1,359 matches
-
dramă. O femeie se amestecase în viața mea sufletească...". Vezi, pentru detalii, notele Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., pp. 281-283, din care merită reținut aici următorul pasaj: "Istorisirea tânărului Leone (o anagramă destul de străvezie a lui E[ug]en Lo...) este o intensă, deși eșuată aventură sentimentală. Nu trebuie căutat mult pentru a regăsi, topite în trama nuvelei, paginile publicate în 1905 în Epoca despre Cascine și despre poezia Florenței. Va fi fost atât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lovinesciană de melodramă. 131 Episodul se regăsește în Aripa morței, și în Comedia dragostei, și în Viață dublă, și în Bizu. 132 După cum am mai precizat, Gabriela Omăt identifică în numele personajului anagrama lui Lovinescu: tânărul Leone e "o anagramă destul de străvezie a lui E(ug)en Lo..." (vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 282). 133 Pentru înțelegerea nuanțată a conexiunilor dintre experiența estetică și erotism, vezi opinia lui Richard Shusterman din Richard Shusterman & Adele Tolmin (eds
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
într-o lume a lui, nu avea ghinioane, nici treburi pe la ghișeie, și nu-i băga nimeni mâna în buzunar. Pur și simplu stătea în casă și bea, bea și cerea providenței pe un ton imperativ să oprească timpul! Scurt! Străveziu Pășesc pe trotuar și nu-l văd. Cred că e străveziu. Pac, pac, pac, pac... ce pantofi am, dar ce naiba, eu n-am nimic în mine care să mă facă material? De unde vin? De fapt, totul a pornit de la al
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ghișeie, și nu-i băga nimeni mâna în buzunar. Pur și simplu stătea în casă și bea, bea și cerea providenței pe un ton imperativ să oprească timpul! Scurt! Străveziu Pășesc pe trotuar și nu-l văd. Cred că e străveziu. Pac, pac, pac, pac... ce pantofi am, dar ce naiba, eu n-am nimic în mine care să mă facă material? De unde vin? De fapt, totul a pornit de la al meu prieten, Papy, care mi-a dat să beau soluția aceea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aici, pe aceste meleaguri, sunt dezorientat. Căci mă aflam într-un spațiu imaterial, ca-ntr-un vis. Nu i-am spus nimic prietenului meu, de fapt, nu aveam ce-i spune, sunt poet. Nu știu decât un singur lucru; sunt străveziu și gata, nu-mi văd pantofii, cravata, nici măcar dunga de la pantaloni. Dar curios, văd străveziu, uite, aici este o bornă pe care trebuia să scrie 150 km., parcă o văd, dar pe ea nu mai scrie nimic. De aici, după
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-un vis. Nu i-am spus nimic prietenului meu, de fapt, nu aveam ce-i spune, sunt poet. Nu știu decât un singur lucru; sunt străveziu și gata, nu-mi văd pantofii, cravata, nici măcar dunga de la pantaloni. Dar curios, văd străveziu, uite, aici este o bornă pe care trebuia să scrie 150 km., parcă o văd, dar pe ea nu mai scrie nimic. De aici, după circa 150 de pași trebuie să fie o casă cu etaj, cu acoperământ de țiglă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dar pe ea nu mai scrie nimic. De aici, după circa 150 de pași trebuie să fie o casă cu etaj, cu acoperământ de țiglă roșie. Unu, doi, trei, pașii mei străbat distanța și fac eforturi de a nu fi străveziu ... 138, 139 ... eu unde plutesc? Pășesc, îmi aud pașii, 144, 150 ... uite casa, adică ar trebui să fie, văd o formă rotundă, ca în ceață, apoi se face străveziu și pășesc pe scări, în casă. Mă uit pe fereastră. Casa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pașii mei străbat distanța și fac eforturi de a nu fi străveziu ... 138, 139 ... eu unde plutesc? Pășesc, îmi aud pașii, 144, 150 ... uite casa, adică ar trebui să fie, văd o formă rotundă, ca în ceață, apoi se face străveziu și pășesc pe scări, în casă. Mă uit pe fereastră. Casa există, dar totul este străveziu, și livada cu piersici, și parcul bine îngrijit de grădinarul acela cu bărbuță, pe care astăzi parcă nu-l văd. Aud o voce de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
plutesc? Pășesc, îmi aud pașii, 144, 150 ... uite casa, adică ar trebui să fie, văd o formă rotundă, ca în ceață, apoi se face străveziu și pășesc pe scări, în casă. Mă uit pe fereastră. Casa există, dar totul este străveziu, și livada cu piersici, și parcul bine îngrijit de grădinarul acela cu bărbuță, pe care astăzi parcă nu-l văd. Aud o voce de bărbat: - Domnul dorește aceeași cameră de la sud? O pregătim într-o oră. Eu nu-l văd
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
parcă nu-l văd. Aud o voce de bărbat: - Domnul dorește aceeași cameră de la sud? O pregătim într-o oră. Eu nu-l văd, el mă vede. - Să vă conduc în living. Azi sunteți straniu. Mă conduce într-o cameră străvezie, în casa aceea pe care ar trebui s-o cunosc pentru că îmi aparținea. - Doriți să serviți ceva înainte de culcare? Mie mi se părea că e dimineață, înainte de a răsări soarele sau seara târziu, după ce apune, eram ca și cum înghițisem un diazepam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mării ce se spărgeau de stânci, am văzut în ceață lumina soarelui în amurg, am simțit mirosul aerului sărat al brizei de seară ce trecea prin fereastra deschisă spre ușa lăsată deschisă de servitor, atât de cunoscut, dar totul era străveziu. Mi-am dat seama că nu mai aveam acea pornire spre sexualitate sau muzică simfonică, artă. Amorțise totul în mine, o inerție de nedescris mă cuprinse totalmente. Știam să descifrez la pianul din hol cele mai complicate partituri ale unor
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Știam să descifrez la pianul din hol cele mai complicate partituri ale unor compozitori simboliști. Simțeam în mine ceva straniu, care-mi anihila puterea de pătrundere a lucrurilor, a muzicii, a tot ce exista în jurul meu. De fapt, eu eram străveziu, în mine și în exteriorul meu. Servitorul s-a întors pe la miezul nopții, să fi fost ora 2. - Domnul nu s-a îmbrăcat în pijama și nu a băut ceaiul. Domnul nu s-a culcat. Domnul mai dorește ceva? Era
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nici nu l-am auzit. Și cum știam unde este terasa, m-am dus într-acolo, mi-am umplut cu tutun belgian una din cele douăsprezece pipe ce le aveam în rastel, m-am aruncat întrun fotoliu de nuiele și... străveziu cum eram, căci și pipa și fumul erau străvezii, m-am apucat să fumez. Simțeam totuși în mine fumul tutunului aromat. Auzeam greierii țârâind lângă mine, în florile de sub terasă, auzeam din vale motorul unei mașini și încercam să ghicesc
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
este terasa, m-am dus într-acolo, mi-am umplut cu tutun belgian una din cele douăsprezece pipe ce le aveam în rastel, m-am aruncat întrun fotoliu de nuiele și... străveziu cum eram, căci și pipa și fumul erau străvezii, m-am apucat să fumez. Simțeam totuși în mine fumul tutunului aromat. Auzeam greierii țârâind lângă mine, în florile de sub terasă, auzeam din vale motorul unei mașini și încercam să ghicesc marca, după caii putere ce bâzâiau, puteam auzi chiar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în florile de sub terasă, auzeam din vale motorul unei mașini și încercam să ghicesc marca, după caii putere ce bâzâiau, puteam auzi chiar și iarba din preerie călcată de un mustang încălecat de un cowboy, puteam auzi totul, dar eram străveziu. Puteam să aud, de exemplu, cum se desface botul unui bocanc pentru a-mi arăta degetul gros al unui tip care nu s-a mai spălat pe picioare de o lună, puteam să aud cum o fătucă încearcă pentru a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cum un pseudopoet chinuie o poezie proastă, cum un calvar rămâne uitat în noianul întâmplărilor cotidiene, cum un tâmpit, proprietar al unei mașini de dactilografiat încearcă să-și scrie pentru a opta oară romanul vieții sale și altele. Dar eram străveziu. Această listă poate continua la nesfârșit pentru că rațiunea mi-e limpede, atâta doar că eram străveziu. E bine, totuși, că cei din jurul meu mă văd material fizic, altfel ce m-aș face? Nu-i așa că sunt straniu, așa străveziu cum
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cum un tâmpit, proprietar al unei mașini de dactilografiat încearcă să-și scrie pentru a opta oară romanul vieții sale și altele. Dar eram străveziu. Această listă poate continua la nesfârșit pentru că rațiunea mi-e limpede, atâta doar că eram străveziu. E bine, totuși, că cei din jurul meu mă văd material fizic, altfel ce m-aș face? Nu-i așa că sunt straniu, așa străveziu cum mă aflu? O incursiune Omagiu lui Peter Cheyney, pentru stilul său literar original. Barul e deschis
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
eram străveziu. Această listă poate continua la nesfârșit pentru că rațiunea mi-e limpede, atâta doar că eram străveziu. E bine, totuși, că cei din jurul meu mă văd material fizic, altfel ce m-aș face? Nu-i așa că sunt straniu, așa străveziu cum mă aflu? O incursiune Omagiu lui Peter Cheyney, pentru stilul său literar original. Barul e deschis pentru toate otrepele de felul meu. Dau cu ocheanul în stânga și în dreapta și văd zero barat. Fata de la bar spală un pahar, apoi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aurului vechi, răzbăteau volane de dantelă albă, atât de încrețite încât îndepărtau fustele de trup. De sub dantele abia se ghiceau papucii din damasc galben cu ciucuri și nasturi negri. Pe cap un tulpan brodat pe margini cu mărgele colorate prin străveziul său lăsa să se ghicească frumusețea părului strâns în coc. Nu mai era Lavinia care se pocăia la locurile sfinte. În fața lui se afla o femeie hotărâtă, conștientă de valoarea ei, care conducea negoțul cu grâne așa cum o făcuseră înaintașii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ani mă minunam și eu de câte s-au schimbat în cetatea de scaun. Să-ți dea Dumnezeu sănătate să zidești și de acum înainte ca până acum, spuse Mihai, ridicându-se în picioare și înălțând paharul cu vin alb străveziu. Măria ta, mă prind să-ți fiu vrednic ispravnic la ctitorii, cinstit la cheltuieli și nelacom la câștig! Vodă Șerban îl privea mirat fără să înțeleagă mare lucru. I se părea că Mihai îi transmite un mesaj. Ridică paharul și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fetele cu boieri bogați și băieților să le iau dascăli ca să-i fac oameni mari. Manda, roaba țigancă pe care o primise de zestre, terminase pieptănatul, îi strânse părul bogat într-un conci și potrivea peste el ișlicul din țesătură străvezie țesut cu fir de argint și cu perle mărunte. Când doamna o privi, țiganca duse mâna arătând spre sprâncene. — Nu, nu, astăzi le las așa. Să dai drumul la șnururi ca să se vadă că mi s-a împlinit pieptul. Să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în loc, cu câte o boabă de mărgean, sau de peruzea, inele cu diamanturi și cu safire albastre, perechi, perechi de brățări de aur ciocănit. Dar lanțul acela din argint negru, care din cinci în cinci zale avea câte o piatră străvezie prinsă într-o za ca o ramă mică!... Era și brâul, la fel cu lanțul, tot din argint negru, cu paftale late având aceleași pietre străvezii, dar mai mari și tăiate rotund. Acum, Maria își punea rând pe rând câte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acela din argint negru, care din cinci în cinci zale avea câte o piatră străvezie prinsă într-o za ca o ramă mică!... Era și brâul, la fel cu lanțul, tot din argint negru, cu paftale late având aceleași pietre străvezii, dar mai mari și tăiate rotund. Acum, Maria își punea rând pe rând câte o pereche de cercei, se împodobea cu șiruri de mărgăritare, scotocea prin lada doamnei Elina a lui Matei Vodă Basarab, moșul lor, scotea ii țesute cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i ceru marelui stolnic să rostească rugăciunea cuvenită. Pe nas, stolnicul psalmodie pe grecește ceva aproape neînțeles, ridicând tonul la fiecare sfârșit de verset. Apoi oaspeții își ocupară locurile, în timp ce feciori cu mișcări exacte începură să toarne vin în cupele străvezii și să aducă talgerele de argint cu diferitele feluri din pește, căci era miercuri. Ștefan nu se așezase, căuta ceva într una din firidele închise cu grilaj din fier forjat care ornamentau peretele dinspre sud al odăii. Scoase un sul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu ferestre largi, rămase puțin surprins de atmosfera care-l întâmpină. La masa joasă din mijlocul încăperii, fiecare pe o latură, stăteau patru surori ale lui: Ilinca, Safta, Ancuța și Smaranda. Erau îmbrăcate în haine cernite, purtau pe cap marame străvezii pe care vopseaua nu le prinsese bine și rămăseseră cenușii. Brodau cu sârg la Epitaful care era întins pe toată masa și care avea mijlocul terminat; câteva jupânițe, abia luate de la joacă, în dreptul ferestrelor pregăteau firele de mătase și boabele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]