2,407 matches
-
abordarea vieții și operei sale din perspectiva credinței creștine...». 26 - 28 Februarie 2013, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică....» 16 Mai 2013, am participat în municipiul Galați
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică... ». 26 - 28 Februarie 2014, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVIII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni - între asumarea responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... » 13 Mai 2014, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
referatul intitualt: « Despre drepturile omului și provocările globalizării contemporane... » 26 - 27 Februarie 2015, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XIX - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Biserica Ortodoxă Română între identitate concretă și autocefalie rodnică... » 27 - 28 Martie 2015, am participat în municipiul Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei de a XXI - a
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
de religie în școală - o abordare teologică și apologetică... » 26 - 27 Februarie 2016, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XX - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Câteva referințe, gânduri și impresii despre mișcarea spirituală și duhovnicească „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, din perioada postbelică...» 14 Aprilie 2016, am participat în municipiul Oradea
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... » 26 - 27 Februarie 2017, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XXI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Pro Memoria - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Iustinian Marina - Un apostol neînfricat, un apologet neînfrânt, un propovăduitor dinamic, un mărturisitor neînduplecat, un apărător nemitarnic, un slujitor vrednic, harnic și
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
mult bine reușim să facem în jurul nostru. Activitatea Publicistică a P.C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu a) Cărți publicate 1. Teologia muncii la Sfântul Ioan Gură de Aur și actualitatea ei, Sibiu, Tipografia Eparhială, 1975, 140 p. 2. Biserica strămoșească din Transilvania în lupta pentru unitatea spirituală și națională a poporului român, Sibiu, Tipografia Eparhială, 1989, 343 p. 3. TRANSYLVANIA. Romanian History and Perpetuation, Patronaged by PRO PATRIA cultural-scientific Foundation, Bucharest, 1993, 448 p. (în colaborare). 4. Transilvania - istorie și
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine asimilată și bine armonizată cu tradițiile neamului, tradiții care au fost în stare, prin toate vitregiile, să ne păstreze limba românească, legea și credința strămoșească. Aceste constatări au determinat pe Preasfinția Sa Episcopul Nicolae să se bucure sufletește în mijlocul școlarilor, să adreseze tuturor cuvinte de laudă: pe cei distinși să-i premieze, pe profesorii de religie Păr. Dr. Mauriciu Cătana, protopopul Ioan Bonațiu și Dr.
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
în solidaritatea catolică, suprapunând-o pe aceasta solidarității naționale românești. Răspunsul a venit prompt și academic. L-a dat Prea Sfințitul Nicolae al Oradiei, în aplauzele unanime ale întregii asistențe. Preasfinția Sa adresându-se celor de față a spus: Biserica strămoșească a neamului nostru m-a trimis la această sărbătoare exclusiv românească pe mine, cel mai tânăr episcop al ei, ca să aduc sentimente de caldă recunoștință pentru acela care a fost Vasile Lucaciu, marele luptător al neamului românesc de dincoace de
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
un răspuns afirmativ dat din partea noastră voinței Sale de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie cu ceva pentru catedrala
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
de-a fi și la fel de mare, urmașilor de vorbire și de neam. Că pentru popor, nimic nu-i mai groaznic precum tunet din vestea de robire ce-aduce sorții unui trai amarnic, cu biruri și poveri de viețuire! Cu vitejie strămoșească-n cuget își conducea oștirea-n luptă dreaptă. Și înălța lăcaș creștin, de suflet, când bătălia era câștigată. Stau mărturie-n vreme să grăiască, lăcașuri de credință și cultură. Ecou să fie-n vatra românească, pe file de istorii și
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
a luptat ades cu otomanii ce năvăleau doar cu scop cotropitor, prin credință-n luptă biruia dușmani. Chemând pe Domnul, să-i vină-n ajutor. Ca voievod din neamul moldovenesc, credința și-a păstrat nestrămutată, cum moștenit-a în tronul strămoșesc. Țara cârmuind spre mai bună soartă. Ce exemplu mai mare de virtute poate dovedi cineva prin fapte, ca Ștefan-Vodă, când învins în lupte, punea eșec pe ale lui păcate?! Când turcii îi amenințau hotare, chema viteji, cu gândul de-a
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
de moarte nu-i e frică, încăleca pe cal ce-n luptă-l ducea. Biruitor dorind să se întoarcă, săruta sabia și cruce-și făcea. N-a pregetat nicicând să cârmuiască Moldova cu destinul greu încercat de vitregii în vatra strămoșească. Purtând renume de domn neînfricat. Când neputința, grav îl copleșește, venind din bătrâneți apăsătoare, Bogdan-Vodă, fiul, se-nvrednicește să țină țara în străvechi hotare. De timp răpus, cu tâmple-ncărunțite, din trup și-a înălțat suflet la Domnul. Eu scriu
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
Țării până la jos la Dunăre. Un alt proiect care s-a născut în mintea mea de adolescent a fost acela de a merge cu picioarele desculțe la locul în care s-au dat în istorie ”Marile bătălii” pentru apărarea pământului strămoșesc ale neamului daco-românesc. Să merg și să mă închin la vetrele sacre ale istoriei. Să merg deci la Rovine, la Călugăreni, la Podul Înalt, la Mărăști, Mărășești și Oituz. Să mă întind pe pământul gol sau pe iarbă, cu mâinile
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
cu Valahimea dintre Nistru, Marea Neagră, Prut și, la nord, izvoarele celor două râuri, devine gubernia Bessarabia > Basarabia (harta III, supra); (4) după Primul Război Mondial (1914 - 1918), când are loc secunda re-Unire parțială a Valahimii nord-dunărene între hotarele anticului stat strămoșesc al Daciei, tot sub numele de România (ca în 1859), provincia Bessarabia > Basarabia revenise la Patria-Mumă (supra, harta IV), așa cum se vede și din harta republicii Ukraina, prezentată la Conferința de Pace de la Paris, din anul 1919 (o Ukraină așa cum
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
considerată a se afla în tagma chiaburilor i s-au confiscat 25 ha de pământ, pe lângă alte bunuri, iar în urma retrocedărilor au recuperat doar, 10 ha... Acest plan, acest pasaj, prin lupta personajului pentru pământ, pentru recuperarea bunurilor, a moștenirilor strămoșești, dă romanului o nuanță tradiționalistă real-obiectivă. O noutate, aș putea spune, în seria de romane de lucrări în proză ale autorului, dar impresionantă și foarte bine abordată. Îmi amintesc cu plăcere, în momentul lecturării romanului, am avut senzația de a
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
Hristos, vreme de foarte mulți ani!... De aceea, pentru noi, începând cu anul 2007, ziua de de 30 Iulie, va comemora totdeauna, acest eveniment închinat despărțirii doar vremelnice și numai pământești de cel de-al cincilea Întâistătător al Bisericii noastre strămoșești - naționale, Părintele duhovnicesc al Țării Românești a sfârșitului de veac XX și începutului celui de-al XXI - lea, ierarhul, slujitorul și monahul Teoctist, originar din Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt și din patria luceafărului Mihai Eminescu!... Drept urmare, în
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]
-
său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și referire la el, așa încât, după cum am pomenit și mai sus, Patriarhul Teoctist al Bisericii noastre strămoșești - naționale și al neamului nostru românesc, este ca un far ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]
-
cultură și știință ai Chișinăului, pe care îi știu buni români și, implicit, unioniști. În ce mă privește, am avut onoarea să particip la marș umăr la umăr cu redutabilul revendicator al dreptului românilor basarabeni de a-și recâștiga matricea strămoșească și de a se reuni cu frații din România. Cu generozitatea-i proverbială, pe traseu mi-a limpezit unele nedumeriri ale mele despre labirintul pe care îl are de străbătut R. Moldova în năzuința sa spre o independență reală, care
CU TOT CU BASARABIA ÎN EA (V) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344079_a_345408]
-
fiind, dincolo de războiul hegemonic al celor care l-au provocat, se aflau într-un război al lor - pe care nu-l puteau duce singuri -, menit să salveze Basarabia și Bucovina de Nord, bucăți de glie smulse samavolnic din trupul vetrei strămoșești de hulpavii sovietici. Inițiatorul și coordonatorul cărții, același dr. V. Șoimaru, intuind că statul român va rămâne în stare de amnezie la ceasul comemorării, a semnalat dânsul ceea ce nu s-ar fi întâmplat dinspre instituțiile îndrituite (și previziunea lui a
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un triumf al nostru constatând, încă o dată dacă mai era cazul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA ŞAPTE ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1587 din 06 mai [Corola-blog/BlogPost/344069_a_345398]
-
a făcut Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... Dumnezeu
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
-
majoratul religios la 13 ani iar fetele la 12, adică la vârsta când puteau face deosebirea între bine și rău, când aveau clar discernământul propriilor fapte. Ori Iisus n-a bulversat ordinea naturală a lucrurilor, ci a împlinit întocmai legea strămoșească și din acest punct de vedere. De aceea, Evanghelia ne și spune că după 12 ani s-a comportat exact ca un adolescent iudeu al vremii, mergând la sanctuar doar atunci când legea îi permitea. Cei nedumeriți cu privire la copilăria lui Iisus
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
1, 15; Mt. 4, 14). Prin aceste cuvinte, Iisus a vrut să evidențieze două aspecte, la fel de importante: primul ar fi că din punct de vedere fizic i s-a împlinit Lui Însuși vremea ieșirii la misiunea publică, după obiceiul legii strămoșești, adică atunci când a împlinit 30 de ani (cf. Luca 3,23), vârstă la care, în antichitatea iudaică cineva se putea afișa public și era efectiv luat în seamă. Era exact vârsta la care erau admiși preoții și leviții la slujire
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
ale masivelor, Stau în bătaia razelor divine Și zăresc puzderia sacrificilor din văzduh, Ce-au împlinit un ultim vis. În lumina soarelui speranței privesc: Și-l văd pe Pleistoros Conducând armada profană către marea victorie, Care va uni toată suflarea strămoșească-ntr-un singur cuget Și va cânta balada Unirii, Ce se va auzi falnică-n toată lumea Și va dăinui-n veci. Până când? Stau paralizat în câmpia gândului. Tac în sinea mea... Vorbesc doar cu eul meu prietenos, Care mă cruță
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
mai spera degeaba la o viață mai confortabilă? Toată ziua ne ducem prin locuri străine după un codru de pâine - Lagăre aurite și argintii ale banului sclavii, Care îngroapă orice urmă a conștiinței naționale, Care șterge fiecare amprentă a trecutului strămoșesc, patern... Până când vom mai milogi prin pribegie? Până când vom mai răbda defăimarea ce-o purtăm de la străinii haini? Altare și cruci se ridică fără sens, Căci tot păgâni suntem în cuget... Ateliere mari și mici ale celor fărădelege, Care așteaptă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]