1,469 matches
-
dar divin, să-i desfășoare întreaga-i poezie lumii întregi. A fi creator înseamnă a avea acces la izvorul infinit de forță și inspirație care există în univers și pe care oamenii de spirit îl numesc Mintea Universală. Bunii și străbunii noștri daci creatori, care au lăsat dovezi despre momentele fertile ale activității lor spun - vorbe lăsate în cronicile zalmoxiene că Inspirația Divină este împletită cu cea a Mamei Naturi. În procesul de receptare se includ ideile, valorile, credințele, obiceiurile și
Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
instrucția și educația", el socotea „că în biserica română s-a păstrat ca într-o școală limba și credința neamului și viitorul său, și că grație monumentelor noastre bisericești putem să ne dăm seama despre jertfele ce făceau înaintașii noștri străbuni, care aveau foarte mult dezvoltat simțul frumosului și iubirea lucrurilor mărețe". Cunoscând, dar mai ales anticipând rostul monografiilor - pe care le vedea dezlegate și de mulțime - Istrati nota: „când odată se va cunoaște bine grafia monografiilor, istoricul fiecăruia din monumentele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În proză, adresată preponderent tinerilor (Biografia copacilor, 1967, Din valea Răutului, 1973), G. pune accentul mai ales pe dezbaterea etică și pe latura documentară. În publicistică a abordat cu o implicare puțin obișnuită tematica ecologistă, atrăgând atenția asupra distrugerii codrilor străbuni, fapt pentru care a plătit cu viața. SCRIERI: Cântec în septembrie, Chișinău, 1966; Biografia copacilor, Chișinău, 1967; Cirli-lai, Chișinău, 1968; Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă, Chișinău, 1972; Din valea Răutului, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
și hărnicie, căci din totdeauna tansanul - tansanca - au fost serioși, pricepuți, de încredere, gospodari cu sine și cu ai lui, oameni cu dragoste de casa natală, de satul lor, de țara lor, oameni trăitori cu frica lui Dumnezeu, întru credință străbună, ortodoxă. Bătrânii vorbesc adesea de Ștefan cel Mare și Sfânt, de luptele sale pentru paza pământului și credinței noastre creștine, de alte lupte și timpuri, de Vodă Cuza al Unirii, cel înmormântat la Ruginoasa, de războiul cu turcu, de la 1877
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește. Când fac rău, mă dojenește. Acu-i mic și ața-i groasă! Cine poate să mai coasă? Ia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cunună-i scris frumos Astăzi s-a născut Hristos, Care cu puterea sa Va împărăți lumea. Din an in an Din an în an sosesc mereu la geam cu Moș Ajun, E ger cumplit, e drumul greu da-i obicei străbun. Azi cu stramoșii cânt în cor colindul sfânt și bun, Tot moș era și-n vremea lor Batranul Moș Craciun, Tot moș era și-n vremea lor Batranul Moș Craciun. E sărbatoare și e joc în casa ta acum. Nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
individuale la ziar, plus cele contractate de primărie și de școală. Ce ziare se citesc în Ațintiș? Cuvântul liber, Evenimentul zilei, Jurnalul național, Capitalul și 24 de ore mureșene. Preotul ortodox și soția lui citesc ziarele trimise de la patriarhie: Credința străbună și Vestitorul ortodoxiei. Cei câțiva săteni care fac naveta la oraș (Luduș, Târgu Mureș) își cumpără de acolo ziarele. Naveta la oraș, dar și nivelul de educație îi fac pe aceștia să aibă o mai mare deschidere față de surse alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
În parcul național din munții Bale, unde mai sunt câteva exemplare. În Mexic trăiește lupul mexican (canis lupus bailegiă provenit din America, de unde a dispărut prin vânare excesivă. Este cea mai mică rasă de lup cu blana gri. Lupul este străbunul câinelui-lup de astăzi care, după ce a fost domesticit, a fost supus perioade Îndelungate de timp unor proceduri de ameliorare și perfecționare morfologică și genetică. Pe această bază, germanii au reușit să formeze și să omologheze monumentala rasă de câini sub
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
genomului format au apărut mutații genetice profunde, tot mai evidente la noii produși, legate de caracterul și conformația exterioară a acestora. Sub aspectul evoluției și istoriei de formare, trebuie să spunem astăzi că, câinele-lup a părăsit de multă vreme neamul străbunilor săi lupi, după ce a intrat sub „bagheta” oierilor și păstorilor de vite, pe care i-a deservit dintotdeauna cu credință, ca un prieten adevărat, Începând cu epoca de piatră până În zilele noastre, mulțumindu-se cu resturile de mâncare și cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sardonic prelung prin dezvelirea maxilarului superior, retragerea și Încrețirea botului etc. această manifestare la câinele-lup amintește de agresivitatea și ferocitatea lupului din sălbăticie, de la care a moștenit multe din cele bune și cele rele. Așadar, nu trebuie uitat că tatăl străbun al câinelui-lup a fost lupul din sălbăticie și că, calmul, răbdarea, Îndurarea, viclenia, inteligența nativă, dar și stările agresive, care la câinii dezechilibrați nervos poate degenera În manifestări de ferocitate, Îndeosebi când sunt provocați și sunt abuzați, sunt doar câteva
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
le corecta și a le da posibilitatea să fie cunoscute”. Publicația era o oglindă a societății literare pe care o reprezenta. Din septembrie-decembrie 1937, în urma unei modificări de structură, materialele cu caracter literar sunt grupate în următoarele rubrici: „Pagina credinței străbune”, „Pagina educației naționale”, „Pagina încercărilor literare”, „Comemorări”, „Colțul cărții noi”, „Pagina istoriei literare”. În septembrie-decembrie 1937, la „Pagina încercărilor literare” și la „Pagina istoriei literare”, debutează Eugen Coșeriu, cu schițele Cronicarii, Sufletul de vultur și poezia Sinceritate. Au colaborat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286483_a_287812]
-
cei din cea de mâine, vor simți tot românește și tot creștinește, și vor căuta adevărul sub gunoaiele aruncate, și vor descoperi, (trebuie să descopereă, comoara lăsată moștenire, ascunsă, îngropată sub lespezi de calomnii, de către tâlharii neamului și ai credinței străbune. Cred că această comoară ascunsă (Adevărulă va aduce mântuirea neamului nostru. Această comoară nu trebuie părăsită sau uitată, ea trebuie săpată, dezgropată, scoasă la lumină și valorificată, căci este a noastră, este moștenirea noastră lăsată de înaintași și ea, această
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aibă un impact negativ asupra societății românești În ansamblu. Supusă permanent unor reforme care nu se mai termină și silită să găsească mijloace de supraviețuire În străinătate (peste trei milioane de români au trebuit să aleagă calea emigrării), părăsind vatra străbună pentru munci nu tocmai onorabile, parte dintre ei pierzându-se definitiv prin asimilare În populațiile În rândul cărora sunt nevoiți să trăiască. Mediul politic la rândul său nu cred să se deosebească astăzi cu ceva față de demagogia populistă a acelor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
drum fericit În viață cu Împliniri și realizări care să-i bucure În primul rând pe ei și În egală măsură pe cei care i-au ajutat și-i ajută să-și Împlinească idealurile, pentru propășirea, Înflorirea și dăinuirea patriei străbune. Cuplul mamă-copil, o realitate biologică și socială “Viața naște viață, viața cere viață; este eternul adevăr pe lângă care toate celelalte realități nu sunt decât simple artificii”. Nimic nu pare mai emoționant decât atunci când privești un cuplu format dintr-o mamă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Poftiți la Polivalentă! Jucăm cu francezii. Vin pe taraflexul nostru strămoșesc ditamai vedetele. Grosjean, Escude, Santoro. Plus Guy Forget, căpitan nejucător. Noi, eterni francofoni, în ciuda pozelor cu șatre țigănești cu care ne răsfață dicționarele pariziene, îi vom întîmpina, după datina străbună, cu pîine și cu sare. Ospitalitatea tradițională nu se va dezminți, se va lega o punte de prietenie între cele două popoare de simțire și expresie latină. Evenimentul va fi televizat cum se cuvine, pe postul național, astfel că oamenii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
părăsi această lume. Deocamdată, Europeanul e sub semnul întrebării, însă veșnicia în funcție a liderului federal e sigură. Nu știm cine va fi selecționer în 2012, dar nici nu ne prea interesează, pentru că, organizînd o jumătate de competiție pe pămîntul străbun, ne vom califica direct, fără emoțiile preliminariilor. Ca unul care am văzut stadioanele, șoselele, hotelurile Mondialului asiatic, îndrăznesc, cu tot optimismul, să sper că România va putea organiza o asemenea întrecere nu în 2012, ci în 2222, după amiaza, pe la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și greaca. Rezultatul politicii școlare a administrației habsburgice a fost surprins foarte bine de G. Sion: „Educațiunea publică prin școli reușește a strivi elementul românesc. Numai poporul de jos, muncitorii de cîmp, țăranii și-au păstrat intacte limba și datinile străbune. Proprietarii, oamenii culți, vechile familii moldovenești erau în genere deznaționalizați, limba română bătrînii abia o mai vorbeau, iar tinerii nu știau decît nemțește, rusește, leșește [...]. Cînd îi întrebai de ce națiune sînt, abia înțelegeau o asemenea vorbă și în fine răspundeau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ocazionate de inaugurarea Bibliotecii comunale „Ariton Vraciu”. Comuna Oncești este ca oricare alta din pământul patriei. Trăim în sânul familiilor, alcătuite din fiii acestui pământ, apărători prin secole cu jertfe grele, a ființei și independenței. Din acest leagăn al tradițiilor străbune au apărut generații de făuritori care au schimbat structural fața peisajului onceștean. Acestea mi-au inspirat consemnarea datelor monografice. Am tot adunat material informativ despre comuna Oncești, cu gândul de a realiza o lucrare dedicată acestor locuri în care mi-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atestări documentare ale satelor din zonă datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, dar existența lor este mult mai veche. Un document din 28 noiembrie 1399, de la Iuga Voievod, consemnează aceste sate ca fiind mult mai vechi pe această vatră străbună de istorie zbuciumată, încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, împlinind deja cinci veacuri de existență, asemenea localităților din jur, precum Oprișești, Răchitoasa, Lichitișeni și Gorghești. Ca și în secolele II și III d.Hr., în perioada de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în spiritul adevărului, cinstei și dreptății, despre rolul muncii în educarea sătenilor în spiritul celor mai alese precepte morale care să guverneze relațiile dintre semeni: spiritul de cooperare, de solidaritate, de corectitudine, responsabilitate și hărnicie, respect pentru tradiții și obiceiurile străbune și față de eroii neamului. Școala, satul se pot mândri cu faptele acestui dascăl al locului care și-a exercitat profesia cu competență, pasiune și vocație pentru ridicarea spirituală și culturală a satului prin modul în care a contribuit la imaginea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la intrarea în curte este întâmpinat de tatăl miresei, care iese înainte cu pâine și sare zicând: „Dragi nuntași, ia poftiți Și fiți bineveniți Vă primim cu voie bună, După datina străbună. Bucuroși vă stăm în cale Cu vin, pâine și cu sare.” În pragul casei, soacra mare întâmpină mirii cu o tavă pe care se află pâine, sare și două pahare cu vin, din care mireasa trebuie să guste. Toate aceste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și greaca. Rezultatul politicii școlare a administrației habsburgice a fost surprins foarte bine de G. Sion: Educațiunea publică prin școli reușește a strivi elementul românesc. Numai poporul de jos, muncitorii de cîmp, țăranii și-au păstrat intacte limba și datinile străbune. Proprietarii, oamenii culți, vechile familii moldovenești erau În genere deznaționalizați, limba română bătrînii abia o mai vorbeau, iar tinerii nu știau decît nemțește, rusește, leșește [...]. CÎnd Îi Întrebai de ce națiune sînt, abia Înțelegeau o asemenea vorbă și În fine răspundeau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
uneori, în Vlaicu Vodă, poate și în Sutașul Troian, D. nu este, altfel, decât un tehnician al stihuirii, dexter în combinații prozodice de o lejeră virtuozitate. Un oarecare ecou a avut Balada strămoșilor, în care „a neamului datină” și gloria străbună sunt exaltate cu o energică afectare. În memorialistica de tip anecdotic, două suveniruri, Robert Laurent și Ahmed, păstrează ceva din duhul scrisorilor lui Ion Ghica. Câteva Amintiri din teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Eu am început să plâng din momentul în care i-am văzut și până-n zori când au părăsit casa. N-a fost un plâns de copil. A fost un bocet. A fost un cântec de jale ca într-un rit străbun. La un moment dat, unul din ei i s-a adresat mamei urlând: Fă-o să tacă ! Dacă nu, ți-o potolesc eu!” Apoi cele șase brute au continuat să mă suporte, distrugând și scotocind cu și mai multă furie
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și muguri adâncurilor vii/ și fructe noi, ascunse gurilor tirane” (Punctul cunoașterii). Găsind „semne” noi la intersecții mute, de cântec, zbor și febră, poetul este un visător, un zburător „de pradă”. Femeia-pisică înflorește ca „ghimpele”, pătimașă, aflată sub unda „duhului străbun”. Se conturează acum câteva teme predilecte. Cântând „subobiectele”, T. zice: „iarba crește din mine”, „nu sunt decât o plantă hrănită ritual”. Este o poezie cu aspirație cosmică, tinzând spre osmoza între fervoare și înalt, spre a cuprinde „imensa Golgotă de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]