1,700 matches
-
larg, stilul se referă la trăsăturile comune culturii unei epoci ( stil gotic, stil baroc, stil rococo etc.). Stilistica (teoria stilului) se manifestă în domeniul limbii și al creației sale. Există o stilistică lingvistică și o stilistică literară. Stilistica lingvistică (sau stilistica expresiei ) se ocupă de resursele expresive ale limbii vorbite la nivelul fonetic, gramatical sau lexical, evitând studiul expresivității limbii operelor literare. Spre deosebire de ea, stilistica literară studiază modul în care individul se folosește de resursele stilistice ale limbii, preocupându-se de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
limbii și al creației sale. Există o stilistică lingvistică și o stilistică literară. Stilistica lingvistică (sau stilistica expresiei ) se ocupă de resursele expresive ale limbii vorbite la nivelul fonetic, gramatical sau lexical, evitând studiul expresivității limbii operelor literare. Spre deosebire de ea, stilistica literară studiază modul în care individul se folosește de resursele stilistice ale limbii, preocupându-se de problemele psihologice și estetice pe care le implică stilul unui scriitor. Totalitatea mijloacelor lingvistice proprii unui scriitor constituie stilul lui. Stilul literaturii artistice se
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
prezentată în toată vitalitatea ei prin alternarea repetițiilor de propoziții sau de părți de propoziții: " A cunoaște. A iubi, Înc-odată, iar și iară, a cunoaște-nseamnă iarnă a iubi e primăvară. A iubi - aceasta vine tare de departe-n mine.” Stilistica realizează legătura dintre literatură și lingvistică, reliefând resursele bogate ale limbii care dobândesc valoare estetică. Analiza stilistică face parte din comentariul literar, referindu-se la forma care dă specificitate artistică conținutului, lărgind și aprofundând înțelegerea operei, îmbogățind emoția estetică. Aspecte
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
a dus 1a bun capăt întreaga întreprindere, de-ar fi d. Crețulescu, care s-a distins prin tăcere în toat cestiunile pendente, de ar fi d. Cogălniceanu, care din energic om de stat de odinioară a deveni astăzi profesor de stilistică în materia circularelor, toți aceștia nu-i mai sânt trebuitori d-lui Brătianu și credem că nici unul din dumnealor nu-și vor fi făcând iluzia că d. Brătianu, di pură gratitudine, [î]i va ținea mai mult decum i-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât mai mult despre scriitura lui Blaga), când ești inundat de conștiința sufocantă a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală, intelectuală, artistică, religioasă, de doctrină politică etc. a culturii pe care o fecundează, ci este și relativă cultural. Fiecare cultură este fertilizată de propriile sale angrenaje specifice de determinații stilistice, a căror acțiune concertată este responsabilă de unitatea stilistică a culturilor respective. Atât omul, cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2007). În concluzie, Raportul este un document care se revendică de la științificitate, dar sfârșește prin a formula capete de acuzare, condamnând comunismul nu pe baza unui probatoriu prezentat în limbajul aseptic, formal și riguros al juridicului, ci exprimat poetic în stilistică metaforică. Critica cea mai temeinică vizează însă faptul că Raportul s-a conformat unei comande politice. Faptul că Comisia a avut ca obiectiv livrarea unui document pre-concluzionat, justificativ la adresa unei condamnări oficiale a comunismului, reiese limpede din paragraful aceluiași comunicat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subiective. El nu analizează semantica metaforei, nu îi cercetează funcțiile în planul artistic ori rolul în cultură, nu se ocupă de structură ei formală. De altfel nici nu menționează cuvântul metaforă (în acest context de discuție), dar la această construcție stilistica se referă, fără îndoială, atunci când vorbește despre "expresii pentru concepte, nu prin mijlocirea unei intuiții directe, ci numai prin analogie cu aceasta, prin transladarea reflecției asupra unui obiect al intuiției la un alt concept, complet diferit", inclusiv la unul "căruia
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
și care se preda în ultimul an sau în ultimii doi ani de profesorul limbei latine și noțiunilor de filologie, este o simplă explicare de cuvinte tecnice, oarecum un dicționar de cuvinte străine fără nici o însemnătate pentru vreo gramatică sau stilistică grecească. Limba latină este păstrată numai în cele patru clase superioare de licee pentru băieți, fără arătarea de autori cari să deprindă pe școlari cu spiritul clasicității romane. Și, în adevăr, școlarul de abia în prima clasă de liceu, după
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fiindcă semantica lui vine din tăcerea cuvintelor, adică din enigmatica zonă a transparențelor. Sintaxa e cel mai misterios mecanism subatomic. În mod insistent, Nichita Stănescu a identificat structura materiei de la început cu sintaxa poeziei. Prin atomistica poetică el a revoluționat stilistica. Vom înțelege acum de ce a echivalat primul vers din Odă (în metru antic) cu mecanismul tainic al unei molecule materiale. Litera i se prezintă ca "o particulă universală a vorbirii scrise"365: "în structura unei poezii, grupurile de cuvinte transportă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de autentică poezie: „Alter ego!”, VAA, 1943, 622; Petru Comarnescu, Cântări de flaut sfios, TIL, 1943, 2 124; Tudor Arghezi, Spectacolul continuă neîntrerupt, „Bilete de papagal”, 1945, 33; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, 1945, 181-182; Constantin Vârtej, Probleme de stilistică literară, București, 1948, 56-57; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 19-20, 224-227; Mihai Bujeniță, Jurnalul liric al lui Ernest Verzea, „Baricada”, 1994, 4; Vlaicu Bârna, „Crepuscularia”, ST, 1994, 7-9; Teodor Vârgolici, Creația artistică și viața, ALA, 1995, 285
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
conștiinței”, aproape de proză. Moderato 7 (1998) merge pe aceeași linie, într-o împărțire pe trei secțiuni (Șapte, Alone și Scrie-mi o pagină pe zi), unde titluri și expresii englezești și românești se combină în ingenioase jocuri de cuvinte și stilistice de efect. Poezia creionează un univers erotic atemporal și aduce în prim-plan, compus din piese lirice, ca într-un puzzle, chipul unui iubit misterios absent („când ajungi la ultimul rând tu o să fie un eu imaterial”). Referințele livrești apar
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
și în viață (1990), cu personaje reale, ce apar uneori sub nume confecționate strident (de pildă, Stazah e Zaharia Stancu, „omul multilateral dezvoltat”), sunt de un interes mult mai redus. V. este și autorul unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
pildă, Stazah e Zaharia Stancu, „omul multilateral dezvoltat”), sunt de un interes mult mai redus. V. este și autorul unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care s-a ocupat într-o lucrare documentată, și ale lui Raicu
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei române, București, 1979; Aici e Pământul!, București, 1984; În Alma Mater și în viață, Cluj-Napoca, 1990; O istorie a presei românești, pref. Dan Berindei, București, 2000; Jurnalism contemporan, București, 2002; Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, București, 2003. Ediții, antologii: Sofia Nădejde, Din chinurile vieții, introd. edit., București, 1968, Scrieri, introd. edit., Iași, 1978; Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu cu Victor Vișinescu), „Biblioteca”, 2001, 11-12; Petraș, Panorama, 641; Marian Petcu, „O istorie a presei românești”, „Jurnalism & comunicare”, 2002, 1; Roxana Ichim Istudor, „Jurnalism contemporan”. „Stilistica presei”, „Ultima oră”, 2003, 10 septembrie. T. A.
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
redacție), „Degrés” (Belgia), „Linquistics and Language Behavior Abstracts” (SUA), „Signo” (Spania), „S-European Journal for Semiotic Studies” ș.a. A coordonat cinci volume apărute sub genericul Semiotică și poetică (1984-1993) și are contribuții în numeroase lucrări colective, între care Studii de stilistică, poetică și semiotică (1980), Sémiotique roumaine (1981), Lecture et interprétation (II, 1989), Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), Limbaje și comunicare (1995). Deși activitatea pe care o desfășoară V. intră cu precădere în câmpul lingvisticii, studiile sale interesează
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
rigoare. Cercetarea este una de erudiție, de recenzare și interpretare a informației. Deși obiectul ei ține în principal de istoria și teoria literară, definitoriu pentru felul în care a fost concepută e caracterul interdisciplinar, autorul operând cu suplețe pe tărâmurile stilisticii, poeticii, retoricii, prozodiei etc., dar și în alte domenii: istoria artei, istoria ideilor și mentalităților, a filosofiei etc. Perspectiva de ansamblu este comparatistă, și, după cum remarca un comentator, cartea „limpezește multe lucruri care [...] nu au beneficiat de aprofundare prin tehnici
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
dimensiunea urmărită de cercetătorul mentalității tradiționale, fie el istoric sau etnolog. Pentru prejudecățile și stereotipurile etnice din planul psihologiei colective, folclorul reprezintă un vehicul și un ideal mijloc de fixare. Frâncii sunt prezenți Îndeosebi În creația populară versificată, În care stilistica oralității permite mai ușor conservarea unor asemenea teme, cuvinte, nume, prin intermediul elementelor motivice, al rimelor sau formulelor ritmice. Întâlniți și În poezia cu caracter preponderent liric, mai frecventă În Transilvania, frâncii pot fi urmăriți Însă cu deosebire În cântecul epic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
descriptivă 51 ea nu se referă la valoarea operelor. Unei opere mari și influente nu-i aducem nici un prejudiciu încadrând-o în domeniul retoricii, filozofiei, pamfletului politic, deoarece în toate aceste domenii se pot pune probleme de analiză estetică, de stilistică și de compoziție, asemănătoare sau identice cu cele ce se pun în literatură, lipsindu-le însă calitatea centrală de "ficțiune". Aceasta concepție va include în literatură toate operele de imaginație, chiar și cel mai prost roman, cea mai proastă poezie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
în esență faptul că paradigma anumitor verbe este încă nefixată, în pofida normei academice. Au fost culese - ca devieri față de norma actuală (reprezentată de DOOM2) - atât forme fără sufix (a cărui pierdere se poate circumscrie lexical, în funcție de unele caracteristici fonetice, semantice, stilistice ale verbului 5), cât și forme cu sufix. De exemplu, sufixul -esc lipsește la verbul a bănui: se bănuie (OTV, 15.XI.2007), iar -ez la verbul a copia: a început s-o copie (Kiss FM, 7.XI.2007). Apar
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
pentru 1-2 ore, cu posibilitatea ca cerințele din final să fie date ca temă pentru acasă sau să constituie subiectul unor dezbateri/ studii de caz; itemii acoperă domeniile de bază ale disciplinei: fonetică, lexic, morfosintaxă, ortografie și punctuație, teoria literaturii, stilistică, prozodie ș.a.; reprezintă un suport necesar pregătirii examenului de bacalaureat, incluzând itemi apropiați ca formulare și ca dificultate; textele/ fragmentele sunt extrase din manuale alternative diferite, dar sunt și fragmente/ texte la prima vedere, atractive pentru elevi; testele sunt structurate
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1937, Gramatică limbii române, București, Editura Cartea Românească. Iordan, I., 1948, Limba română actuala. O gramatică a "greșelilor", ed. a II-a, București Socec; ed. I: 1943. Iordan, I., 1956, Limba romînă contemporană, București, Editura Ministerului Învățământului. Iordan, I., 1975, Stilistica limbii române, București, Editura Științifică; ed. I: 1944. Iordan, I. , 1975a, "Șlagăre lexicale", în LL ÎI, p. 240-249. Iordan, I., 1981, "Hiperurbanisme lexicale", în: I. Coteanu, L. Wald (coord.), Semantica și semiotica, București, Editura Științifică și Enciclopedica, p. 310 -313
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
American Romanian Academy of Arts and Sciences,16-17, p. 210-219. Zafiu, R., 1998, "Neutrul și "tendințele limbii"", în Rlit, 17. Zafiu, R., 1999, " Realmente, fatalmente", în Rlit, 24. Zafiu, R., 1999a, " Anticipatele, compensatele", în Rlit, 32. Zafiu, R., 2001, Diversitate stilistica în română actuala, București, Editura Universității din București. Zafiu, R., 2001a, "Nașpa", în Rlit, 36. Zafiu, R., 2001b, " În sau pe Internet", în Rlit, 38. Zafiu, R., 2002, "Mărci ale oralității în limbajul jurnalistic actual", în: Până Dindelegan (coord.), p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]