1,494 matches
-
înzăpezirile, epidemiile, incendiile). În satul Costișa, calamitățile care și-au putut manifesta acțiunea distructivă au fost: Inundațiile provocate de ploile torențiale și de lungă durată, topirea zăpezilor, distrugerea sau avarierea unor baraje, pe râul Suceava în comunele de munte (Ulma, Straja, Falcău). Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost deosebit de puternic, provocând moartea a peste 500 de persoane. S-au produs mari distrugeri în părțile centrale și de sud ale Moldovei și în zona subcarpatică a Munteniei. El a fost resimțit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vesele în căutarea musculițelor proaspăt ieșite dintre crăpăturile soaței copacilor, sau dintre pietre. Vietăți minuscule mișunau prin iarbă și prin apa limpede ca cristalul, căutându-și de-ale gurii. Pești lucitori săgetau apa Sucevei, ce venea gălăgioasă dinspre Ulma și Straja. Câte-un broscoi mai îndrăzneț, apărea pe câte o frunză lată de brusture și orăcăia de răsuna toată lunca. Părea că și el era fericit că primăvara s-a instalat definitiv la noi. Aurel și Vasile luau de pe prund câte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bunicului n-am stat decât câteva zile, după care împreună cu tata am plecat la Târgu Ocna unde funcționa un centru de Cruce Roșie Română. Apoi, fiind trimiși la București unde într-o tabără pentru copii de vârstă școlară, organizată de “Straja Țării“ am fost repartizați în localități diferite, eu la “Liceul Regele Ferdinand“ la Bacău, frații mei la Iași, Dâmbovița, iar tata cu serviciul în comuna Faregova, Caraș-Severin. În continuare aș vrea să mă refer la mama, rămasă în Basarabia cu
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
se apropie pe neobservate din fundul estradei și-l căută cu privirea pe ministerialul Hilde brand. Când Îl descoperi, Îi făcu un semn aproape neob ser vat. Bătrânul cavaler dispăru după o draperie grea de bro cat și-i dădu strajei un ordin scurt. Apoi apăru din nou În ușă și Începu să privească mulțimea cu aceeași ex presie nepăsătoare. și părintele Bernhard Își reluă locul În spatele estradei, după ce Înclină ușor capul spre tânărul duce. Nimeni nu observase nimic. Secretarul continua
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ridicase reședința pe trei trepte de munte tăiate În stâncă. Mai târziu, fortăreața fu Înconjurată de un șanț adânc de apărare. Singura cale de acces În castel era un pod cu lanțuri, care se cobora numai ziua, când mai multe străji supravegheau intrarea și ieșirea. Pe colina Ludwigshöhe, una dintre treptele de munte ridi cate artificial, se aflau o grădină, nu foarte Întinsă, dar plină de plante rare și de flori minunate, un bazin de marmură și câteva bănci aidoma, locul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
stătea ghemuită, cu ochii În gol, și Încuie ușa În urma lui. „O nevastă nebună e mai bună decât nici una, Își spuse...“ Apoi, plin de nerăbdare, se urcă În turn să vadă dacă vine preotul. Într-adevăr, nu dură mult până când straja dădu de veste că se vedeau de departe apropiindu-se doi călăreți. „În sfârșit“, Își spuse. „Martin s-a ținut de treabă. Am să-l răsplătesc cu o pungă plină de bani de argint! O merită!“ Dar nu era Martin
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Îi răspund. Ne despărțim. Părăsesc fundația cu adâncă emoție ce mă copleșește. La 22 Septembrie ne ducem mașina la vapor. O dăm În primire și apoi pornim să ne plimbăm În partea de jos a portului, acolo unde stă de strajă imensa statuie a Libertății. La 23 Septembrie, la ora 12, vaporul se desprinde Încet, cu ajutorul unui remorcher. Suntem pe transatlanticul Washington. Ne-am calculat bine drumul. Avem acum În pântecele uriașului vapor o mașină. Călătorim acum Întro cabină turist, mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
concentrat dintr-o dată toate simpatiile din vechiul regat în preajma lui. Moldova, în special, se simte măgulită că a doua intransigență morală răsare tot în ținuturi moldovenești.” Iar în Bucovina nr. 82 se spune: „Nedespărțit de pământul său iubit, a stat strajă neclintită în tot timpul de dominație a altor nații, a austriecilor și rușilor, apărând de-a pururi interesele neamului nostru . Neclintit în acest post de onoare la găsit în momentul istoric al dezmembrării Austriei, când fără prezența lui, unirea Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Humorului, Ruși, Boca ș.a.m.d. Altă adunare a deputatului dr. G. Popovici cu alegătorii a avut loc la Dorna cu participanți din VatraDornei, Dorna Candrenilor, Iacobeni și Poiana Stampei. 146 La adunarea de la Rădăuți au participat alegători din Rădăuți, Straja, Bâlca, Vilcovul de Sus, Galănești, Burla, Sucevița, Marginea. Interesant că dezbaterile din Dieta Bucovinei erau purtate de deputații români în limba română, iar dacă nu erau înțeleși pe deplin ei reluau discursurile ori replicile în limba celor din sală. * Combativitatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
literară, dări de seamă, credințe populare și tradiții. A scris și publicat despre monumentele și familiile românești, schițe biografice ale arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, monografii ale Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea și comuna Putna, monografia comunei Straja - unde a slujit Dumnezeirii. Stâna la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publicat despre monumentele și familiile românești, schițe biografice ale arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, monografii ale Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea și comuna Putna, monografia comunei Straja - unde a slujit Dumnezeirii. Stâna la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea și comuna Putna, monografia comunei Straja - unde a slujit Dumnezeirii. Stâna la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat și o fructuoasă activitate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat și o fructuoasă activitate de muzeograf și conducător al unei astfel de instituții din Cernăuți. * Păstorul Păstorul. V. Sesan, în Glasul Bucovinei nr.103
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat și o fructuoasă activitate de muzeograf și conducător al unei astfel de instituții din Cernăuți. * Păstorul Păstorul. V. Sesan, în Glasul Bucovinei nr.103 informa că „În
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Răutatea desfrânării”; Pr. I. Coclici - „Din isprăvile sectarilor”; rubrici inovatoare: întoarcerea rătăciților; nenorocirea alcoolului; De toate; Un dar..., Cărți folositoare pentru popor, dar și un titlu în chenar negru, prilejuit de trecerea la cele veșnice a părintelui Gavril Boca din Straja. Pagini cu titluri încadrate în negru a oferit Credința și la moartea părintelui Dimitrie Dan (25 mai 1927), a M.S. Regelui Ferdinand I (marți 19/7, noaptea la ceasurile 12 și un sfert în castelul Peleș de la Sinaia), a doctorului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Securității, cerea ciracilor: Să dispară cuvîntul milă din vocabularul vostru! Despre Alexandrina Sidorovici, acuzatorul public, aflăm, tot de la Pan Vizirescu: "Eu nu am știut cine este; după nume, o socoteam că este rudă cu Teofil Sidorovici, care a fost comandantul străjii țării și într-un moment a fost și ministrul propagandei, bucovinean. Și zic: uite, domne, cum s-a găsit un bucovinean să lovească în frații lui; pe urmă am aflat de ce origine era, și nici nu se putea să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din Rădăuți , la marele act al Unirii din 1918 . Sbor despre care eu v-am vorbit. Despre aceasta s-a scris și În ziarul „Zori noi” din 1.12.'83, iar pe data de 27 nov. '83 la rubrica „De strajă patriei” orele 930 am vorbit la T.V.R. Stimate tov. Dimitriu! Ultima dată când am fost la dumneavoastră, era de față și domnul avocat care administrează fondul Casei „Simion Florea Marian” . Rămăsese stabilit ca Într-un interval de timp de 1-2
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-șef la Editura Hyperion, iar din 1994 este redactor-șef al revistei Contrafort, publicație a tinerilor scriitori din Republica Moldova. Are o bogată activitate publicistică în presa din Români și Basarabia, este comentator la Radio Europa Liberă. Volume publicate: Schimbarea din strajă (roman), Chișinău, Editura Hyperion, 1991; Frica de diferență (articole, eseuri, cronici literare), Editura Fundației Culturale Române, București, 1999; Valsul pe Eșafod (30 de pretexte literare și un Jurnal la Praga), Editura Cartier, Chișinău, 2001; Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova. Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cotu-i adânc tăiat, Soroca se înalță în etaje de vile și vii. Călătorul care vine din depărtările Podoliei, vechea așezare îi apare de dincolo ca o surprinzătoare viziune învăluită în abur de vis. La malul apei cetățuia medievală, a străvechilor străji sorocene, care păzeau hotarul moldovenesc, doarme într-o netulburată și adâncă melancolie. Pe maluri, între holdele pârguite de soarele de Iulie dincolo, ori între șiragurile de copaci dincoace, aproape nu se zărește mișcare. Peisagiul parcă dormitează. Cu toate acestea suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a Sorocei s-au auzit bătăile surde ale tunurilor. Nimene nu s-a emoționat. Cunoscuții noștri ne-au încredințat că trebue să fie ceva dincolo. În adevăr, dimineața primim știri. Tunul a bătut la Iampol, dincolo de Nistru la 7 kilometri. Străjile noastre știau că această nenorocită capitală de ținut sufere de câtva timp într-una încălcările tuturor bandelor și tuturor aventurierilor Ucrainei. Știau că "trupile" lui Petliura nu de multă vreme au pus stăpânire pe oraș alungând pe bolș, au aruncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate oalele sparte căci se pare că simpla politică a pogromurilor e în foarte mare cinste în cenușiile întinderi de peste Nistru. Dar iată că în noaptea de Vineri spre Sâmbătă a bubuit tunul bolșevicilor. Și dimineața, pe o vreme ploioasă, străjile de pe malul drept au putut vedea în Iampol învălmășeală și lupte. Stăpânitorii de eri erau scoși din bârloguri, alungați pe uliți, împușcați și tăiați. Petliuriștii, inferiori în număr, au părăsit răpede câmpul de luptă. Bolșevicii au pus stăpânire pe oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold poșta Domnească Gonaci = urmăritori de hoți vamă perepis vamă de tranzit grivna vama carălor (r.t.) șoltuz pârgari ai orașelor țineau scaun de judecată staroste de ținut pârcălabi de cetate mănăstire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
preț de nimic. * I. François de Pavie face drumul de la Cetatea-Albă la Iași prin locuri pustii cu frica de Cazaci, cari zice el se strâng cete și pradă țara. Trebuiau să facă focuri mari și să stea pe rând de strajă. Focurile le mai ajutau și împotriva frigului foarte mare și a brumei. * I. Un tovarăș al lui, Montallays, zice că era bolnav tare și slăbise de foame așa fel încât stomahul i se lipise de spinare. * I. În drumul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ianoș a dat de veste. V Moara și râul; Mitiță se duce călare la moară, vede opustul, peștii, trestiile, paserile. VI În dumbravă la vânat, primăvara. VII Păstoraș la câmp toamna. VIII Gâște și păsări de ogradă. De ce cântă cucoșul străjile. IX Iarna, când se prind scatii și sticleți. Viscol mare. Morarul povesteșe cum a fost față la nașterea lui Isus "Ce-i mai bun ca boul lui?" X Constantin cel nebun. Cum a aflat Mitiță povestea lui. XI La treer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]