1,350 matches
-
al zecelea an al împresurării Troiei. În timp ce tăietorii au tăiat și vor tăia mari trunchiuri și apoi își vor da un răgaz în veșnicia aceleiași ore a timpului. Și astfel, câmpia plină de mânie, de moarte și de slavă, câmpia stearpă și bătută de vânt de sub Troia, înainte să devină pustiu și amintire, cenușă și tăcere, mai trăiește încă o dată, și apoi mereu, ca veșnice valuri, puhoaie, păduri și stele, ogoare și vânturi. Violență și purificare Alături de comparații, prin care îngustul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de altă parte, astrele se află în eternă mișcare, în timp ce insulele sunt, ca plantele, etern statornice, prinse în rădăcinile lor din adânc, pe care nici nu le știu. Ca bucată de pământ, o insulă poate să fie orice, de la stâncă stearpă până la un Eden, trecând prin toate felurile de înzestrare cu viață, după cum sunt aici, dincolo sau în orice altă parte. Și pot fi locuite, de mai mulți ori mai puțini, pot fi doar vizitate și pot fi părăsite și lăsate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
destul de adânc pentru a putea sluji drept port, are și plaje cu nisipuri aurii. În interior sunt cam de toate, poate unele înălțimi, poate chiar râuri, de vreme ce se vorbește despre izvoare și despre lunci, oricum bălți și mlaștini alături de petice sterpe de pământ și de stânci, fie ele pe marginea mării sau undeva printre desișuri. Și este, poate tocmai în miezul insulei, o peșteră îndeajuns de încăpătoare ca să sălășluiască în ea, ani după ani, Prospero și Miranda. Iar din text se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
grăitoare în numele de locuri. Astfel, slavii sunt reprezentați în toponimia romînească printr-o mulțime de nume diverse onomasiologic și lingvistic: Bîrza (< sl. brǔzǔ „repede“), Cerna (< sl. črǔnǔ, „negru“), Crasna (< sl. Krasînǔ, „frumos“), Dîmbovița (< bg. dobǔ, „stejar“), Ialomița (< sl. jalovica, „pămînt sterp“), Milcov (< bg. milkav, „dezmierdător“), Prahova (< sl. prahov „prăfuitoarea, stropitoarea“), Putna (< sl. putǔna, „vale cu drum“), Snagov (sl. snĕg, „zăpadă“), Suceava (< sl. sŏčava, „valea cu soc“), Vodița (< sl. vodica, „apa mică“) Zlatna (< sl. zlatno, „cu aur“), Dîlga (< sl. dlǔgǔ, „lung“), Ruda
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slavii și pe care l-au înlocuit cu un altul din limba lor, apropiat fonetic, dar adecvat semantic. Hasdeu a pus în legătură forma Ialomița sub care e atestat numele rîului în timpul lui Mircea cel Bătrîn cu sl. jalov, „arid, sterp, neroditor“, care corespunde atît din punct de vedere fonetic (vn trece frecvent în mn, ca în pivniță > pimniță, apoi simplificarea grupului mn ca în agnellus > mńel > miel), cît și din punct de vedere semantic (avînd în vedere caracteristicile geografice ale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ale zonei din bazinul inferior al Ialomiței). Mai mulți lingviști și istorici importanți preiau soluția lui Hasdeu, „traducînd“ în diferite nuanțe sensul sintagmei toponimizate de slavi ca reper hidronimic: „loc nelucrat“, „rîu care curge prin locuri pustii“, „rîul din pămînturi sterpe“, „pămînt sterp“, „stearpa“, „valea neroditoare“. Mai ales că în secolul al XVI-lea începe să apară în documente și forma intermediară fonetic Ialomnița, care se menține sporadic pînă la sfîrșitul secolului al XVII-lea. Variantele rare Ialonița și Ialunița sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din bazinul inferior al Ialomiței). Mai mulți lingviști și istorici importanți preiau soluția lui Hasdeu, „traducînd“ în diferite nuanțe sensul sintagmei toponimizate de slavi ca reper hidronimic: „loc nelucrat“, „rîu care curge prin locuri pustii“, „rîul din pămînturi sterpe“, „pămînt sterp“, „stearpa“, „valea neroditoare“. Mai ales că în secolul al XVI-lea începe să apară în documente și forma intermediară fonetic Ialomnița, care se menține sporadic pînă la sfîrșitul secolului al XVII-lea. Variantele rare Ialonița și Ialunița sunt, probabil, accidente
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bazinul inferior al Ialomiței). Mai mulți lingviști și istorici importanți preiau soluția lui Hasdeu, „traducînd“ în diferite nuanțe sensul sintagmei toponimizate de slavi ca reper hidronimic: „loc nelucrat“, „rîu care curge prin locuri pustii“, „rîul din pămînturi sterpe“, „pămînt sterp“, „stearpa“, „valea neroditoare“. Mai ales că în secolul al XVI-lea începe să apară în documente și forma intermediară fonetic Ialomnița, care se menține sporadic pînă la sfîrșitul secolului al XVII-lea. Variantele rare Ialonița și Ialunița sunt, probabil, accidente de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
tip metonimie, realizată în momentul genezei toponimului sau pe parcursul consolidării și „multiplicării“ sale onimice. Analizînd categoriile geografice denumite de urmașii toponimici ai entopicului slav jalov, Dragoș Moldoveanu observă că, pe un teritoriu larg (Romînia, Bulgaria, Cehia), acestea sunt dealuri, munți („sterpe“ sau unde pasc vitele „sterpe“), cîmpuri „sterpe“, unul singur (Ialovski potok în Slovenia) desemnînd o apă (sensul fiind, probabil, „pîrîul sterpelor“). Unele variante fonetice ale acestei „familii“ toponimice (Elovarsko, Elevarsko) au putut sugera și o altă bază apelativă slavă (*jelovú
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
genezei toponimului sau pe parcursul consolidării și „multiplicării“ sale onimice. Analizînd categoriile geografice denumite de urmașii toponimici ai entopicului slav jalov, Dragoș Moldoveanu observă că, pe un teritoriu larg (Romînia, Bulgaria, Cehia), acestea sunt dealuri, munți („sterpe“ sau unde pasc vitele „sterpe“), cîmpuri „sterpe“, unul singur (Ialovski potok în Slovenia) desemnînd o apă (sensul fiind, probabil, „pîrîul sterpelor“). Unele variante fonetice ale acestei „familii“ toponimice (Elovarsko, Elevarsko) au putut sugera și o altă bază apelativă slavă (*jelovú, „cu brazi“), mai ales pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau pe parcursul consolidării și „multiplicării“ sale onimice. Analizînd categoriile geografice denumite de urmașii toponimici ai entopicului slav jalov, Dragoș Moldoveanu observă că, pe un teritoriu larg (Romînia, Bulgaria, Cehia), acestea sunt dealuri, munți („sterpe“ sau unde pasc vitele „sterpe“), cîmpuri „sterpe“, unul singur (Ialovski potok în Slovenia) desemnînd o apă (sensul fiind, probabil, „pîrîul sterpelor“). Unele variante fonetice ale acestei „familii“ toponimice (Elovarsko, Elevarsko) au putut sugera și o altă bază apelativă slavă (*jelovú, „cu brazi“), mai ales pentru numele de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ai entopicului slav jalov, Dragoș Moldoveanu observă că, pe un teritoriu larg (Romînia, Bulgaria, Cehia), acestea sunt dealuri, munți („sterpe“ sau unde pasc vitele „sterpe“), cîmpuri „sterpe“, unul singur (Ialovski potok în Slovenia) desemnînd o apă (sensul fiind, probabil, „pîrîul sterpelor“). Unele variante fonetice ale acestei „familii“ toponimice (Elovarsko, Elevarsko) au putut sugera și o altă bază apelativă slavă (*jelovú, „cu brazi“), mai ales pentru numele de munți și dealuri, care nu e potrivită însă și pentru rîul Ialomița, care are
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aprecia că este „cea mai galbenă gîrlă ce avem în țara noastră“). Etimonul format pe această bază, *Ilavinica, a putut fi contaminat cu cealaltă rădăcină slavă discutată, *Ialovnița (așa cum s-a petrecut mai tîrziu în graiurile muntenești cu ialoviță, „vacă stearpă“ sau „grasă“, pentru care se folosește și varianta ialomiță, presupunere sprijinită de două atestări din secolele al XV lea și al XVI-lea (Elovnița, Elovnițov) și de evoluția ja > e din mediobulgară. Față de soluțiile de mai sus, care susțin plauzibil
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fost arsă pădurea sau vegetația“), Loviște (< sl. loviște, „loc de vînătoare și/sau pescuit“), Măieriște (< magh. mogyoró, „alună“ sau germ. Meierei, „fermă“ + iște), Pociovaliște (< sl. počivaliște, „loc de odihnă“, probabil pentru animale, sinonim cu rom. zăcătoare), Poloniște (< ucr. polonina, „regiune sterpă, nefertilă“+ -iște), Prihodiște (< sl. prihodiște, „locurile pe care pasc vitele în drum spre adăpost sau spre sat“ + -iște), Rîmniște (< rîmnic, „iaz, heleșteu“ < sl. rîbnik, „loc cu pește“ + iște), Rojiște (< sl. roșa, rușa, „trandafir, măceș“ sau rŭȘî „secară“ + -iște), Macoviște (< sl.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
șaptesprezece, din același domeniu semantic, menționați de același autor într-o listă de patruzeci și trei de cuvinte considerate ca provenind mai probabil din substrat (băl, borț(oasă), brâncă „erizipel; boală la vite“, codru, creț, fluture, lai, negură, păstaie, scorbură, sterp, vătui). Alți lingviști apreciază că unele dintre aceste cuvinte provin din alte limbi, chiar din latină (de ex. codru, fluture, negură, vătui). Dintre termenii, din cele două liste, care denumesc animale, păsări, plante sau configurația terenului, mulți aparțin mediului crescătorilor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Romaniei. Acestea au pătruns, pe cale orală, în latină dunăreană și s-au transmis numai românei. Ele vor constitui conținutul unui volum aparte. Iată câteva: broatec, cir, ciumă „umflă tură“, frică, jur (din în jur, împrejur), papură, mic, plai, spân, stup, sterp, sturz. Împrumuturi vechi germanice? În latină, au existat o serie de împrumuturi și din limbile populațiilor germanice învingătoare, care s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Roman și au adoptat treptat latina, părăsindu-și în cele din urmă limbile proprii, ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Zvârlind” pe obiectul perceperii „vălul alb” al artei, Rafaelii însuflețesc marmura, transformă senzualele Venere în Madone, imaginează din femeia banală „prototipul îngerilor din senin”. Gestul simplu de ridicare a vălului face ca ochiul rece să reflecte tern „o bacantă” - „femeie stearpă, fără suflet, fără foc”, „fața pală de o bolnavă beție, buza învinețită de-al corupției mușcat”. Portretul din urmă este însă un produs al instinctelor inumane, care degradează atât obiectul cât și subiectul cunoașterii. Principiul suprem al comportamentului uman trebuie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dezbaterile aprinse din cadrul grupului boem de ziariști, scriitori, artiști, profesori, etc., din aceste romane se plasează totuși, prin evidentul deficit de finalitate practică, pe un nivel superior al aceleeași paradigme a "marii trăncăneli", plagă nevindecabilă a spiritualității românești. Conceptualizarea abstractă stearpă nu este decât o versiune intelectualizată a manifestărilor locuționare prolixe și ofensive, genial captate de Caragiale atât în varianta "miticismului", înțeles ca "logos parazitar"149, cât și în cea a mahalagismului. Stânjenitor prin frecvență și prin perseverență, vizând "toate categoriile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
SLAVE Scuze! Prietene ...latin: Nu prea-i adevăr în vin! Vinu-i slab, iar eu cred că, Adevăr mai mult e-n...vodcă! VIS UTOPIC Undeva, într-o cireadă, Vrând viței normal-să ,,facă", O idilă se înnoadă: Bou bătrân c-o stearpă vacă! UNUI PESCAR EPITAF Pe sub frunzele de plaur, Ai pus plase pân-acum; Scumpul ,,peștișor de aur", S-a prins azi, în mod postum ! EVRIKA! Cine m-a pus să mă-ntrec, Ca-notând râul să trec?! Uf! Constat că nu
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
clipe monotonia cursei lor, în timp ce aureola de foc a soarelui de Yucatan ne avertizează că zăduful de până acum n-a fost decât o glumă. Există, se spune, filoane bogate de apă undeva la mari adâncimi, adevărate fluvii subterane și sterpe, dar la suprafață nu țâșnește nici un izvor. Mayașii au trebuit să amenajeze adevărate cisterne naturale în depresiuni pentru a conserva apa puținelor ploi ce cad în Yucatan. Cerul e limpede aproape tot timpul, ca acum, și fierbinte. Ceea ce explică această
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
alt timp tresar noaptea când șacalii încep să urle. Ziua, o căldură atroce alungă și aceste umbre. Mă uit în jur. Pietre goale, înnegrite de soare, ruine secetoase, șoseaua goală și autocarul care așteaptă să ne ducă mai departe. Singurătate stearpă care ar trebui să fie dezolantă și care, dimpotrivă, îmi dă o stare ciudată, de parcă aș fi drogat. "Adevărul? ar murmura aici, un sceptic ironic. Uitați-vă cum în orbitele zeilor de piatră și-au făcut cuibare șopîrlele!" Mă suspectez
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
-l contrazicem. — Domnule Short, când ați văzut-o ultima dată pe fiica dumneavoastră? l-am întrebat. — Betty a venit în Vest în primăvara lui ’43. Ochi alunecoși, inimă zburdalnică. Nu o mai văzusem de când am părăsit-o pe zgripțuroaica aia stearpă de nevastă-mea în Charlestown, Massachusetts, pe 1 martie 1930 după Hristos, și nici c-am privit peste umăr. Dar Betty mi-a scris că are nevoie de un loc unde să se aciueze, așa că... — Scurteaz-o, tataie, îl întrerupse Lee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ca niște negustori greci și vorbind grecește, Germanicus simți brusc o puternică indignare când descoperi că zidurile orașului închideau înăuntrul lor un infern. Populația acelui oraș faimos și evoluat era extenuată de spolierile fiscale și de foamete, din cauza câmpiilor devenite sterpe. Într-o liniște înspăimântătoare, sub porticurile grandioase zăceau cu sutele țărani și locuitori din afara zidurilor, epuizați de foame. Adăpostiți în colțurile umbroase, fără glas, fără să aibă puterea de a întinde mâna, agonizau în tăcere. Noaptea, grupuri de vigiles adunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
era chemat. Procesul împotriva lui Creticus a durat, într-adevăr, o zi; dată fiind faima lui ca soldat, senatorii nu îndrăzniră să-l ucidă, și-l trimiseră în exil. Lași și lipsiți de milă, aleseră însă o insulă îndepărtată, stâncoasă, stearpă și cu foarte puțină apă din Aegeus, în arhipelagul insulelor Cyclades: Gyaros. — Nu-l vom mai vedea, spuse Agrippina. Închise ochii, își strânse pleoapele care o usturau, înroșite; acesta era acum felul ei de a plânge. Adăugă: — Nimeni nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
circ, petrecerile care i-au făcut celebri pe alți împărați, iubirile mereu noi și exotice, spectacolele cu gladiatori sau cursele de cai. Se cufunda în lectura vreunui codex sau volumen, singur cu glasurile solemne, cunoscătoare din vechime. Mintea lui era stearpă; în timpul exilului din Rhodos nu găsise altceva mai bun de făcut decât să aprofundeze misterele artei magice chaldeene. Îi plăceau miturile vechi de secole și ținuturile îndepărtate. În particular însă iubea, și a iubit din ce în ce mai mult, pe măsură ce creștea ura sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]