KorAP: Find »[drukola/base=stenoză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...144 >

3,585 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

țină seama de riscurile pe termen scurt (perioperator) pe care le implică prezența leziunilor coronariene multivasculare proximale, disfuncția ventriculului stâng, un test de efort intens pozitiv, stări morbide asociate precum boala vasculară periferică, diabetul zaharat etc. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare când FE < 50%); 4. Leziuni

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
proximale, disfuncția ventriculului stâng, un test de efort intens pozitiv, stări morbide asociate precum boala vasculară periferică, diabetul zaharat etc. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare când FE < 50%); 4. Leziuni bivasculare cu stenoză proximală semnificativă pe LAD și FE < 50% sau ischemie miocardică dovedită prin teste

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare când FE < 50%); 4. Leziuni bivasculare cu stenoză proximală semnificativă pe LAD și FE < 50% sau ischemie miocardică dovedită prin teste neinvazive; 5. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD, dar cu o zonă extinsă de miocard viabil aflat la risc pe baza testelor neinvazive; 6

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare când FE < 50%); 4. Leziuni bivasculare cu stenoză proximală semnificativă pe LAD și FE < 50% sau ischemie miocardică dovedită prin teste neinvazive; 5. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD, dar cu o zonă extinsă de miocard viabil aflat la risc pe baza testelor neinvazive; 6. Angină invalidantă în ciuda tratamentului maximal neinvaziv, când intervenția chirurgicală poate fi efectuată cu un risc acceptabil; în cazul în care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aflat la risc pe baza testelor neinvazive; 6. Angină invalidantă în ciuda tratamentului maximal neinvaziv, când intervenția chirurgicală poate fi efectuată cu un risc acceptabil; în cazul în care angina nu este tipică, se impune obiectivarea ischemiei miocardice. Clasa IIa 1. Stenoză proximală semnificativă pe LAD; 2. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD, dar cu o arie moderată de miocard viabil și ischemie dovedită prin explorări neinvazive. Clasa III 1. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă de LAD

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în ciuda tratamentului maximal neinvaziv, când intervenția chirurgicală poate fi efectuată cu un risc acceptabil; în cazul în care angina nu este tipică, se impune obiectivarea ischemiei miocardice. Clasa IIa 1. Stenoză proximală semnificativă pe LAD; 2. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD, dar cu o arie moderată de miocard viabil și ischemie dovedită prin explorări neinvazive. Clasa III 1. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă de LAD, la pacienții cu simptomatologie discretă ce nu poate fi atribuită

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardice. Clasa IIa 1. Stenoză proximală semnificativă pe LAD; 2. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD, dar cu o arie moderată de miocard viabil și ischemie dovedită prin explorări neinvazive. Clasa III 1. Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă de LAD, la pacienții cu simptomatologie discretă ce nu poate fi atribuită ischemiei miocardice sau care nu au primit un tratament medical adecvat și: (A) au numai o mică zonă de miocard viabil sau (B) nu au ischemie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu simptomatologie discretă ce nu poate fi atribuită ischemiei miocardice sau care nu au primit un tratament medical adecvat și: (A) au numai o mică zonă de miocard viabil sau (B) nu au ischemie miocardică dovedită prin testele neinvazive; 2. Stenoze coronariene la limita semnificației (borderline stenoze 50-60% cu alte localizări decât left main) și fără ischemie dovedite prin explorări neinvazive; 3. Stenoze coronariene nesemnificative (< 50% din diametru). Indicațiile BAC la bolnavii cu angină instabilă/ infarct miocardic non-Q Revascularizarea chirurgicală a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fi atribuită ischemiei miocardice sau care nu au primit un tratament medical adecvat și: (A) au numai o mică zonă de miocard viabil sau (B) nu au ischemie miocardică dovedită prin testele neinvazive; 2. Stenoze coronariene la limita semnificației (borderline stenoze 50-60% cu alte localizări decât left main) și fără ischemie dovedite prin explorări neinvazive; 3. Stenoze coronariene nesemnificative (< 50% din diametru). Indicațiile BAC la bolnavii cu angină instabilă/ infarct miocardic non-Q Revascularizarea chirurgicală a miocardului oferă avantaje în ceea ce privește supraviețuirea și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
numai o mică zonă de miocard viabil sau (B) nu au ischemie miocardică dovedită prin testele neinvazive; 2. Stenoze coronariene la limita semnificației (borderline stenoze 50-60% cu alte localizări decât left main) și fără ischemie dovedite prin explorări neinvazive; 3. Stenoze coronariene nesemnificative (< 50% din diametru). Indicațiile BAC la bolnavii cu angină instabilă/ infarct miocardic non-Q Revascularizarea chirurgicală a miocardului oferă avantaje în ceea ce privește supraviețuirea și dispariția simptomelor comparativ cu tratamentul medicamentos la bolnavii cu angină instabilă și disfuncție de ventricul stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
capătă în aceste condiții o importanță aparte. Acolo unde se poate obține o stabilizare a pacientului și o reducere a progresiei ischemiei miocardice printr-o terapie medicală agresivă rezultatele intervenției chirurgicale se dovedesc a fi superioare. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă de left main; 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate obține o stabilizare a pacientului și o reducere a progresiei ischemiei miocardice printr-o terapie medicală agresivă rezultatele intervenției chirurgicale se dovedesc a fi superioare. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă de left main; 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fi superioare. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă de left main; 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală precoce după un infarct miocardic, deși practicată, a fost surclasată de folosirea pe scară largă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Agravarea ischemiei miocardice în ciuda tratamentului maximal nonchirurgical. Clasa IIa Leziuni uni-/bivasculare incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD. Clasa IIb Leziuni uni-/bivasculare fără stenoză proximală semnificativă pe LAD. Indicațiile BAC la bolnavii cu infarct miocardic acut Revascularizarea chirurgicală precoce după un infarct miocardic, deși practicată, a fost surclasată de folosirea pe scară largă în această situație clinică de maximă gravitate a tromboliticelor și angioplastiei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgicală la un bolnav cu infarct miocardic acut este rareori indicată, excepție făcând unele situații speciale când ischemia miocardică progresează în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. Este indicat by-pass-ul aortocoronarian de urgență la un bolnav cu infarct miocardic acut în cazul prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare severe, a afecțiunilor valvulare asociate (secundare infarctului miocardic sau de sine stătătoare), a leziunilor coronariene inadecvate pentru alte mijloace terapeutice. Complicațiile mecanice ce pot interveni în evoluția infarctului miocardic includ defectul septal ventricular, insuficiența

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgicală la bolnavii cu disfuncție de ventricul stâng se bazează pe rezultatele trialurilor randomizate care au arătat un beneficiu net comparativ cu tratamentul medicamentos în ceea ce privește supraviețuirea la bolnavii cu leziune de left main, leziuni trivasculare și leziuni uni-/bivasculare (incluzând stenoza proximală semnificativă pe LAD), la care funcția ventriculului stâng este alterată (14, 15). Este de menționat totuși faptul că în trialurile randomizate nu sunt incluși pacienți cu FE < 35%, frecvent întâlniți în prezent în sălile de operație (11, 12, 13

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Pe lângă scăderea globală a colesterolului și modificarea raportului dintre fracțiunile acestuia, statinele ameliorează funcția endotelială, stabilizează placa ateromatoasă, inhibă oxidarea lipoproteinelor și formarea trombului plachetar, exercitând și un oarecare rol antiinflamator. În schimb nu s-au dovedit eficace în prevenirea stenozelor la nivelul grafturilor venoase, fapt ce evidențiază încă o dată etiologia plurifactorială a acestora, în care regimul presional, mult diferit față de condițiile fiziologice, pare să joace un rol important. Este motivul pentru care combaterea eficientă a hipertensiunii arteriale în perioada postoperatorie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este cazul infarctului miocardic subendocardic. By-pass-ul aortocoronarian ca tratament al anginei instabile este încă asociat cu un risc operator ridicat și cu o morbiditate postoperatorie crescută (34). Distribuția leziunilor pe arterele coronare Numărul de vase lezate Numărul de vase cu stenoze semnificative (> 50%) este un factor de risc important pentru deces după BAC atunci când revascularizarea nu este completă, iar artera mamară internă stângă nu este anastomozată pe artera descendentă anterioară. Leziunea de left main Leziunea de left main (> 90%) este un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este anastomozată pe artera descendentă anterioară. Leziunea de left main Leziunea de left main (> 90%) este un factor de risc pentru deces post-BAC în faza precoce a hazardului, atunci când revascularizarea este incompletă. În condițiile unei operații adecvate, numărul vaselor cu stenoze semnificative, leziunea de left main, precum și numărul anastomozelor distale nu s-au dovedit a fi factori de risc pentru decesul intraspitalicesc. Agresivitatea procesului aterosclerotic Boala vasculară periferică Boala vasculară periferică este un marker important al agresivității procesului aterosclerotic. Acesta este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
revascularizarea miocardică Factori de risc procedurali pentru deces după BAC Revascularizarea incompletă Obiectivul urmărit în terapia chirurgicală a bolii cardiace ischemice este realizarea unei revascularizări chirurgicale complete. Se consideră o revascularizare completă atunci când au fost by-pass-ate toate leziunile coronariene semnificative (stenoze > 50% din diametrul vasului). Acest lucru nu este posibil să fie realizat în toate cazurile deoarece din punct de vedere tehnic este dificil de graftat un vas cu diametrul < 1 mm, iar pe de altă parte patența în timp a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
diametrul < 1 mm, iar pe de altă parte patența în timp a unei astfel de anastomoze este incertă. În consecință, practic, se poate considera o revascularizare completă dacă au fost graftate toate vasele importante (diametrul > 1 mm) cu leziuni semnificative (stenoze > 50%). Revascularizarea incompletă are drept consecință posibilitatea constituirii unui infarct miocardic într-un teritoriu deservit de o arteră coronariană cu o stenoză semnificativă. Răsunetul hemodinamic este în funcție de mărimea zonei infarctizate putând ajunge până la necesitatea asistării mecanice a circulației. Chiar dacă a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate considera o revascularizare completă dacă au fost graftate toate vasele importante (diametrul > 1 mm) cu leziuni semnificative (stenoze > 50%). Revascularizarea incompletă are drept consecință posibilitatea constituirii unui infarct miocardic într-un teritoriu deservit de o arteră coronariană cu o stenoză semnificativă. Răsunetul hemodinamic este în funcție de mărimea zonei infarctizate putând ajunge până la necesitatea asistării mecanice a circulației. Chiar dacă a fost depășită perioada perioperatorie, infarctul miocardic poate apărea oricând în teritoriul rămas nerevascularizat ceea ce mărește semnificativ riscul de deces după operația de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anilor 70 la circa 99% în anii 90 (54). Situațiile în care nu se folosește artera mamară internă sunt relativ puține și ele depind atât de caracteristicile pacientului (speranța de viață foarte redusă, hipertrofie severă a ventriculului stâng, diabet sever, stenoza arterei subclaviculare înainte de emergența arterei mamare interne, leziuni aterosclerotice ale arterei mamare șexcepționalț, cât și de unii factori procedurali (situații de extremă urgență, erori în tehnica de recoltare). Principalul motiv pentru care este considerat graftul de elecție în chirurgia coronariană

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ei în acest montaj este de circa 200 ml/minut. În caz contrar, rezultatul se dovedește a fi necorespunzător (55). În general este bine ca anastomozele distale să se realizeze pe o zonă indemnă a peretelui arterial distal de o stenoză semnificativă. Se micșorează astfel riscul trombozei precoce la nivelul endarteriectomiei și apariția infarctului miocardic ce crește riscul de deces după by-pass-ul aortocoronarian. Totodată, este evident faptul că riscul apariției infarctului miocardic după operația de by-pass aortocoronarian este cu atât mai

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aortei. Cardioplegia anterogradă este folosită de cei mai mulți chirurgi, asigură o oprire rapidă a cordului, este ușor de administrat. Administrarea anterogradă a cardioplegiei are o serie de dezavantaje: distribuție inadecvată în caz de leziuni difuze ale arterelor coronare, precum și în cazul stenozelor proximale strânse sau al ocluziilor coronariene; risc de leziuni ostiale cu posibilitatea apariției tardive a unor stenoze la acest nivel în caz de administrare cu canule direct pe ostiile arterelor coronare în timpul protezării valvulare aortice; necesitatea întreruperii actului operator pe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]