7,161 matches
-
societatea cultă, ce vor numită-a fi Ajuns-au slugi la sluga slugii, aievea neputințuri Clădind imperii de slugarnici și altele-a zidi. Inculți se văd rânjind pe fățuri, a lor e lumea noastră Ce-au făurit-o cu migală... strămoși ai dumitale, Ajuns-am vremuri ce ni-s șterse, cultura ni-i o proastă Căci tipărește doar mințiri, ștersuri și doar taclale. Crezut-au cărturarii noștri asemeni rest de vreme Când prostul va conduce astăzi știința din chimir? De-ar
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
Rudele s-au împrăștiat în cele patru puncte cardinale... Doamne, spune-mi, cine a suflat cu-atâta ură și blestem de s-au risipit toți atât de departe, atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visez oasele strămoșilor ieșind din morminte și-alcătuind în văzduhurile albastre, o imensă cruce din nacru... Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre? Citește mai mult În copilărie dansam Hora Unirii,în casa noastră, în curtea școlii...Cântam „Pe-al nostru steag e
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
a devenit amintire, lacrimi, durere.Rudele s-au împrăștiatîn cele patru puncte cardinale...Doamne, spune-mi, cine a suflatcu-atâta ură și blestemde s-au risipit toți atât de departe,atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visezoasele strămoșilor ieșind din morminteși-alcătuind în văzduhurile albastre,o imensă cruce din nacru...Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre?... VIII. GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017. „Arta este fiica
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
funcționale. Darwin, un savant al secolului 19, ar fi afirmat că omul se trage din maimuță. Un cor reunit al întregii umanități s-a opus acestei ipoteze. Astăzi se știe că omul și cimpanzeul, o anumită specie de maimuțe, au strămoș comun care, probabil, nu a fost maimuță. Este oare chiar importantă această împrejurare? Omul tot animal rămâne iar evoluția civilizației îl apropie din ce în ce de cea mai fioroasă creatură pe care o suportă natura. Decât genocidul preconizat de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Nu pot dormi în pace, mă macină durerea Că am pierdut hotarul ce trebuia lăsat... Către păstrare sfântă, urmașilor averea Să-l țină strâns la piepturi, să-l aibă-n apărat. Am șters cu apă seacă tot ce-au purtat strămoșii În luptele de sânge, murind pentru trăire Acum noi suntem sclavii, dușmanii ni-s coloșii Ce poartă țara mamă spre pururea ... Citește mai mult NU POT DORMI ÎN PACENu pot dormi în pace, mă macină durereaCă am pierdut o țară
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
suntem la stăpâni Robind pe brânci...al nost pământ, Se răscolesc vechii români Văzând cum toate...nu mai sunt. De ce-au murit lungi generații Dând brânca-n arme cu coloșii? Să-aducem noi prelungi ovații Celor ce ne-au ucis strămoșii? De ce-au lăsat copii orfani Plecând la luptă pentru țară? Să ne-nchinăm la pumn de bani Vânzându-ni neamul în ocară? De ce-au murit bunicii voștri Stimați români, stimați prelați? Să șadem noi, buccii ca proștii Privind
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
țării putred tace.Slugarnici suntem la stăpâniRobind pe brânci...al nost pământ,Se răscolesc vechii româniVăzând cum toate...nu mai sunt.De ce-au murit lungi generațiiDând brânca-n arme cu coloșii? Să-aducem noi prelungi ovațiiCelor ce ne-au ucis strămoșii? De ce-au lăsat copii orfaniPlecând la luptă pentru țară?Să ne-nchinăm la pumn de baniVânzându-ni neamul în ocară? De ce-au murit bunicii voștriStimați români, stimați prelați?Să șadem noi, buccii ca proștiiPrivind cum suntem crunt furați
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
a romanilor, Floralii, adică sărbătoarea închinată florilor sau zeiței florilor, sărbătoare care avea loc, cum era și firesc, la început de primăvară, când începeau să înflorească pomii și iarba câmpului. Îmbisericirea unei asemenea sărbători era un lucru obișnuit în viața strămoșilor noștri, care au îmbrățișat creștinismul nu doar în timpul perioadei apostolice, cel mai devreme, dar și cu cea mai mare ușurință de asimilare, ca cei care aveau o credință aproape monoteistă, adică henoteistă, după cum bine se știe. Creștinismul nostru a încreștinat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
pământului nostru strămoșesc, firea florei țării noastre clocotește în chip tainic și izbucnește în mod vădit de bucuria primăverii, atât a celei a firii neraționale cât și mai ales a firii raționale, a omului, fiul credincios al Bisericii moșilor și strămoșilor noștri. În această zi de Florii numărul mare de credincioși, și în zilele care urmează, se înnoiește și se umple de nemărginita bucurie prin Sfânta Taină a Spovedaniei și apoi a Cuminecăturii, precum bucuria Întâmpinării Domnului nostru Iisus Hristos, când
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
în oborul păsărilor și la drum. Cu două zile înaintea sărbătorii Ignatului socrii lui Vulpe au tăiat porcul iar el și Magdalena au fost invitați la pomana porcului așa cum e datina prin părțile noastre. Pe la noi e un obicei din strămoși, ca atunci când cineva dintre nemuri taie porcul de Crăciun, să-și invite rudele. Fiecare dintre invitați dă o mână de ajutor. Bărbații se ocupă de regulă cu tăierea porcului, pârlit, spălat, peciuitul cărnii și pusul la sare. Femeile și copiii
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Și-apoi cresc un Univers Plămădit din emisfere Și ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cânt Și-apoi cresc un alt pământ Peste care calcă moșii Din strămoși, apoi pioșii. Tot ce văd preschimb în grâi Și-apoi cresc un nai din plai, Care duce mai departe Semnul semnului de carte. Tot ce văd preschimb în tus Și-apoi cresc din rumeguș Șevaletul nou, lumesc, După care-nnebunesc
ADEVĂRATUL LEVANT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382834_a_384163]
-
septembrie 2016, Constantă (poetului #Catching #Hands - #Eszter#Anna #Vörös #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Tot ce-aud preschimb în versși-apoi cresc un UniversPlămădit din emisfereși ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cântși-apoi cresc un alt pământPeste care calcă moșiiDin strămoși, apoi pioșii.Tot ce văd preschimb în graiși-apoi cresc un nai din plai,Care duce mai departeSemnul semnului de carte.Tot ce văd preschimb în tușși-apoi cresc din rumeguș șevaletul nou, lumesc,După care-nnebunesc.Tot ce știu preschimb în
ADEVĂRATUL LEVANT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382834_a_384163]
-
în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor și urșilor la răscruce de ani și ahourile plugușoarelor printre muscele ne amintesc că ne sunt străvechi rădăcinile de la facerea lumii înfipte-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
pe toate drumurile de cumpănă ale Moldovei și prin toate cămările inimii! Călăuziți de Nelu Huțu am putea rememora câmpiile cu grâne, pădurile, apele, dealurile, munții și oamenii acelui timp scurs odată cu priveliștile spirituale ale lor, adâncile trăiri iradiate de la strămoși până azi când iremediabil s-a ajuns la capăt, de aici încolo, Bacăul de ieri intrând într-o nouă dimensiune nimbată a conștiinței istoriei muzicii folclorice românești. Aceste rânduri puteau însele să nu fie scrise dacă maestrul Benone Sinulescu nu
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
e să trăiești practic în două lumi? - Eu sunt practic format de eroii locurilor copilăriei, din prima parte a poveștii. Am trăit până la vârsta de 26 de ani în România și nu pot privi viața și lumea decât prin sângele strămoșilor mei. Sunt un român pe pământ străin dar sunt băiatul Auricăi Andrunachi și al lui Gheorghe Todică, din satul Iezer, comuna Puiești, Județul Vaslui. Eu îi privesc pe australieni cu ochi de moldovean, cu dragoste Eminesciană, curajul lui Ștefan și
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
-i sfânt! Frica voastră de război, sunt doar flăcărate minciuni, voi războiul îl purtați în suflet, căci sunteți nebuni! Aduceți ploi negre și suspine peste morminte, doriți să ne stingeți vieți, să vă ținem veșnic minte! Ne-am uitat rănile strămoșilor, devenim nimic, Ne-aplaudă și prostii, ati făcut din lume un circ! Ne legăm la ochi, tăcem, privind spre bunul Dumnezeu, EL gândește: Voi ați uitat demult, ce v-am mai spus EU..! Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Vor suna
VOR SUNA CLOPOTELE... 13. NOIEMBRIE 2015 IN PARIS de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383111_a_384440]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PATRIA ROMÂNĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului „PATRIA ESTE NORODUL,NU TAGMA JEFUITORILOR!” Patria ne-a fost pământul Unde ne-au trăit strămoșii, Cei ce te-au bătut pe tine, Baiazide, la Rovine, Și la Neajlov te făcură Fără dinți, Sinane,-n gură, Și punând dușmanii-n juguri Ei au frământat sub pluguri Sângele Dumbrăvii-Roșii. Asta-i patria română Unde-au vitejit strămoșii
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
strămoșii, Cei ce te-au bătut pe tine, Baiazide, la Rovine, Și la Neajlov te făcură Fără dinți, Sinane,-n gură, Și punând dușmanii-n juguri Ei au frământat sub pluguri Sângele Dumbrăvii-Roșii. Asta-i patria română Unde-au vitejit strămoșii! Patria ne e pământul Celor ce suntem în viață, Cei ce ne iubim frățește, Ne dăm mâna românește: Numai noi cu același nume, Numai noi români pe lume Toți de-aceeași soartă dată, Suspinând cu toți odată Și-având toți
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
și armă Domnul sfânt să ne iubească, Și-al său Duh ocrotitor Plin de pace să plutească Peste Țara Românească Și-al românilor popor! Noi prin vremi ce ne-ncercară Altă armă n-am avut Numai dragostea de țară Ce strămoșii ne-o lăsară, Și pe Sfântul Domn de scut. Dar ne-a fost destul atâta! Fruntea sus, voi frați ai mei! Astfel Cerul hotărât-a Să se nalțe amărâta Țară, prin puterea ei! Mai fățiș, mai fără veste Ne-ați
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
2168 din 07 decembrie 2016. Tot ce-aud preschimb în vers Și-apoi cresc un Univers Plămădit din emisfere Și ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cânt Și-apoi cresc un alt pământ Peste care calcă moșii Din strămoși, apoi pioșii. Tot ce văd preschimb în grai Și-apoi cresc un nai din plai, Care duce mai departe Semnul semnului de carte. Tot ce văd preschimb în tuș Și-apoi cresc din rumeguș Șevaletul nou, lumesc, După care-nnebunesc
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
preschimb în cui Și-n mormântul nimănui, În ecou, se ... Citește mai mult Tot ce-aud preschimb în versși-apoi cresc un UniversPlămădit din emisfereși ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cântși-apoi cresc un alt pământPeste care calcă moșiiDin strămoși, apoi pioșii.Tot ce văd preschimb în graiși-apoi cresc un nai din plai,Care duce mai departeSemnul semnului de carte.Tot ce văd preschimb în tușși-apoi cresc din rumeguș șevaletul nou, lumesc,După care-nnebunesc.Tot ce știu preschimb în
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
aplaudat sincer, simțind că au cu adevărat dragoste românească. În același stil au evoluat și membrii ansamblului folcloric din Mămăliga, raionul Noua Suliță, „ostropățul” lor dovedind că n-are cine să-i învețe folclorul autentic. E mare păcat că tezaurul strămoșilor rămâne fără de moștenitori. Copiii n-au nici o vină și, cu siguranță, așteaptă laude pentru străduința lor. Nu pun la îndoială că la fel de aprins ar dansa „Coasa”, „Alunelul” și alte piese populare românești, numai dacă ar avea îndrumători inițiați în arta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
magice, folosită de vrăjitoare pentru a putea zbura. În Noaptea de Sânziene animalele grăiesc cu glas de om și, dacă le asculți, poți afla de la ele toate tainele lumii. În Noaptea de Sânziene porțile cerului sunt deschise și se întorc strămoșii acasă, Moșii de Sânziene. În Noaptea de Sânziene înfloresc sânzienele. Dacă dormi cu ele sub pernă, îți arată ursitul, dacă le prinzi în păr ori le pui în sân, ești drăgăstoasă tot anul, dacă te scalzi în roua lor, ești
Bate la poartă Noaptea de Sânziene…. [Corola-blog/BlogPost/92417_a_93709]
-
mai ales pentru Neamul lui ardelenesc, izvoditor de Țări Române mai mereu supuse și încălecate de vitregiile vremilor potrivnice! Un Luptător cu suflet de floare, sensibil la minunea dumnezeiască numită Viață, pe care o cuprinde cu cingătoarea tricoloră a credinței strămoșilor. Și mai este ceva demn de admirat. Este de mirare pentru mulți, în lumea noastră golită de morală și spurcată de trădări, cum de poate cineva să reziste tentațiilor, ademenelilor și amăgirilor deșarte, toate cu aparență de nimfă odisseică! De ce
Lui Lazăr Ladariu, Omul cu suflet de Ţară. [Corola-blog/BlogPost/92414_a_93706]
-
unde deseori m-am bucurat, am iubit și mi-am făcut prieteni. Sydey e ceva mai vast... mai întins... Frumos, elegant, dar cu mai puțini prieteni, cu mai puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]