1,177 matches
-
în secolul al XVIII-lea(1793) si restaurată în anii '90, precum și un muzeu de istorie. Acesta se găsește în conacul ridicat în a doua jumătate a secolului secolul al XVIII-lea (1793) de boierul Andrei Bozianu, vistiernic și apoi stolnic în sfatul domnesc. Clădirea, bine conservată, este reprezentativă pentru arhitectura rezidențială rurală de sfârșitul evului mediu românesc. Edificiul cu ziduri masive a fost construit din zidărie de piatră în alternanță cu cărămidă. În prima din cele patru încăperi ale edificiului
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
Bâsca. Acest ultim document menționează punctele de reper ale hotărniciei din 1562, care există și în prezent: Rotarea, Valea Teiului, Benia, Curmătura Cranei, Lacul fără Fund, Siriul, Obârșia Păcuriței, Piatra Lerei, apa Bârsei etc. Conform hărții Țării Românești întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700 întreaga vale a Bâscei făcea parte din județul Săcuieni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea exact aceeași compoziție ca și în prezent, se afla în plaiul Teleajen din județul Prahova și avea 3307
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
plaiu" la 5 mai 1734 . Din același veac este și documentul încheiat la 18 febr. 1756, care marchează ieșirea din indiviziune "a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești" hotărâtă de "megieșii orânduiți din poruncă domnească prin porunca dumnealui Petre vel Stolnic, ispravnic ot sud Saac" . În acest secol, Ștefeștii sunt consemnați și în „memoriile” (1788) generalului Bauer. Mai spre sfârșitul secolului, la 5 febr. 1799, apare o foaie de zestre a „Joiței, fiica lui Mareș Botezatu, care Mareș a fost ginere
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
județului, la limita cu județele Olt și Teleorman, pe malurile râului Cotmeana, acolo unde acesta se varsă în Vedea, și în zona cursului superior al râului Tecuci. Este străbătută de șoseaua județeană DJ679, care o leagă spre nord de Hârsești, Stolnici, Lunca Corbului (unde se intersectează cu DN65) și Poiana Lacului (unde se termină în DN65B), și spre sud în județul Olt de Tufeni, Ghimpețeni, Nicolae Titulescu, Văleni, Seaca, Mihăești și mai departe în județul Teleorman de Călmățuiu de Sus. La
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
Stolnici este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cochinești, Cotmeana, Fâlfani, Izbășești, Stolnici (reședința) și Vlășcuța. Localitatea este cunoscută în primul rând ca fostă moșie a familiei de boieri Bălăceanu-Stolnici. Chiar emblema comunei Stolnici (trei săgeți încrucișate
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
Stolnici este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cochinești, Cotmeana, Fâlfani, Izbășești, Stolnici (reședința) și Vlășcuța. Localitatea este cunoscută în primul rând ca fostă moșie a familiei de boieri Bălăceanu-Stolnici. Chiar emblema comunei Stolnici (trei săgeți încrucișate cu vârful în jos, pe un scut cu fond alb) face parte din simbolistica blazonului familiei
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
Stolnici este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cochinești, Cotmeana, Fâlfani, Izbășești, Stolnici (reședința) și Vlășcuța. Localitatea este cunoscută în primul rând ca fostă moșie a familiei de boieri Bălăceanu-Stolnici. Chiar emblema comunei Stolnici (trei săgeți încrucișate cu vârful în jos, pe un scut cu fond alb) face parte din simbolistica blazonului familiei Bălăceanu. Documentele cât și dovezile arheologice din perimetrul comunei Stolnici sunt concludente pentru dovedirea continuității populației românești pe aceste meleaguri. Una
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
ca fostă moșie a familiei de boieri Bălăceanu-Stolnici. Chiar emblema comunei Stolnici (trei săgeți încrucișate cu vârful în jos, pe un scut cu fond alb) face parte din simbolistica blazonului familiei Bălăceanu. Documentele cât și dovezile arheologice din perimetrul comunei Stolnici sunt concludente pentru dovedirea continuității populației românești pe aceste meleaguri. Una dintre aceste dovezi o reprezintă urmele castrului Transalutan în Muntenia la 10-15 km de Olt, construit în timpul lui Septimius Severus pentru a proteja mai bine linia de apărare de pe
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
cenușă, cu resturi de ceramică verde din epoca bronzului, deci de mai bine de 2000 de ani, iar în punctul Valea Pietrii, tot pe Vlăscuța, s-au găsit cărămizi și cranii de oameni, acesta constituind o veche vatră a satului Stolnici. Prima atestare documentară pentru satul Stolnici datează din anul 1557, din data de 20 noiembrie, când Pastrascu Voievod (Pastrascu cel bun) întărește prin danie pe Ion Clucer din Stolnici cu o moșie în Izvorani, după care au urmat alte danii
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
din epoca bronzului, deci de mai bine de 2000 de ani, iar în punctul Valea Pietrii, tot pe Vlăscuța, s-au găsit cărămizi și cranii de oameni, acesta constituind o veche vatră a satului Stolnici. Prima atestare documentară pentru satul Stolnici datează din anul 1557, din data de 20 noiembrie, când Pastrascu Voievod (Pastrascu cel bun) întărește prin danie pe Ion Clucer din Stolnici cu o moșie în Izvorani, după care au urmat alte danii întărite de Mihnea Voievod. Din aceeași
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
și cranii de oameni, acesta constituind o veche vatră a satului Stolnici. Prima atestare documentară pentru satul Stolnici datează din anul 1557, din data de 20 noiembrie, când Pastrascu Voievod (Pastrascu cel bun) întărește prin danie pe Ion Clucer din Stolnici cu o moșie în Izvorani, după care au urmat alte danii întărite de Mihnea Voievod. Din aceeași perioadă este atestat și satul Cochineștii de Sus, din anul 1563, din data de 2 aprilie, când Petru Voevod întărește ocina în Cochineștii
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
urmat alte danii întărite de Mihnea Voievod. Din aceeași perioadă este atestat și satul Cochineștii de Sus, din anul 1563, din data de 2 aprilie, când Petru Voevod întărește ocina în Cochineștii de Sus lui Voncilă și fiului acestuia, Oancea. Stolnici și extinderea lor s-a făcut în lungul văii Cotmeana mai târziu. Astfel, pe harta rusă din anul 1835 sunt semnalate satele Izbășești, Stolnici, Vlășcua pe stânga Cotmenei și Cochinești și Căcărezeni (azi satul Cotmeana), pe dreapta râului. Primii locuitori
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
aprilie, când Petru Voevod întărește ocina în Cochineștii de Sus lui Voncilă și fiului acestuia, Oancea. Stolnici și extinderea lor s-a făcut în lungul văii Cotmeana mai târziu. Astfel, pe harta rusă din anul 1835 sunt semnalate satele Izbășești, Stolnici, Vlășcua pe stânga Cotmenei și Cochinești și Căcărezeni (azi satul Cotmeana), pe dreapta râului. Primii locuitori ai satelor ce aparțin comunei Stolnici au fost țărani români așezați ca și clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația principală fiind cultivarea
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
făcut în lungul văii Cotmeana mai târziu. Astfel, pe harta rusă din anul 1835 sunt semnalate satele Izbășești, Stolnici, Vlășcua pe stânga Cotmenei și Cochinești și Căcărezeni (azi satul Cotmeana), pe dreapta râului. Primii locuitori ai satelor ce aparțin comunei Stolnici au fost țărani români așezați ca și clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația principală fiind cultivarea terenului și creșterea animalelor. Un rol deosebit l-a avut familia Bălăceanu, care de-a lungul timpului a construit în vatra satului
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația principală fiind cultivarea terenului și creșterea animalelor. Un rol deosebit l-a avut familia Bălăceanu, care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara și conacul boieresc. Comuna Stolnici este, în conformitate cu prevederile legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, o comună de rangul III și se compune din următoarele sate: Compartiment de prevenire format din șef serviciu pompieri, 6 formații de intervenție la nivelul
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
nivelul satelor, 7 grupe de prevenire; În localitate există utilaj de stingere autospecială SPPC APCT ROMAN 8135, 3 pompieri angajați din care unul cu convenție încheiată cu Comuna Hîrsești și 27 pompieri voluntari. Surse alimentare cu apă: Faptul că satul Stolnici este reședința comunei se explică prin poziția accesibilă la căile de transport respectiv calea ferată Pitești-Slatina și drumul județean Pitești-Lunca Corbului-Mozăceni-Vale. Pe teritoriul comunei există 2 stații feroviare: Stația Stolnici situată în satul Stolnici și Stația Fîlfani aflată la 4
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
27 pompieri voluntari. Surse alimentare cu apă: Faptul că satul Stolnici este reședința comunei se explică prin poziția accesibilă la căile de transport respectiv calea ferată Pitești-Slatina și drumul județean Pitești-Lunca Corbului-Mozăceni-Vale. Pe teritoriul comunei există 2 stații feroviare: Stația Stolnici situată în satul Stolnici și Stația Fîlfani aflată la 4 km. est de satul Cotmeana. În afara rețelei de căi ferate, transportul persoanelor și al mărfurilor se realizează pe drumul județean Pitești-Mozăceni-Vale, DJ 679 și drumul comunal DC 142 Ciești-Stolnici-Martalogi. În
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
alimentare cu apă: Faptul că satul Stolnici este reședința comunei se explică prin poziția accesibilă la căile de transport respectiv calea ferată Pitești-Slatina și drumul județean Pitești-Lunca Corbului-Mozăceni-Vale. Pe teritoriul comunei există 2 stații feroviare: Stația Stolnici situată în satul Stolnici și Stația Fîlfani aflată la 4 km. est de satul Cotmeana. În afara rețelei de căi ferate, transportul persoanelor și al mărfurilor se realizează pe drumul județean Pitești-Mozăceni-Vale, DJ 679 și drumul comunal DC 142 Ciești-Stolnici-Martalogi. În satul Stolnici își are
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
în satul Stolnici și Stația Fîlfani aflată la 4 km. est de satul Cotmeana. În afara rețelei de căi ferate, transportul persoanelor și al mărfurilor se realizează pe drumul județean Pitești-Mozăceni-Vale, DJ 679 și drumul comunal DC 142 Ciești-Stolnici-Martalogi. În satul Stolnici își are sediul Oficiul poștal care deservește și comunele Hârsești și Bârla, oficiu care a fost readaptat, având în vedere că în anul 1977 s-a extins rețeaua telefonică în comuna Stolnici. Pe teritoriul comunei sunt două școli generale cu
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
și drumul comunal DC 142 Ciești-Stolnici-Martalogi. În satul Stolnici își are sediul Oficiul poștal care deservește și comunele Hârsești și Bârla, oficiu care a fost readaptat, având în vedere că în anul 1977 s-a extins rețeaua telefonică în comuna Stolnici. Pe teritoriul comunei sunt două școli generale cu clasele I-VIII, Stolnici și Cotmeana și patru școli generale cu clasele I-IV în satele Vlășcuța, Izbășești, Cochinești și Fîlfani. Școala generală Stolnici dată în folosință în anul 1977 are 10
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
Oficiul poștal care deservește și comunele Hârsești și Bârla, oficiu care a fost readaptat, având în vedere că în anul 1977 s-a extins rețeaua telefonică în comuna Stolnici. Pe teritoriul comunei sunt două școli generale cu clasele I-VIII, Stolnici și Cotmeana și patru școli generale cu clasele I-IV în satele Vlășcuța, Izbășești, Cochinești și Fîlfani. Școala generală Stolnici dată în folosință în anul 1977 are 10 săli de clasă, două laboratoare, fiind unul din edificiile cele mai moderne
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
1977 s-a extins rețeaua telefonică în comuna Stolnici. Pe teritoriul comunei sunt două școli generale cu clasele I-VIII, Stolnici și Cotmeana și patru școli generale cu clasele I-IV în satele Vlășcuța, Izbășești, Cochinești și Fîlfani. Școala generală Stolnici dată în folosință în anul 1977 are 10 săli de clasă, două laboratoare, fiind unul din edificiile cele mai moderne. Un rol deosebit de important în istoria și dezvoltarea comunei l-a avut și îl are în continuare familia Bălăceanu care
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
deosebit de important în istoria și dezvoltarea comunei l-a avut și îl are în continuare familia Bălăceanu care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara și conacul boieresc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stolnici se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,55%), cu o minoritate de romi (3,08%). Pentru 4,35% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
acest sat funcționează următoarele instituții: Biserica Primul preot din istoria bisericii satului „popa Vasilie din Stroești” este menționat la 8 aprilie 1644, ca martor la o învoială între frați (Leonăchescu, 2001). Pe harta Țării Românești întocmită în anul 1700 de stolnicul Constatin Cantacuzino, transcrisă în latină și tipărită de către Anton Maria Del Chiaro, la Veneția în anul 1718, satul Stroești - Argeș figurează cu biserică (Leonăchescu - Năndrașu, 1981). Biserica veche de lemn a fost „făcută de un Gheorghie Ciovică” conform documentului din
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
satului Cașin. În hrisov se menționează: "„Noi, Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei, înștiintare facem prin această carte a noastră, tuturor cui vor căuta pe dânsa, ori cetindu-să o vor auzi-o, pentru acest adevăr credincios sluga noastră, dumnealui Domoncuș stolnic și fratele său Blaj și Iacobu, fiul lui Gheleb Miclouș, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihniților domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptă și credincioasă slujbă, dar astăzi ne slujesc nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]