2,376 matches
-
mai largă și variată de tehnici: analiza de documente, interviuri semifocalizate, sau libere, individuale și de grup, baterii de teste și alte instrumente standardizate, observația exterioară și, în multe ocazii, cea participativă, studiul biografic și altele. Important este că în strădania de a descoperi dimensiunile relevante și legăturile dintre ele pentru un caz dat (Fahlburg, 1988), metoda studiului de caz presupune și depistarea variabilelor ecologice, atât a celor de mediu fizic, cât mai ales a celor de mediu sociocultural. Cercetătorul, utilizând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
viața metropolitană a capitalei din anii ’60, antropologul american folosește în lucrare, ca o construcție narativă, tocmai biografiile celor cinci copii ai personajului central, Sanchez, un gen de Moromete dezrădăcinat, mânat de vicisitudinile vieții într-un spațiu străin, iar în strădania de a-l confrunta cu demnitate, dezvoltă o gamă întinsă de reacții, de la apăsare și deznădejde sufletească până la sublimă detașare, prin refugii în cele mai prozaice comportamente. (În filmul cu același nume, povestea vieții lui Sanchez este jucată de celebrul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dorit și crearea unui mediu ostil (aluzii și propuneri, șicane, perturbare în activitate). Dacă utilizarea puterii se poate face doar de către șefi, mediul ostil îl pot provoca și colegii. Tocmai din această cauză, în multe împrejurări este greu de separat strădania de a face curte, admirația și dorința sinceră de o relație intimă, de hărțuire. Cert este că hărțuirea sexuală induce victimelor depresie, anxietate, umilință, nervozitate și furie (Paludi, 1990). Contextul domestic poate compensa aceste stări, dar este și marcat negativ
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al Societății «Tinerimea»”. Din ianuarie 1929 titlul devine „Moldova literară”. Director este Filimon Rusu, iar redactori sunt N. Puiu și Gr. Constantinescu. În editorialul Scopul nostru se arată că „editarea unei reviste pentru creșterea tineretului nostru este o necesitate”, iar strădania redactorilor va fi să ofere tineretului „pe lângă literatură, și o educație bună”. Cantonată într-un perimetru provincial, R.t. nu a putut recruta colaboratori de marcă. Astfel, publică aici versificatori obscuri și, sporadic, George Lesnea sau Eusebiu Camilar. F. Robescu
REVISTA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
sosirii lui în Transilvania, până la 1871. Notațiile evocă luptele pe care le-a purtat pentru apărarea Bisericii Ortodoxe de „duhul batjocoritor” și de ingerințele care ar fi putut să îi vatăme autonomia, despre marea adunare din 1848 de la Blaj și strădaniile depuse pentru cauza națională, despre înființarea de școli și imprimarea de cărți, atât de folositoare unui neam trezit din „somnul cel adânc” la conștiința de sine. SCRIERI: Adaos de cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești de preste an, în Chiriacodromion, Sibiu
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
genul, ci el m-a ales pe mine” (interviu cu Serafim Saka), CRC, 1999, 8; Dan Mănucă, Serafim Saka (O parabolă a condiției umane), LA, 2000, 12; Rotaru, O ist., VI (2001), 501-503; Popa, Ist. lit., II, 1196; Constantin Cheianu, „Strădania de a te menține pe loc duce înapoi” (interviu cu Serafim Saka), „Democrația”, 2002, 1 octombrie. M.C.
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
și universul vieții interioare, ca și pe cel citadin, mai adecvat studiului mișcărilor sufletești. La curent cu evoluția literaturii epice moderne, dă curs acestei aspirații, nedescurajat de rezultate. Pădurea spânzuraților și Ciuleandra sunt însă roade cu totul remarcabile ale acestei strădanii. Gorila reia, de fapt, tema arivismului din Ion în mediul orășenesc și intelectual. Protagonistul e un ziarist dotat, care face carieră publică speculând ideea națională. Și la el primează ambiția ascensiunii pe scara socială. Dar când se află în culmea
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
serioase, au fost aproape date uitării: „Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”, „Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este direcționată spre viitor, temporalitatea visului european, pe cale de apariție, combină toate cele trei segmente temporale - trecut, prezent și viitor - Într-o singură structură. Pentru americani, singura grijă reală era cum să-și Îmbunătățească situația făcând ceva din viețile lor. Strădania pentru un viitor mai bun, atât material, cât și sentimental, a fost la rădăcina visului american. Majoritatea imigranților americani au ales să-și uite trecutul și să-și sacrifice prezentul pentru o răsplată viitoare. În schimb, visul european este mult
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moleșeala, cu toate corolarele ei fizice și psihice. Alături de temperatură, s-a constatat ca având influență semnificativ agravantă asupra agresivității (tot prin mecanismul stresului) mirosurile neplăcute și fumul de țigară. Ca și în cazul altor procese și fenomene psihosociale, în strădania de a oferi o imagine cât mai holistică asupra lor, specialiștii au recurs la elaborarea unor modele integrative. Proeminent, validat și prin cercetări empirice, este cel propus de C.A. Anderson (1997), numit modelul general al agresivității afective (MGAA - sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fel de model pentru viitoarele publicații culturale, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. Nevoiți să supraviețuiască, cei mai mulți oameni de cultură și de presă au acceptat, cu sau fără convingere, fațada ideologică. Astfel, în articolul-program intitulat Arta și lumea, se observă strădania marelui critic de a împăca principiile criticii profesioniste cu cerințele ideologiei comuniste în ascensiune. Dintre cele dintâi selectează idei care puteau fi adaptate, fie și fragmentar, la imperativele celei din urmă. Apar, astfel, afirmații precum „marea artă e o expresie
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
scoasă la Atena în 1893, completând-o cu alte texte filolocalice și izbutind să imprime, până în 1991, douăsprezece volume: Filocalia sau Culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși. Dă astfel, într-o strădanie comparabilă cu aceea a lui Teofan Zăvorâtul, tălmăcitor în rusește al textelor filocalice, cea de-a doua versiune a Filocaliei în românește, după cea lucrată, preț de un veac și ceva mai înainte, la Mănăstirea Neamț și la Sfântul Munte
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
care au lovit zona Mediteranei occidentale în ultimele decenii ale secolului al VI-lea, așteaptă o transformare, care se va produce datorită germenilor sădiți de Grigorie cel Mare și a ceea ce s-a păstrat cu grijă în mănăstiri ori prin strădania celor cîțiva reprezentanți ai culturii laice din regatele barbare. O dată cu Beda - nu întîmplător un creștin din neamul anglilor - și cu civilizația carolingiană va avea loc această renaștere. CAPITOLUL XVI PERIOADA CONCILIULUI DE LA EFES TEOFIL ȘI CHIRIL DIN ALEXANDRIA. NESTORIE 1
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
aici Nestorie vrea să demonstreze, reluînd întreaga dezbatere din anii precedenți, că propria sa cristologie n-a fost niciodată în contradicție cu cea formulată acum în Tomul scris de papa Leon. Confruntarea sa cu Chiril se concentrează în special asupra strădaniei de a defini ce anume constituie unitatea subiectului în Cristos; potrivit lui Chiril, aceasta e asigurată de unica physis, pentru el sinonimă cu hypostasis. însă „singura physis a Logosului întrupată” este inacceptabilă pentru Nestorie, în opinia căruia termenul Logos desemnează natura
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o varietate impresionantă de formule și construcții, explicată de altfel foarte bine de Ion Vasile Șerban în prefață: "Dacă Rasputin are dreptate cînd afirmă că în dialectele siberiene s-au adunat ziceri din toate guberniile Rusiei, atunci e de înțeles strădania lui Mircea Aurel Buiciuc de a strînge în limbajul Matiorei cuvinte și moduri de vorbire risipite prin toate satele românești." S-ar putea adăuga impresia de colaj stilistic din romanele românești mai vechi, lapidarități specific moromețiene, sau, mai mult inversiunile
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
mamei. Fără zâmbet, fără înlăcrimare. Doar o tăcere prin mărturiile copilăriei mele. O caut mereu în momentele cerșinde de mângâiere. Nicicând nu întârzie să apară. Mă petrece peste durere o clipă, o zi, o eternitate. O cuprindere tulburătoare intensifică bucuria strădaniei mele. Fiecare nouă stare de conștiință fermentează în ființa mea solidă, rezistentă, pregătită să se armonizeze cu Cerul. Revederile... puține, pasagere, străine, în pas cu oprelile prin stațiile încărcate de ședere. Și... pulsul îngreunatelor suflări de amintiri, speranțe și ecouri
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
Waste Land al lui T. S. Eliot, deși chiar postmodernismul ar putea să și-o revendice, măcar în parte. Accentul e dat de neliniștea pentru soarta omului și a omenirii, pentru descâlcirea noimelor existentului, însemnate sunt coloratura morală de fond, strădania de exorcizare întreprinsă de poet, exorcizare înrudită, într-un fel, cu cea practicată, de pildă, de Cezar Ivănescu. Opera lui S. se înfățișează ca un continuum, ca un mare text unic, dincolo de fracturarea în volume și de diferențele de modulație
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
ale dezbaterilor vor fi paginile de eroism ale românilor în lupta de apărare a țării. Ieronim G. Barițiu și Ion Moga vorbesc despre Horea, Cloșca și Crișan, iar C. Aronovici despre Ștefan cel Mare și Avram Iancu. Ca urmare a strădaniilor lui Alexandru Hurmuzachi, cele două asociații ce funcționau la Viena, cea din 1864 și cea din 1868, se contopesc și în 1871 pun bazele unei noi societăți: România Jună. P. D.
SOCIETATEA LITERAR-SOCIALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289758_a_291087]
-
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE LECTURĂ, asociație înființată la Cluj în 1861. Este rezultatul strădaniilor „intelighenței” române de la Colegiul Romano-Catolic din Cluj pentru „cultivarea în limba maternă, perfecționarea în literatura română și contribuirea la înavuțirea literaturii prin elaborate proprii”. Statutul evidenția scopul societății: „înaintarea în cultura mai înaltă și în estetică, prin lecturi de cărți
SOCIETATEA ROMANA DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
În pofida numeroaselor mele sarcini, foarte solicitante de altfel, m-a cuprins nostalgia și dorința arzătoare de a-mi vizita țara natală - pe care nu o mai văzusem de foarte mulți ani - Într-o asemenea măsură, Încât singurele mele gânduri și strădanii se Îndreptară asupra modului În care mi-aș fi putut facilita Întoarcerea. Această idee avu o Înrâurire atât de mare asupra mea, Încât chiar dacă mi s-ar fi oferit Koh-i-Nor-ul151 (care este evaluat la o jumătate de milion de lire
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să se Întoarcă la Orenburg, căci de aici vor beneficia de sprijinul guvernului rus. O dată sosiți aici, situația În care se aflau afacerile lor prezenta anumite dificultăți, căci, avansând diverse pretexte, guvernul le confiscase moștenirea. Cei doi moștenitori - care, În strădania lor de a intra În posesia proprietăților cuvenite, nu păreau a fi lipsiți de speranță, În pofida tuturor promisiunilor evazive primite de-a lungul anilor - considerau necesar să folosească până și ultimul strop de energie pentru a intra, În cele din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și că pe mine mă răsplătise cu aur și veșminte de onoare! Mai degrabă și-ar fi văzut regele pe patul morții decât să recunoască faptul că eu, un european, Îi salvasem viața. Acesta este și motivul pentru care toate strădaniile și toate demonstrațiile mele de până atunci rămăseseră fără nici un rezultat. Ministrul, prudent, considera că nu este În măsură să decidă asupra faptului, iar fachirul Aziz Uddin exercita asupra maharajahului o asemenea influență magică, Încât numai adresându-mă lui aș
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
râvna de a strânge cât mai multe mărturii despre „frumoasele vremuri trecute”. Întâmplări felurite, figuri dispărute („lumini stinse”), legende al căror ecou încă persistă. Câte o amintire personală se strecoară, cu modestie, în noianul de „reminiscențe de altădată”. E, în strădania scormonitorului, o pasiune ce nu se dispensează de rigoare. Îl indispun ambiguitățile și de aceea, când e cazul, caută să limpezească o situație sau alta apelând, ca un istoriograf, la documente, unele rânduite în arhiva lui de acasă. Decent în
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
se poate explica prin vorbe, ce trece dincolo de adevărul cuvintelor, să redea într-o transpunere liberă acea muzică intraductibilă a poeziei”. Exemplificând, într-un eseu, cu mai multe variante germane ale poeziei Mai am un singur dor, S. vorbește despre strădaniile sale „de a subordona, pe lângă conținutul verbal al expresiei poetice, toate componentele osaturii poeziei sunetului și ritmului, care la rândul lor evocă o imagine profund poetică”. În fine, lui Constantin Noica i-a tradus volumul de eseuri De dignitate Europae
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
și decembrie 1934, cu subtitlul „Revistă de literatură și cultură generală”, numerele fiind cumulate în trei caiete cu format de carte. Director fondator: Elie Măgeanu, redactor: Pimen Constantinescu. S.l. se remarcă în peisajul publicațiilor periodice transilvănene din perioada interbelică prin strădania de a face cunoscută viața literară sibiană, după cum se precizează în Predoslovie, semnată de Pimen Constantinescu. În paginile S.l. intră cu precădere poezie și proză scurtă. Poezia, promovată generos, aparține lui Elie Măgeanu, Virgil M. Duiculescu, Ecaterinei Săndulescu, Mariei N. I
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]