe scalele standardizate variază de la înalt la neglijabil. În mod tradițional scorurile sunt grupate în scăzute, medii și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
deveni mai alert. Sugestiile care permit evaluarea gradului de hipnoză prin compararea răspunsurilor cu scale standardizate se pot folosi atât în mediul clinic cât și în cercetare. În timp ce majoritatea indivizilor sunt responsivi la cel puțin unele sugestii, scorurile pe scalele standardizate variază de la înalt la neglijabil. În mod tradițional scorurile sunt grupate în scăzute, medii și înalte. Așa cum este cazul altor măsurători pe scală pozitivă ale unor constructe psihologice cum sunt atenția și conștiența, dovada obținerii hipnozei crește odată cu scorul individual
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
corelează abilitatea hipnotică cu unele tulburări psihologice, cum sunt tulburările de comportament alimentar (Covino, Jimerson, Franko și Frankel, 1994; Everill și Walker, 1995; Wybraniec și Oakley, 1996Ă. Aspectul clinic important este dacă persoana care nu răspunde bine la evaluarea hipnotică standardizată poate fi responsivă la abordări hipnotice mai flexibile folosite în contextul interpersonal al alianței terapeutice. Dintr-o perspectivă Ericksoniană (Erickson, 1952a; Gilligan, 1987Ă orice persoană are capacitatea de a răspunde experiențial în relația hipnotică (toate persoanele normale pot fi hipnotizateă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
coopereze în procesul hipnoterapeutic. În abordarea hipnotică a lui Erickson inducția hipnotică se realizează prin utilizarea asociațiilor personale ale pacientului și a tendințelor sale naturale de răspuns (cum sunt lucrurile învățate experiențială, în loc să ne bazăm pe proceduri de inducție hipnotică standardizată. Toată lumea are un număr mare de condiționări și lucruri învățate nerecunoscute, psihologice și somatice și utilizarea inteligentă acestora constituie o utilizare eficace a hipnozei. Erickson credea că scopul inducției clinice este acela de a centra atenția spre interior și ca
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Choiniere, Mezlack, Rondeau, Girard și Paquin, 1989Ă și adesea apare un nivel de toleranță la anestezice (Patterson, Everett, Burns și Marvin, 1992Ă. Frenay și colab. au realizat un studiu prospectiv randomizat asupra pacienților cu arsuri severe, bazat pe protocoale medicale standardizate, măsurători valide ale durerii cu ajutorul VAS și utilizării unor tehnici de suport psihologic standardizate (hipnoza comparativ cu streategii de reducere a stresului bazate pe experiențe plăcute de viațăă. Acest studiu a fost realizat pentru a compara cele două mijloace de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]