1,136 matches
-
în primul rând, de terenul psiho-biologic al subiectului. Precizăm că prin teren sau constituția somato-psihică, se înțeleg tendințele congenitale biologice, bine fixate de individ de-a lungul generațiiilor, de a răspunde cu o a atitudine, mai mult sau mai puțin stereotipă, la anumite excitații sau constelații de factori etiologici, precum si dispoziția de a schimba modelul de atitudine corespunzătoare ulterioară, în interiorul unor limite bine precizate. Acest punct de vedere este acceptat și de către B, Peuleikhoff și K. Mester. Pentru nevroze au semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1) Simptomele esențiale, constante: a) Disociația intrapsihică, ce constă în pierderea armoniei și a continuității oricărei activități psihice în toate domeniile (gândire, limbaj, afectivitate, voință, tendințe, comportament) și care se manifestă prin următoarele: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau explozivă, stereotipă sau automată, ludică, manieristă, teatrală etc. - pasivitate, sugestibilitate și mimetism, - dedublarea personalității. b) Disocierea între Eul bolnavului și lumea externă se caracterizează, în primul rând, prin pierderea contactului vital cu realitatea și polarizarea exclusivă a bolnavului pe viața sa interioară
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a bolnavului pe viața sa interioară, realizând forma de existență autistă, de „închidere în sine patologică” (E. Minkowski). În domeniul vieții afective remarcăm dezinteres, inerție, apatie. 2) Simptome inconstante: a) Sindromul catatonic reprezentat prin: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau stereotipă, - pasivitate, sugestibilitate și mimetism. b) Delir caracterizat prin următoarele aspecte: - incoerență, - organizare paralogică de tipul gândirii onirice, - tulburări de comportament. c) Halucinații auditive, cenestezice sau fenomene de automatism mintal. La cele două grupe de simptome psihopatologice, specifice schizofreniei, mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pulsiuni, sublimări sau formații reacționale” (S. Freud). În aprecierea tipologică a personalităților nevrotice se ia drept criteriu de referință stadiul de dezvoltare libidinală care are ca obiect fixațiile obsesive sau mecanismele de apărare ale Eului într-un fel preferențial și stereotip în scopul rezolvării conflictelor intrapsihice. Se izolează, în acest sens, următoarele tipuri de caractere: oral, sadic-anal, falie, narcisic sau masochist. Tipul oral este specific personalității isterice, cu trăsături pasive și de dependență afectivă, acest tip de personalitate histrionică fiind mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificație negativă (negri, evrei, comuniști, capitaliști, sindicate etc); Substituirea unor nume prin simboluri (roșu = comunism etc.); Selecția, constând în prezentarea selectivă a faptelor, într-o formă cenzurată, care, prin aceasta, să servească direct interesele acțiunii de manipulare; Repetiția cu caracter stereotip și efect persuasiv a unor teme slogan ale ideologiilor statului totalitar de tipul dictatura proletariatului etc.; Aserțiunea constând în prezentarea parțială numai a unui aspect convenabil al lucrurilor, într-o anumită imagine, în mod deliberat cu scop vădit propagandistic, Apelul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față, prin „condițiile vieții trăite” înțelegem totalitatea „evenimentelor vieții cotidiene” care construiesc o anumită configurație de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un observator direct, care sintetizează prin gest și vorbire structura tipic socială a personajelor. Pentru a defini personajele, Caragiale folosește mijloace diverse, pe care le armonizează perfect. Felul de a vorbi sugerează nuanțat caracterul și atitudinea. Gestul sau formula verbală stereotipă accentuează grotesc o trăsătură dominantă. Cadrul în care este plasat personajul îl definește, indicațiile scenice amănunțite întregesc portretul fizic și moral. Există în Conul Leonida sau în O scrisoare pierdută pasaje în care indicația scenică e dezvoltată ca în caietul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
din care face parte Farfuridi; ele trădează o nuanță privat-activist lucrativă, totuși cu ușoare note de stridență dacă ne referim la numele gazetei „Răcnetul Carpaților“. Spre deosebire de majoritatea personajelor din O scrisoare pierdută, caracterizate prin câte o formulă sau un gest stereotip („curat“ sau „fix“), Cațavencu nu are asemenea ticuri, care i ar contrazice flexibilitatea. Îndreptat mereu spre parvenire, se adaptează la orice situație și cade totdeauna în picioare. Își acoperă „machiaverlâcurile“ cu o perdea alcătuită din fraze bombastice: Scopul scuză mijloacele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
manifestă în forme specifice fiecărei comunități umane istoric constituite, aptitudinea animalică instinctivă are manifestare unică în cazul tuturor indivizilor și tuturor colectivităților. Ca atare, limbajul animal este universal și ca manifestare, ca limbă, și, prin aceasta, este un fenomen biologic stereotip, fără istorie, în vreme ce limbajul uman se manifestă diferențiat de la o comunitate la alta, prin limbi diferite, impregnîndu-se de particularismul și de viața istorică a comunității. Numeroase alte diferențe, cantitative și calitative, fac aproape imposibilă raportarea limbajului animal la cel uman
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
conceptul la care ne-au condus alte folosiri. Se spune: nu este așa! - dar este totuși așa - și nu se poate face nimic când aceste contradicții se tot repetă.“16 De multe ori căutarea sau imaginarea unor alternative la folosiri stereotipe ale expresiilor lărgește orizontul vederii noastre, îmbunătățește înțelegerea noastră despre modul cum funcționează gândirea și limbajul. Suferim întotdeauna în această privință și câștigăm ceva important ori de câte ori reușim să facem un pas cât de mic în această direcție. Îndemnul lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mod, ea încurajează oamenii să privească cumpărăturile și consumarea produselor ca fiind activitățile vieții lor și să creeze imagini false ca de pildă, iluzionarea cetățenilor obișnuiți că sunt tineri, atractivi, bogați și liberi. Putem remarca și frecventele critici despre imaginile stereotipe ale femeilor din reclamele care se prezintă pe toate canalele de comunicare. Agenții de publicitate argumentează în apărare că cei ce consumă sunt în stare să hotărască singuri și că nu vor cumpăra lucruri de care nu au nevoie. Publicul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o reluăm, artistic, în filigranul acestui text. "Of, neamu' nevoii!". Chiar așa! 15 iulie 2014 Verbiajul dezinhibat al valahilor a făcut ca, de mai bine de câteva decenii, să fie creat și infuzat în mentalul colectiv al restului țării un stereotip rasist împotriva moldovenilor. Nu este zi în lumea analfabetă a capitalei, lume perfect subscrisă axiomei fondatoare "legea e decât pentru proști" a jefuitorului sudic, în care referința denigratoare la adresa moldovenilor să nu fie prezentă. Fie că e vorba de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
melancolie Îi furnizează liniștea metafizică a celui care se știe protejat de autoritatea imprescriptibilă a Cuvântului. Nimic mistic, totuși, În liniștitul ei drum spre moarte. Imaginile captate de jurnal se succed Într-o agitată monotonie, variante din ce În ce mai negre ale dorinței stereotipe de a se sinucide. Capodopera sa poetică, volumul Ariel, e scris Într-o singură lună, În toamna anului 1962. Cu câteva săptămâni Înainte se despărțise de Ted Hughes și intra Într-o nouă viață - intra, de fapt, În moarte. La
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
D. Ciumăgeanu, C. Manolache, I. Stănică, C. Ciofu etc. au condus la următoarele constatări: * în cursul demutizării acești copii au un vocabular sărac; * cuvintele care-i interesează sunt mai repede însușite, chiar dacă se pronunță mai greu; * utilizează numeroase cuvinte clișee, stereotipe, cu conținut sărac și deformat; * nu reflectă flexiunea cuvântului, ci îl folosesc așa cum l-au învățat prima dată; * se manifestă decalajul dintre vocabularul activ și cel pasiv, între cel oral-uzual, agramat și cel scris, dirijat de terapeut; * cu privire la structura gramaticală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
categorie de autiști calmi, inactivi, docili, contemplativi, absenți, cu o trăire idilică de consolare. Ambele categorii prezentate au și elemente comune: * prezintă tulburări de somn-veghe sau insomnii rebele, unii dorm 1-2 ore pe noapte restul fiind consumat într-un joc stereotip; * primele semne apar înainte de vârsta de 3 ani (Kanner) sau după 3 ani (Asperger); * incapacitatea de centrare a unui interes intelectiv, în afara celui ludic sau alimentar (de gurmand); * diminuări calitative în zona informațiilor și relațiilor sociale, precum și în comunicare; * aspecte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
înainte de vârsta de 3 ani (Kanner) sau după 3 ani (Asperger); * incapacitatea de centrare a unui interes intelectiv, în afara celui ludic sau alimentar (de gurmand); * diminuări calitative în zona informațiilor și relațiilor sociale, precum și în comunicare; * aspecte comportamentale restrictive, repetitive, stereotipe; * diverse alte tulburări fiziologice și comportamentale dezintegrative ale copilăriei. Din aceste multiple semne etio-simptomatice se desprinde ideea că acțiunea de cercetare, educație și terapie (tratament), poate fi diferențiată la cele două categorii enunțate. Ca urmare se desprind aspecte clinice semnificative
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
interesul pentru detalii adesea nesemnificative și nu pentru întreg); * incapacitatea de a înțelege umorul, glumele, chiar și la vârste înaintate; * preocupare circumscrisă unui domeniu de interes, anormală fie ca intensitate, fie ca centrare (Asperger). 4. Uimitoarea rezistență la schimbare * comportamente stereotipe: învârt obiecte, sar, se leagănă, lovesc obiecte, aranjarea obiectelor într-o anumită ordine, același ritual înainte de culcare etc.; * preocupare persistentă pentru părți ale obiectelor. Echipa de evaluare, diagnosticare și terapie: * Copilul; * Familia; * Medicul (neurolog, pediatru, psihiatru) - informații despre SNC; medicamentele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul (fonem) care înlocuiește o multitudine de foneme, să se lupte asupra unor perseverări stereotipe vechi, având reticențe și mișcări neașteptate, la nivel de alertă pentru acțiuni noi, feluri de mâncare inedite, memorări de cuvinte după imagini, diferențieri de imagini pe jetoane etc. Toate aspectele metodice la care ne-am referit, cu valoarea profilactică și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
v.c.= 4 ani = v.m 1-2 ani sau v.c. = 6 ani v.m.= 3 ani ), le-am clasat corespunzător debilului mintal, apreciind și aici grade diferențiate până la irecuperabili. De altfel, irecuperabilii sunt ușor de depistat prin comportamentul bizar și stereotip, dezacordul între mișcări, fenomenele de ecolalie sau idioglosie ce face imposibilă comunicarea lor, închiși, anxioși, comportare psihoastenică. Și la ceilalți, tulburările de vorbire determină un dezechilibru funcțional în structura dinamică gândire-limbaj, fapt demonstrat prin multiple cercetări medico-pedegogice, dar fenomenul este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
m. 3 ani) le-am clasat corespunzător debilității mintale. Acestea prezentau o comportare psihostenică, copii închiși, anxioși, necomunicativi, cu sărăcie emoțională, inactivi, până la imobilitate. Alții prezintă stări de perseverație în atitudine, mișcări, joc, gândire și joc, vorbire, comportament bizar și stereotip, prezintă stări de euforie exagerată, dezacord între mișcările, faptele și gesturile lor. Deci logopedul nu constată numai gradul de tulburare a vorbirii ci ține seama de normalitatea sau anormalitatea cazului și chiar în cadrul normalității va ține seama de tipul lui
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care se adaugă un comportament psihopatic, manifestat printr-o slabă adaptare la realitatea înconjurătoare. Cei din grupa a doua, cu mișcarea încetinită, devin închiși, nu se joacă, nu vorbesc, au o stare de apatie, uneori acceptă o formă de joc stereotipă, nu creează. Se acomodează greu la cerințele învățăturii, efortul școlar îi epuizează, înregistrează insuccese la învățătură, gândirea își pierde plasticitatea. Aceștia prezintă bradipsihie și bradilalie (mai ales în urma encefalitei epidemice), apar și elemente de parkinsonism (tremurări ale capului, mâinii) însoțite
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să se încadreze mai ușor în activitate. Ca efect al dificultăților întâmpinate în procesul de comunicare verbală și scrisă, la copilul debil mintal apar trăsături negative ale personalității, sub forme inadecvate de reacție: râde fără rost, țipă, recurge la formulări stereotipe sau are uneori crize de furie. Deoarece limbajul este un fenomen complex și activitatea educativă de corectare a lui este dificilă și multilaterală, iar ca punct de plecare trebuie să aibă motivații adecvate, profesorul logoped trebuie să obțină cooperarea copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-l poate descuraja. De asemenea, prin vocabularul abordat, prin lectura discutată, prin vizionarea unui diafilm, planșele ilustrative (simple sau în serie), prin conversația cu subiectul etc. se contribuie la dezvoltarea întregii activități intelectuale și psihice a lui. Procedurile mecanice și stereotipe logopedice, trebuie să alterneze cu vorbirea caldă, expresivă și armonioasă a logopedului, luându-se în considerare aspectul semantic al vocabularului și combaterea exprimării agramate. Îndrumarea sinceră, sugestivă, atitudinea optimistă și afirmativă a logopedului creează empatia cu subiectul, ceea ce duce spre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se constată că în formarea și dezvoltarea abilităților de scris-citit nu este suficientă numai perceperea corectă a limbajului și grafemelor, după cum nici reprezentarea și ordonarea lor în spațiul paginii nu contribuie la realizarea actului lexic-grafic pe deplin. În acest mecanism stereotip sunt implicați „factori de organizare mintală, structurală și afectiv motivațională și de întreținere prin efort voluntar” observă autorul Emil Verzea (op. citată). Iată de ce, Profesorul Constantin Păunescu precizează că „de fapt nu există o dislexie disgrafie” ca o tulburare de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Terminologia Educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București, 1974), exercițiul fizic este definit ca fiind: „actul motric repetat sistematic care constituie mijlocul principal de realizare a sarcinilor educației fizice și sportului.” Exercițiul fizic nu trebuie înțeles numai ca o repetare stereotipă, ci ca o posibilitate de adaptare permanentă la condițiile interne și externe. În acest context, Dragnea A. și Bota A. (1999) susțin că: „exercițiul fizic nu presupune doar o repetare sistematică, ci și posibilitatea de a construi, de a asambla
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]