2,072 matches
-
-uri prost ripuite" (revistahifi.ro). Din punct de vedere stilistic, cuvîntul e folosit atît în expresii populare, în care substituie sinonimul hoție - "Furăciune ca-n codru. Sunteți niște nesimțiți" (sportplus.ro), cît și în contexte culte, în alăturări contrastante destul de stridente: "descoperim o poveste similară, dar cu elemente de furăciune mai pronunțate" (revistapresei.ro). Cred că impunerea lui furăciune a fost favorizată și de existența adjectivului furăcios "care are obiceiul să fure". Mi se pare destul de surprinzător faptul că acest adjectiv
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
făceau adulții atrăsese asupra lor repulsia copilului care eram, dar știu că uram felul celor mari de a mă exclude din discuțiile lor. Mai ales femeile, când se strângeau mai multe la un loc, aveau un fel de a râde strident („astea nu sunt pentru copii“), care mă umilea și mă fascina în același timp, o fascinație negativă, dacă se poate spune așa, pentru că îmi stârneau curiozitatea nu ca să mă pot apropia de ele, ci ca să găsesc motivele pentru a mă
Ușile date de perete by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/3069_a_4394]
-
se plînse Kingsley cu un nechezat posomorît la maximum. Nici măcar n-a stat să vadă Vînătorii de fantome pîn' la capăt. S-a sculat la jumatea filmului și s-a cărat. Terry pufni indignat. - Avalanșa aia de aiureli juvenile și stridente... - Zici că ți-a plăcut? îl întrebă Logan pe Kingsley. - L-am văzut de șapte ori. Mare, ce mai. Mare pîn' la Dumnezeu. Niște efecte de cazi pe spate. - Mi se pare că domnul vrea să-ți ia comanda, spuse
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
Pe scenă intră încet celebra mademoiselle Brezina, cu subsuorile rase și cu o fețișoară angelică. Diva purta o toaletă din pene de struț. Nu cînta, nu povestea nimic, nici măcar nu dansa. Se plimba pe scenă, zîmbind duios publicului, scotea țipete stridente și în același timp dădea jos cu vîrful piciorușului ei dumnezeiesc pince-nezul din sîrmă de pe nasul partenerului - un domn șters cu mustăți. Anghelov și arhitectul orașului, un bătrînel cu fața rasă, erau în extaz. - Să dai tot ce ai și
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
așa cum socotesc scepticii? Cei dintîi descoperă "un document istoric și cultural de excepție", "un alt Sebastian", "scriitor mare", "cel mai mare român dintre evrei" , iar incredulii acuză, în scrierea sa diaristică, un exces de subiectivitate, dezvăluiri "nedrepte", "accente discutabile", "generalizări stridente", o "virulență" nemotivată față de Mircea Eliade, resentimente față de Camil Petrescu, duplicitate, delațiune și chiar "mediocritate intelectuală". Cum am putea media cele două extreme? Manifestarea lor ar fi legitimă? Departe de-a ne scandaliza, o atare confruntare ni se înfățișează în favoarea
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
înfățișează nefirescul căutat, artificiul strigător care trădează fuga după o "originalitate" cu orice preț. E o diversiune frecventă a mediocrității: "Ion Avram își închipuie, probabil, că așa se face literatura, recurgînd la un mod de exprimare cît mai nefiresc. Artificialitatea stridentă a scrisului său distrage însă atenția cititorilor de la sensul textului, în maniera în care costumul mov și cravata portocalie ale unui conferențiar produc rumoare în sală și perturbă audierea conferinței". Pe aceeași linie a hazului involuntar, Cristeian Petre Argeș ne
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
drept vorbind, iubise el vreodată altfel decât sub imperiul spaimei? Tăcere, urmează sfaturile medicului, să te scufunzi în ascunzișul timpuriu al nopții. Căci s-a făcut noapte, o noapte goală, pustie ca o cameră părăsită, pe care-o străbate șuieratul strident al trenului gonind pe șine la doar trei sute de metri de-acolo. André ciulește urechile, tresare, dar nu, telefonul sună la vecin, agentul de asigurări insomniac. Ultima dată, Clara îi dăduse un telefon. Două, trei cuvinte, cu un glas înecat
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
și vieții. Tot în scena aceasta aș remarca-o și pe Anca Dumitra, Nina. Este ceva ca debutul în teatru să fie cu acest rol, în această regie, pe o scenă atît de importantă, cu istorie, în acest context. Mai stridentă în prima parte, ca și Alexandru Pavel, mai neacoperită actoricește în cîteva scene, nostimă în altele, aici găsește tonul just pentru personajul său, Nina, și pentru toate relațiile trăite sau abandonate, pentru zbuciumul ei, pentru pierderea lui Trigorin și pentru
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
mulți, neconvingătoare: o nuvelă scrisă gîfîind de furie, Cutia de ghete, ori suita de portrete șarjate ale activiștilor din jurul lui Ceaușescu nu au putut răscumpăra o viață întreagă de compromisuri. Romanul Cartierul primăverii, caricatural în exces și de un tezism strident, nu se ridică la nivelul celorlalte proze; iar Disciplina dezordinii nu este decît o autobiografie justificativă, extrem de interesantă din punct de vedere istoric, nu însă și literar. Dispariția accidentală și prematură a autorului ("cu păcatele încă în floare", cum spune
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
cele din nord, odinioară prospere așezări miniere, acum locuri unde femei disperate își abandonează copiii. În ciuda limpidității poveștii cinematografice și a justeței tonului în interpretarea actorilor (Tavernier rămâne, incontestabil, un maestru, filmul său e plin de locuri comune și dialoguri strident - lozincarde, sindicalismul militant apropiindu-l, mai degrabă, de cinematograful francez al anilor '30 - cel al bunelor intenții și al Frontului Popular din La belle équipe al lui J. Duvivier, decât de cinematograful modern al sfârșitului de secol XX. Un cinematograf
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
puternice ce suportă numeroase reveniri, unde gestul deține și rol catalizator de energie. Pictura este percepută ca o viziune umorală, eliberatoare, izvorâtă dintr-un complex de stări și senzații ce trebuie materializate. Într-o perioadă destul de „locvace” și mai ales stridentă, în care varii mimetisme mai mult își afirmă decât își găsesc cu adevărat locul, Mihail Trifan ne propune coerența unei gândiri artistice solide izvorâte dintr-o continuă și profundă cercetare nu doar a universului real ci și a celui artistic
Mihail Trifan, bucuria inocentă a jocului by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4882_a_6207]
-
bucură de optimul nivel la care a ajuns societatea. Mihai Vakulovski notează corect, pe coperta a patra a cărții, că "perspectiva șnarativăț e una de ultimă oră, demistificatoare și ironică" asupra comunismului. Mai mult decât atât, departe de a fi stridentă, această viziune se infiltrează foarte subtil, însă vădit conștient și voluntar. Interpretarea iepurilor ca fiind rămășițe de mentalitate a Uniunii Sovietice apare ca un mod potrivit de asimilare a acestui simbol poetic și încifrat din romanul lui Ștefan Baștovoi. Iată
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
De unde și cum se născuse în mine acea îndârjire? Și... Chiar în clipa în care Iani a ridicat capul, proiectilul azvârlit de mine s-a spart de stâncă și un sfert de cărămidă l-a lovit în creștet. Un țipăt strident și... Am coborât în fugă să văd ce i s-a întâmplat. Era amețit. Sângele i se prelingea pe obraz și pe piept. Nu mai știu cum am ajuns acasă, dar o revăd pe Mama spălând capul prietenului meu, bandajându
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
orice și cu totul intolerabil este faptul că procesul moral al comunismului este reprezentat, caricatural și periculos, de aceste acțiuni punitive individuale, capricioase, lipsite de criterii și declanșate adeseori de invidii sumbre, de complexe de inferioritate și impulsuri viscerale. Vocea stridentă a ratatului cu veleități de justițiar este terifiantă, ca un semnal al întoarcerii la sălbăticie, la "justiția" spontană, practicată în junglă. Când are o anumită solemnitate, ea devine ridicolă, în genul discursurilor patriotarde și moralizatoare ale lui Rică Venturiano. Dar
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
a unui intelectual român format în cea mai dură perioadă a totalitarismului. Din acest punct de vedere, nu știu cât de nimerită e inițiativa lui Luigi Bambulea, coordonatorul proiectului editorial, de „a interveni discret, acolo unde lexicul sau topica riscau să fie stridente cititorului de azi și de mâine al textului, dar și acolo unde unele aprecieri sau pasagere afirmații erau în esența (și în expresia) lor contextuale: e cazul a trei sau patru referințe politicoase la adresa marxismului, pe care le-am considerat
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
și iarba cu căpșuni?". Aproape că-ți vine să te miri de ce bine sună banalitatea. Frazarea diferă de la un element al naturii la altul, pe ritmuri care izbîndesc, în caricatură, sonoritățile instrumentale visate de Macedonski: ,Pe-acoperișurile roșii, deștepți orchestrele stridente - alarma ftizicelor goarne și tusea tobelor gripate - în ritmul cărora, pe stradă, trec nesfârșite reghimente, ce smulg aplauze compacte și aclamări halucinate." Cele patru anotimpuri nu diferă mult, suferind de-aceeași sufocare călîie, fără urmări. Dedicate, pe rînd, lui Adrian
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
pâinea asta binecuvântată și m-am rugat să mă vedeți cât sunt de prăpădit. Și atunci ați trecut strada"... L-am lăsat acolo, îndreptându-mă spre redacție. Strada s-a umplut la loc de lume și de mașini, de sunete stridente și de aerul ei normal și bine cunoscut. De câte ori trec prin acel loc simt gust de pâine caldă în gură, și mi-l amintesc pe tânărul în cârje ca pe un înger disperat, și mă înfiorez ca de o vedenie
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
și în genere neologisme latine și neolatine, în atmosfera de atonie și conformism de partid care oferea „noutăți” aproape numai din rusește sau trecute prin filiera muscălească, făcea din ceea ce citeam (sporadic) la Cronica optimistului sau cu alte ocazii o stridentă erezie... Timpuri! (Nu pot să uit ce m-a mirat după 1947-1948 să aflu că „lozincă” e un cuvânt de origine germană și că miting (engl. meeting) a fost propus sub varianta meting, pentru că părea mai... autohtonă.) În tot cazul
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
și în contexte restrictive: „mă rog, e fix problema lui” (opinii.md). Frecvența în uz îi face pe unii vorbitori să nu mai perceapă marca familiară, astfel că fix apare tot mai des în contexte jurnalistice, în care e destul de strident: „O fată a fost violată fix în noaptea de Înviere, când se întorcea de la biserică” (agentia.org., 25.04.2011); „A intrat în coliziune fix cu mașina poliției” (ziare.com, 25.01.2011) etc. Fix are și alte dezvoltări contemporane
La fix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5320_a_6645]
-
fapt lungi filosofări fără finalitate. Ulterior, pentru a înviora Contemporanul și a-i recuceri pe cititori, Nicolae Breban l-a adus ca redactor-șef pe Cătălin Țîrlea, dar acesta n-a izbutit decât să despice monotonia publicației cu câteva note stridente, întrutotul regretabile. Ceea ce totuși se citește în Contemporanul este editorialul-eseu al lui Nicolae Breban însuși, publicat pe prima pagină, sub formă de serial. Textele respective, chiar dacă sunt și ele lăbărțate și tautologice, pline de platitudini și injustiții, dau o senzație
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
persoane cu serioase probleme penale ca să-i reprezinte în Parlament. Cum, altfel, am putea explica faptul că sondaje de opinie recente îl desemnează pe Ceaușescu ca fiind cel mai bun președinte al românilor. Cum, altfel, am putea explica faptul că stridentele, penibilele parade cu fete despuiate de la Mamaia ale bizarului primar Mazăre ne sunt vârâte în ochi de televiziuni ca niște izbânzi artistice și sunt primite cu atâta încântare de mulțimile de turiști săraci cu duhul. Sigur, la rădăcina acestei periculoase
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
carne cum se lipesc două jumătăți de pere cum sufletul și trupul una sînt în culorile lunii tu ce faci acum cînd eu rad de pe panoul de afișaj zîmbetul acru cu gura cusută trec mașini mari de salubritate cu clacsoane stridente trec planete cu roți zimțate muguri universali adolescenți pe rotile și mai departe de tot ce se vede molia își vede liniștită de treabă ar mai fi un mic detaliu un post scriptum al scrisorii despre moarte și înviere petele
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
de o secătuitoare îngrijorare afectivă. Romanul este livresc, camusian sau sartrian, prin deturnarea de la ficțiunea mimesis-ului, deși cu referențialitate asumată realist și obiectiv. El apare la noi într-un moment de deschidere spre experimentul structural. Acesta este cam eclectic și strident. El pune în relație directă pe Proust, Joyce, V. Woolf, ori pe unii reprezentanți în vogă ai Noului Roman Francez. Sunt, astfel, cumulate, nu întotdeauna într-un mod adecvat și convingător, tehnicile de simultaneizare temporală, de captarea fluxului conștiinței, obiectualismul
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
iau rămas bun de la existența lor pământeană. Dar, comparând aceste momente, ies în evidență și deosebirile între cei doi creatori. În timp ce Amneris invocă cu lacrimi tăcute zeii, profund, sumbru și resemnat, în Boema, acest minunat adio este punctat de cearta stridentă și atât de... veristă, dintre Marcello și Musetta. Ultimele minute ale Boemei, trimit și mai mult, înapoi, în timp, la creația verdiană. Parafrazând parcă cuvintele doctorului Grenville din actul al IV-lea al operei Traviata - La tisi non le accord
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
vine de prin acele părți, trebuie să știe ceva despre această pătură." Curios este însă că "Liberalul", prezentînd pe larg întrunirea 7, rezumase și alocuțiunile rostite, iar în aceea a lui C. Stere (altfel foarte interesantă, de un patetism întrucîtva strident, frizînd pe alocuri demagogia) nu se sesizează nici un pasaj referitor, direct sau aluziv, la cele două personalități. (Se poate lua în calcul, firește, că, în forma pentru presă, se eliminase tot ce putea fi excesiv!)8 Atacul "Evenimentului" primește o
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]