2,893 matches
-
scriptofinii 1, trăitori în ținutul umbrelor lungi, unde zăpada nu se topește nici măcar în toiul verii, care se îmbracă în piei de animale pe care le vânează, mâncându-le carnea crudă. S-au hotărât să nu se oprească în acele stepe înghețate și sălbatice și și-au continuat drumul până ce-au ieșit din Scandinavia. Au ajuns în țara numită Germania. Aici trăiau și spânzurau doi bărbați cruzi pe nume Ambri și Assi, căpeteniile vandalilor; supuseseră toate triburile din vecinătate și voiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
oftează, Dar să știi că foarte tare Eu ți-aș da o sărutare. Tatu Ioana, clasa a V-a Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Boldești-Scăeni - Prahova profesor coordonator Albu Elena Glasul naturii Acum natura-ncepe Cu minunatul glas Din ale sale stepe Să cânte-ncet pe nas. Prin ierburile crude Puternic se aude Sub cerul fără fund Un sunet profund. Sunt gâze și gângănii Ce sar și fac mătănii Și mă-ncântă mereu Trecând prin dreptul meu. Soarele și luna Soarele și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Caută-mă, când te Întorci. Și eu sunt În vacanță, și pentru multă vreme.” 4 Merge, ajunge la frontieră. Păsări de pradă se rotesc În jurul unui centru nevăzut - probabil un stârv. Mușchii coapselor răspund cu suplețe la denivelările drumului. O stepă gălbuie acoperă dealurile; priveliștea se Întinde la nesfârșit Înspre est. N-a mâncat din ajun; nu se mai teme. Se trezește, Îmbrăcat, culcat de-a curmezișul patului. La Monoprix, În fața intrării de serviciu, un camion descarcă marfă. E puțin trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
în august ’44 în apartamentul lor, rechiziționat pentru trupele sovietice care treceau să elibereze Bucureștii. De câte ori auzea o voce guturală, vorbind rusește, tresărea răvășită. Ștunțkovici îi dăruise câteva nopți de pasiune cum nu mai întâlnise până atunci. Parcă toți ciulinii stepei ruse îi pârpoleau trupul, șfichiuri de crivăț îi răvășeau sufletul și nesfârșite hoarde de cazaci tot dădeau să intre în ea, când Ștrunkovici urla nesătul: „Sanitarnaia, eșcio raz, sanitarnaia, madam!“ După o săptămână, Ștrunțkovici s-a dus cu frontul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vedere, râurile se împart în două categorii: cu scurgere permanentă și cu scurgere periodică. Din ultima categorie face parte și Bârladul, alături de Bahlui și Jijia, care sunt lipsite complet de scurgere în timpul verii, însă, fiind situate într-o zonă de stepă și silvostepă, permit apariția unor viituri izolate, de scurtă durată, ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fluviul Dunărea, colectorul majorității apelor, care are la intrare un debit de 5.560 m3/s. Într-o corelație cu debitul se află nivelul apelor, care prezintă unele variații. Cele mai izbitoare oscilații de nivel sunt întâlnite la râurile de stepă, ca Jijia, Bahlui și Bârlad, deoarece precipitațiile au un caracter neregulat, iar albiile lor minore sunt foarte mici. 2.3. Așezare. Limite. Structură În descrierea geografică a bazinului bârlădean trebuie să ținem cont de câteva elemente morfometrice, precum stabilirea suprafeței
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de întrebare, de dimensiuni mari. În momentul în care își schimbă direcția, Bârladul taie pe stânga câțiva afluenți ai Prutului, iar din dreapta adună alți afluenți precum Simila, Tutova, Zeletinul și Berheciul. Afluent de parte stângă, Bârladul are un regim de stepă, cu creșteri periodice reduse ale nivelului de apă, care, în timpul secetelor, are doar o șuviță subțire de apă tulbure. Densitatea rețelei hidrografice prezintă variații, între 0,30-0,60/0,70 km2, datorită diferitelor condiții fizico-geografice. Lungimea totală a râului Bârlad
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secetă (fenomen frecvent întâlnit) când totalul înregistrează sub 200 mm anual. Datorită schimbărilor climatice, de-a lungul timpului s-au observat modificări în privința adaptării vieții la condițiile de trai, fapt datorat diferiților factori, precum vântul aspru de iarnă venit din stepele asiatice (crivățul) sau cel de vară, fierbinte și uscat (suhoveiul). De regulă, populația veche românească a încercat să valorifice și acești factori, prin construirea unor mori de vânt, unele păstrate și astăzi în sate, precum la Șuletea. Relieful este format
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de fag, gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu, stejar pufos, arțar tătărăsc). În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine (fag și carpen), fiind specifice bazinului bârlădean, iar alta marcată de zonele de stepă și silvostepă, din est și sud-est, mai mult spre regiunea Bazinului Prutului. De altfel, pădurea constituie principala resursă naturală (la finalul anului 1996, suprafața împădurită fiind de 84.258 ha, dintre care doar județele Vaslui și Galați aveau 49.776
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
există rezerve, deoarece, înainte de toate, trebuie verificate pe teren, iar ulterior, după confirmare, să fie atașate la totalul amintit. Rezultatele cercetării celor 516 localități din Moldova indică printre locurile preferate, de autohtoni și alogeni, zonele de podiș și cele de stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
provizii sau menajere etc.). Majoritatea așezărilor erau plasate pe văile din apropierea bazinului hidrografic al Bârladului, deoarece apa este un element vital pentru existența și ocupațiile locuitorilor. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
referire, menționează, pentru spațiul românesc de la est de Carpați, descoperirea unui total de 300 de așezări, ce provin din aproximativ 250 de localități, datate în veacurile V-VII, situate majoritatea în Podișul Central Moldovenesc (peste 150) și în zonele de stepă colinară din sud-estul Moldovei (peste 100), dintre care s-au cercetat prin sondaje sau săpături de amploare doar 45 de stațiuni. Din cele 300 de stațiuni, numai 98 fac parte din bazinul bârlădean, iar dintre ele doar în opt s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Sântana de Mureș, situație ce poate fi pusă și pe seama pătrunderii grupurilor nomade și, implicit, pe necesitatea comunităților autohtone de-a se retrage spre zone ferite, mai puțin accesibile slavilor. De altfel, s-a dovedit arheologic că în zonele de stepă și silvostepă, așa cum este și habitatul din Podișul și Bazinul Bârladului, unde băștinașii coabitau cu alogenii, în momentele tulburi s-au produs și dislocări de populații, de o mai mică sau mai mare amploare, spre deosebire de zonele împădurite, de deal, piemontane
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acestea se adaugă numai două necropole (Stoicani-Galați, Vinețești-Vaslui) și un mormânt izolat (Stația C.F.R. Dodești), singurele descoperiri funerare ale spațiului est-carpatic pentru această perioadă. Conform repartizării geografice, cele mai multe așezări erau situate în zonele de podiș (186), regiunile de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și cele mai puține în locurile montane ori submontane (13). Dintre aceste așezări, doar în 40 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje, săpături sistematice), care au confirmat prezența mai multor niveluri de locuire (Lozna-Botoșani, Suceava-Drumul Național
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldova, din intervalul cuprins între a doua parte a secolului al IX-lea și până la sfârșitul secolului al XI-lea, se ridică la 385, semnalate în 307 localități. Majoritatea acestor situri sunt amplasate în zona podișurilor (247), a câmpiilor sau stepelor colinare (113), mai rar în regiunile montane și submontane (25). Precum rezultă și din statistică, în Podișul și Bazinul Bârladului s-au găsit o mare parte din totalul vestigiilor semnalate în podișurile Moldovei (247). Din totalul celor 385 de obiective
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Sarkel - Belaja Veja și Bykov. Deși piesa de la Brăhășești este bizantină și a circulat în secolele X-XI, astfel de pandantive sunt puse nu doar pe seama populațiilor de la Dunărea de Jos ci sunt atribuite și triburilor turanice (pecenegi, uzi, cumani), din stepele nord-pontice (îndeosebi exemplarele foliacee, cu decor fito-florar). În privința utilizării lor există mai multe păreri: s-a afirmat că erau obiecte de podoabă pentru migratori (purtate singular ori în asociere cu mărgele), că stilizau piese de harnașament (clapetele de piele din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
răspândește obiceiul dispunerii morților cu capul la E pentru teritoriile nord-pontice, fapt menținut și mai târziu, în veacurile XIII-XIV. Tradiția depunerii cailor ca ofrandă, deci sacrificarea lor la moartea stăpânului, constituie un vechi ritual, specific populațiilor ugrofinice și mongoloide din stepele eurasiatice. Inventarul funerar cuprinde pe lângă ofrandele de animale și arme, obiecte de harnașament, vestimentație sau podoabă. Fiind războinici, era normal ca inventarul să conțină arme, iar printre cele mai frecvente în mormintele spațiului bârlădean sunt vârfurile de săgeți și cuțitele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Majoritatea așezărilor erau plasate pe văile din apropierea bazinului hidrografic amintit deoarece apa rămâne un element de comuniune om-natură, fiind indispensabil vieții și pentru desfășurarea ocupațiile umane. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor, au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ale Bârladului (lunca acestuia), excluzând, în acest caz, locurile montane sau submontane. Mai rar era folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de stepă și sporul demografic au determinat popularea unor zone din câmpie, îndeosebi în segmente cu grinduri înalte. Totuși, pentru arealul bazinului au fost preferate terasele superioare, inferioare și văile râului Bârlad, urmate de văile Zeletinului, Berheciului, Șacovățului, Racovei, Tutovei, Lohanului, Stemnicului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și În așteptarea lui m-am așezat pe un scaun cu o revistă În mână. În forfota confortabilă din jur am ațipit. Pentru prima oară după multă vreme era liniște. Zburam peste o Întindere pustie, cu smocuri de tufișuri de stepă, și pete de zăpadă. Un loc unde să fii singur cu lumea tăcerii. Apoi, a Început vântul. Știam că trebuie să fie rece, dar nu Îl simțeam. Puteam vedea, puteam auzi, doar nu simțeam nimic. mă puteam prelinge printre crengile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și în așteptarea lui m-am așezat pe un scaun cu o revistă în mână. În forfota confortabilă din jur am ațipit. Pentru prima oară după multă vreme era liniște. Zburam peste o întindere pustie, cu smocuri de tufișuri de stepă, și pete de zăpadă. Un loc unde să fii singur cu lumea tăcerii. Apoi, a început vântul. Știam că trebuie să fie rece, dar nu îl simțeam. Puteam vedea, puteam auzi, doar nu simțeam nimic. mă puteam prelinge printre crengile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de nevoie, unii dintre Înaintașii lui le părăsiseră cîndva. Tihna pe care Thomas nu o afla cu totul era, poate, În preajma fiordurilor, În Norvegia, de unde neamul său plecase de multă vreme. Iar melancolia ce-l cuprindea uneori venea, negreșit, dinspre stepa rusească, pe care el nu o văzuse niciodată; dorința de rigoare interioară, tot mai prezentă de la o vreme, era - s-ar fi putut spune - semnul moștenirii pru sace. Ingrid era Danemarca! Nu chiar. Semăna puțin cu o regină care trăise
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
asta din poze, deosebit de frumoasă; și la anii pe care Îi avea se distingeau, umbrite, trăsăturile de odinioară. Danemarca era plină de femei de vis, dar Antonia avuse, totdeauna, mister. Sau așa i se părea lui Thomas, tot gîndindu-se la stepele despre care povestea Rusoaica, la pădurile de mesteceni albi, la conții slavi, din care aceasta cobora. Ori la cealaltă descendență, prusacă: de acolo, peste timp, venea, poate, dorința, trecătoare, de ordine a lui Thomas; de acolo, pornirea de a filozofa
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ai Antoniei, albaștri spre verde. Rusoaica era acolo, Înlăuntrul adolescentului de pe trotuar, minusculă, cît un grăunte, alergînd prin venele acestuia, prin creier, prin vintre, prin sexul ce căuta primele Împreunări; Antonia privea prin ochii urmașului ei neștiut America, nimic din stepele rusești, din zăpezile de acolo, unde ea, de fapt, nu călcase niciodată; cele două mari puteri se Întîlniseră Într-o carne tînără, globule germane și un radical viking armonizau amalgamul sanguin ori poate Îl tulburau; și mama lui Bert era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]