51,621 matches
-
Ion Luca Ca..., publicată anul trecut la Arvin Press. Citind-o, stai să te întrebi dacă meritul "potrivelii" e al naturii sau al culturii. Altfel spus, cine respectă, schimbînd ce e de schimbat, modelul. Florin Gabrea, în intenții și în stil, sau societatea. În intenții și în stil. Un pretins voievod al românilor, Constantin Valentin Tamburin (pricepeți aluzia...), înființează M.L.P.H. (acronim ambiguu), "sectă" politică în care personajele-membri cred nezmintit. Mai puțin V.Mazilescu, "un român poet" (ca toți ceilalți români, de
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
Arvin Press. Citind-o, stai să te întrebi dacă meritul "potrivelii" e al naturii sau al culturii. Altfel spus, cine respectă, schimbînd ce e de schimbat, modelul. Florin Gabrea, în intenții și în stil, sau societatea. În intenții și în stil. Un pretins voievod al românilor, Constantin Valentin Tamburin (pricepeți aluzia...), înființează M.L.P.H. (acronim ambiguu), "sectă" politică în care personajele-membri cred nezmintit. Mai puțin V.Mazilescu, "un român poet" (ca toți ceilalți români, de cînd se știu). Specialitatea casei e, de
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
ei, fie și ca elemente de entropie într-o lume ce tinde cu atâta ușurință spre timpurie osificare și bolnăvicios abandon al onestității. Că am dreptate, o dovedește admirabilul echilibru al unui ziar intitulat "Gazeta sporturilor", unde armonia reușită între stilul lui Ovidiu Ioanițoaia și cel al lui Cătălin Tolontan au condus la crearea unei veritabile instituții a presei românești de azi. Nu cred că Ion Cristoiu și Cristian Tudor Popescu pot fi eliminați de pe ecranele televizoarelor prin astfel de campanii
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
întîlniri de falii care se imbrică. Doborîrea fanioanelor, rapidă, ca un schimb de mingi fără azimut și scrisul încet, migălit. De fapt, de la o viteză încolo, experiențele trepidează pe loc. Un fel de centrifugă aruncă afară doar fragmente fine ca stil, nesăbuite, deseori, ca idee. Ambiții de om care, mai tînăr sau mai trecut, nu crede în sfaturi. A cărui curiozitate ține de plăcerea, deseori brutală, a descoperirilor pe care le face un diletant, un amateur, nu de ștaiful rutinat al
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
duhul, respirația egală a minții mele"; de aceea nu e sigur dacă literatura se scrie din obsesiile vieții sau dacă fantasmele literaturii tensionează viața. Cert este că jurnalul este literatură și încă una la cel mai înalt nivel. Artificiile și stilul ficțiunii nu sînt ocultate în discursul diaristic și, oricum, descriptivismul policrom și luxuriant, arhitectura fină a viselor și substraturile lor simbolico-mitice, reflecțiile subtile pe marginea scrisului sînt deja o marcă înregistrată. Dincolo de impresii și analize, Jurnalul rămîne aceeași fascinantă, pentru că
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
care spuneați că cinematografia românească nu există, cu excepția unor regizori, și i-ați numit pe Pintilie și pe Liviu Ciulei. - Da. - Mai adăugați vreun nume? - Nu, nu adaug. Nu există nici un alt nume. Există filme însă. Dar autori al căror stil, a căror scriitură, s-o identifici... Pentru că asta face autorul. Stilul face pe autor. Asta nu găsești. Găsești însă accidente în istoria filmului românesc. Un accident ar fi Moromeții, altfel Gulea e destul de jos, așa, ca performanță. Dar Moromeții este
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
i-ați numit pe Pintilie și pe Liviu Ciulei. - Da. - Mai adăugați vreun nume? - Nu, nu adaug. Nu există nici un alt nume. Există filme însă. Dar autori al căror stil, a căror scriitură, s-o identifici... Pentru că asta face autorul. Stilul face pe autor. Asta nu găsești. Găsești însă accidente în istoria filmului românesc. Un accident ar fi Moromeții, altfel Gulea e destul de jos, așa, ca performanță. Dar Moromeții este un film bun, un film foarte important, în orice caz face
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
întîmplă accidente. Dar nu există un autor așa, pe care...să intri în sala de cinema , să vezi două fragmente și să zici, da, ăsta e ăla, e evident. |sta-i Hitchcock. E clar că e Hitchcock. Să-i recunoști stilul. Să intri în sala de cinema și să zici, ăsta-i Tarkovski. - Cînd v-ați hotărît să faceți cinema, ați avut un model? - Un regizor? - Deci român nu. Nici străin? - Nu. N-am avut nici un model. M-am apucat să
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
Adrian Buz scrie acum mai matur. Cele șase proze ale volumului nu sunt toate inedite. Be Cool Honey-Bunny și Iugoslavia, mon amour (acum cu titlul ușor schimbat) sunt reluate din antologia Respiro. Cu minime variații, prozele sunt scrise în același stil al interferențelor narative unde alternanța discursurilor înseamnă fractură, indeterminare, fragmentarism la nivelul scenelor, dar un secvențialism, de data aceasta, din fericire, mult mai bine controlat. Epicul rămâne în continuare doar un pretext narativ, e banal sau te lasă mai degrabă
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
cărți, unde rostul istoricului literar e să scuture tomurile de praf și să facă ordine. După aceleași procedee - al decupajului pe decenii și al organizării materiei pe generații - a redactat ulterior, în 1975, două volume despre Poezia românească contemporană. Inadecvarea stilului narativ și automatismul simplei inventarieri tematice sar imediat în ochi. Al Piru scrie la fel despre Nichita Stănescu și Poeții Văcărești, despre Camil Petrescu și Mihail Davidoglu. Procedează ca un chirurg, căruia îi e indiferent pacientul. Răceala de execuție a
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
să mă ierte - nici cu muzică popească, lălăită, care, prin exces, a cam luat locul ŤCîntării Românieiť din ŤEpoca de aurť". O replică dată fostului înalt activist Pavel }ugui, sub titlul Furia chioară a vanității, înscrie o culme a acestui stil incriminator și suculent, în care, desigur, rezonează îndelungatele noastre decepții comune, așa cum într-o scoică se poate percepe vuietul mării: "Iertați-mi curiozitatea: de pe urma dv. ce rămîne? O tonă de procese verbale din arhiva C.C. al P.C.R.? Albume de fotografii
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
cu nume", iar știrile sînt redactate corect, vădind familiarizarea cu domeniile artistice. Nu lipsesc nici polemicile și replicile lor. Adresîndu-se unui public eterogen ca nivel de instruire, dar pe a cărui inteligență se scontează, articolele trebuie să conțină explicații în stil limpede-atrăgător, să dea cheia de înțelegere a unei cărți, a unui spectacol sau film, să incite curiozitatea (rolul publicațiilor de tiraj mare în orientarea spre valoare a cititorilor e hotărîtor. Cu atît mai mult această responsabilitate nu poate fi lăsată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
lung, prin întuneric. Accesul către scenă. Prin holuri și culise. Un traseu nu foarte cunoscut spectatorilor. Intru într-un spațiu dreptunghiular, bine luminat. O sală cu un tapet somptuos, galben-auriu, ușor patinat de trecerea timpului. Scaune pe toate laturile. Scaune stil, cuminți, care își așteaptă posesorii. Privesc numărul lipit pe al meu. Un număr lung, format din multe cifre... deținuții sosiți de curînd în lagăr. Îl privesc, dar nu vreau să-l țin minte. Cîte numere, atîtea povești, atîtea scaune. În
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
atât pentru specialiști (adică pentru critici și istorici literari), cât și pentru cititorii obișnuiți, posibil a fi câștigați prin aspecte insolite și curiozități semnificative (biografice, politice, morale, estetice). Să reformulez primul sens de investigație: dacă arghezianismul mai este productiv ca stil, mai este viu ca reper, mai este adoptat ca model catalizator al creației contemporane (în poezie, în proză, în publicistică). Dacă arghezianismul ar fi continuat în spirit ar fi o dovadă de vitalitate. Blaga și Bacovia au continuatori în poezie
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
281) etc. Paginile sînt antologice și pot interesa istoria literară (în orice caz, pe cei care studiază viața și opera celebrului scriitor român): "candoare de savant", "mereu prietenos, precis, afabil", "timid și ușor ireal", într-o "sinceră și discretă solidaritate", stil "confrate", fără "superioritate". Întîlnirile au loc înainte ca Adrian Marino să fi scris Hermeneutica lui Mircea Eliade (apărută la Cluj, Dacia, 1980 și la Paris, Gallimard, 1981) - în 1976 (autorul notează că studiul era "gîndit și încheiat" în noiembrie 1976
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
una Sfântului Policarp al Smirnei, asupra rolului episcopului, și una către Biserica Romei, pentru a o pregăti pentru venirea sa și a o împiedica de a-și utiliza influența pentru a-i diminua dorul de moartea martirică. Scrisorile sale au stil și fervoare. Deși scrise în tradiția retorică foarte manierată cunoscută ca „asianism”, ele sunt profund personale. Sfântul Ignatie se afla într-o poziție delicată. Era episcop de Antiohia, dar părea să aibă o relație dificilă cu o facțiune importantă a
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
a-i menaja mai ales pe amici. Este jurnalul, matur și fair-play, al unei "urmăriri" întinse pe ani, al unui fel de critică-școală. Grila" rămîne, practic, aceea a unui poet, deprins a trage cu ochiul la felul cum se schimbă stilul celorlalți, cu fina curiozitate pe care o au, de obicei, unii față de alții, copiii crescuți împreună. Developările critice dreg scăpări mai vechi, precum vina autorului de-a nu-l fi antologat, cîndva, pe Adrian Alui Gheorghe, bun prieten, altminteri. Încet-încet
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
să se descompleteze, ar umple un cabinet de curiozități. Asta de departe, de acolo de unde, spunea Nenea Iancu, lumea ar trebui să-ți placă. De aproape, voind să-i cunoști, cum face Dumitru Chioaru, uiți, totuși, că sînt tot atîtea stiluri cîți oameni. Un aer de familie, ajutat și de glosele care nu se feresc de excese elogioase, îi ține, încă, în aceeași poză. Completată, la sfîrșit, de două detalii, din unghiuri diferite, ale unui posibil autoportret. Primul reia, oarecum, argumentele
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
care îl critică pe Howard Hawks, regizor american reabilitat ca "autor" tocmai de curentul al cărui lider era Godard. De altfel, regizorul îi dă înainte cu experimentele sale privitoare la relația dintre imagine și sunet, dar o face în vechiul stil clasic al "Nouvelle Vague": prelungește sunetul diegetic dintr-o scenă în alta. Muzica e omniprezentă, Sibelius și Ceaikovski. Uneori sunetul diegetic e în priză directă, dar volumul crește și descrește aparent aleator. Imaginea unei femei pe stradă e încețoșată, apoi
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
la capitolul organizare, al cărui fondator și rector este Dl. Andrei Pleșu. Până acum, Colegiul are aproximativ 300 de absolvenți. Aniversarea primului deceniu de viață (La mulți ani!) care a avut loc pe 13 mai s-a făcut tot în stil european: trei conferințe în limba engleză, cu toate ingredientele, una mai pasionantă decât alta, despre cei 10 ani. Conferențiari: Dl. Wolf Lepenies, de la Wissenschaftskolleg din Berlin, Dl. Thimothy Garton Ash de la Oxford, ale cărui cărți au apărut, în traducere, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
doctorat, luată, în 1944, cu tema ŤDuiliu Zamfirescuť, nu mai exista defel, un bilet de tramvai valorînd mai mult. Nu l-a iertat nici mort. (ŤAi văzut, dragă? Avea capul cît nuca.ť)". Dr. Theodor Burghele, chirurg celebru, manifesta, în stil șugubăț, o mare demnitate: Cînd într-o dimineață a venit cu întreaga suită la Ťvizităť, un pacient s-a ridicat din pat și l-a întîmpinat în capul salonului: - îmi permiteți să mă recomand: sînt colonelul de Securitate X. Y
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
sînt a updata "a înnoi, a aduce la zi" (engl. update) și a upgrada "a crește, a (se) îmbunătăți" (engl. upgrade). Primul, mai ales, este un cuvînt esențial al modei și al obsesiei de a fi "la zi": "D'aia stilul se updatează pe fiecare piesă" (4elemente.ro); pentru cel de-al doilea (folosit și la participiu: "Nobel contra Nobel, varianta upgradată", Cultura 23, 2004, 5) dispunem de un exemplu literar de limbaj hibrid, care acumulează elementele de jargon și le
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
pluralistă modernă". (p. 64) În maniera sa elegantă, superioară, Vladimir Tismăneanu pune capăt unei polemici care a inflamat vreme de mai mulți ani lumea intelectuală românească. Dacă în capitolul dedicat începuturilor mișcării socialiste în România sursele sunt pur livrești, iar stilul este cel al unui studiu clasic de istorie, pe măsură ce înaintăm în timp, situația se schimbă. Sursele bibliografice sînt dublate de amintiri, reflecții, relatări ale participanților la evenimente făcute autorului sau publicate sub formă de interviuri. Chiar dacă istoria curge ca o
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
al treisprezecelea ceas el n-a îndrăznit să ducă lucrurile până la capăt. Citit la rece, discursul său de la Consiliul Național al PSD nu e decât ultimul dintr-o serie de mici și devitalizate răfuieli cu foștii subalterni. O răfuială în stilul sferturilor de măsură atât de caracteristice fostului stăpîn de la Cotroceni. Pe tot parcursul citirii lălâului document ce se voia un rechizitoriu nemilos, el nici măcar n-a îndrăznit să-i privească în ochi pe cei cărora, în aparență, li se adresa
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
parcursul citirii lălâului document ce se voia un rechizitoriu nemilos, el nici măcar n-a îndrăznit să-i privească în ochi pe cei cărora, în aparență, li se adresa. N-a rostit nici un nume, n-a invocat nici o împrejurare concretă. În stilul vechilor plenare ale PCR, Iliescu a vorbit în binecunoscutele dodii în care se specializase Ceaușescu: "un grup de tovarăși au comis niște fapte în anumite împrejurări". Entuziasmul presei, care a găsit un nou prilej de a crea spectacol, rămâne, în
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]