334,708 matches
-
din aglutinări fabulatorii, din retrospecții înșelătoare, cînd copilul, adolescentul și adultul bîntuie același trup dematerializat, fluidizat sau împuținat cantitativ, corpul însuși devenind, periodic, o "vizuină luminată", un spațiu de siguranță dar și topos al unui teribil prizonierat. Tema încarcerării în structuri concentrice, de la "capul strîns puternic în scheletul craniului" pînă la "materia brută" ce-l izbește de pereții ei, dureros, este în fond drama zidirii în propriul destin: "Viața ta a fost așa și nu altfel", iată melancolia de a fi
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
minții, de unde știu că va dispare doar o dată cu funcțiile cortexului, neuronilor, sinapselor mele. S-ar prea putea ca Marina, de acolo unde este (unde o fi oare?), să nu fi reținut nimic din ziua aurorală a încastrării ei definitive în structura de rezistență a memoriei mele; aș zice că nici nu mai contează: esențialul e că, în neștiința ei, a înfipt adânc unul din pilonii trecutului, făcut - grație ei - numai din farmec și evanescență. Adio, dragă Marina, și îți mulțumesc mult
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
analiza va reveni în nenumărate rînduri, modificînd perspectivele. Riscul asumat al repetărilor își găsește justificarea pe de o parte în revenirile și reluările operate de Thomas Mann însuși de-a lungul vieții, pe de altă parte, în permanenta referire la structura muzicală a textelor comentate, aluzie prezentă și în titlu. Tezele sînt reformulate apoi și amplificate în Variațiuni, o serie de 8 eseuri (destinate îndeosebi operelor pe care analiza „mare" nu le inclusese, sau le implicase prea puțin), eliberate de constrîngerile
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
carne./ Eu plimb pantera prin urbe (pag. 129). Din acest motiv modalitatea succintă mi se pare cea mai adecvată temperamentului scriitorului; poeziile de largă respirație din Maraton, cu ample discursuri ale personajelor (Bufonul, Arhitectul, Blasfem, Striax etc.) încadrate într-o structură dialogică nu sunt atât de percutante datorită aglomerării de imagini care îngreunează mult lectura. Cele scurte sunt unitare ca ton, dar nu unitare între ele: uneori bat într-un suprarealism degajat (În biblioteca jaguarului, cunoscut prin sobrietate/ găsiserăm patru cărți
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
profund al ființei. Astfel se poate scrie ceva fără a se spune nimic, fiindcă fraza se poate aplica la fel de bine și sonetelor lui Shakespeare, și poemului Waste Land de T.S. Eliot. Ceea ce m-a intrigat la această frază e mențiunea structurii poemului, despre care se mai spune că fiecare ciclu are un tip de rostire: formula similiprozastică, ironistă și de criticism social șia uite câte cuvinte noi!ț, cadența folclorizantă, cu infuzia unor imagini de sorginte ezoterică, și neutrul final, prin
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
Itinerariul în istoria recentă este luminat de partid, care îi pune la dispoziție scriitorului o grilă de lectură infailibilă. Acolo unde precursorii cauționau ipoteze explicative "diversioniste", Sadoveanu rămâne fidel unui materialism dialectic care tranșează, o dată pentru totdeauna, chestiunea relației dintre structură și suprastructură. Apariția capitalului apusean, alianța dintre burghezie și moșierime, rolul monarhiei străine, rămășițele feudale sunt tot atâtea realități a căror identificare probează o familiarizare cu exigențele lecturii partinice al unui trecut care devine transparent în ochii inițiaților. Din manualul
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
un curcubeu. Eu cred în curcubee...". Pe cît de simplă pare schema narativă, pe atît de complicată e drama interioară. Ar fi o poveste tandră, dar adevărul face ca ea să fie tristă. Cartea Silviei Kerim e scrisă frumos, are structura unei nuvele psihologice, cu planuri temporale intercalate sau suprapuse, dar rareori poți uita că nimic nu e ficțiune. Casa din „poveste" se află în București, pe strada Parfumului, de unde i se trage și numele de Parfumerie. A fost construită în
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
mea pentru a-mi reîntregi ființa..." sau "Cerul ochilor tăi în care strălucea roua pură a melancoliei..." și așa mai departe... Metafore simple, epitete ornante, vocabular cioranian 100%, efect zero. Autorul se prea poate să fie un om sensibil, o structură melancolică, un poet. Tehnic vorbind, jurnalul mai permite abateri de la literar, lamentații și patetisme, cu singura exigență a autenticului. Îi recomand lui Teofil Răchițeanu să fie el însuși, nemediat cultural, ne-livresc. Până la urmă s-ar dovedi că jurnalul e
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
schimbând intonația citatului din N. Carandino reprodus pe a doua copertă, "ideile nu sunt ostentative". De pildă, nuvela Scrisoare târzie te lasă nedumerit: nu prea există acțiune, darmite deznodământ, și nici ca "nuvelă de atmosferă" (rurală) nu convinge. O oarecare structură a ei - prezent - flashback - prezent - subzistă și în povestirea care dă titlul volumului dar nu pare a avea vreo relevanță căci nu se stabilește nici o legătură care să justifice în vreun fel incursiunea în trecut. Cea mai extinsă piesă din
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
publicate anapoda, după un algoritm propriu. Ideea Paltonului de vară (1996) este clar formulată de Mircea Horia Simionescu în Dicționarul onomastic (1969) - bizară simetrie - , astfel încât deseori ai senzația că toate cărțile lor s-au scris în același timp sau că structurile lor au permis permanente reveniri și adăugiri. O secvență ca aceea a strecurării pe furiș în sala de cinematograf apăruse izbitor de asemănător în cartea de debut a lui Tudor Țopa, Încercarea scriitorului (1975). De aceea cred în infinita fascinație
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
înspre el în volumul Anii de ucenicie (1944), ce părea să anunțe un ciclu memorialistic, rămas, din păcate, în stadiul de intenție. Dar și așa, dintr-un singur fragment, ca în paleontologie, putem reconstitui (intui) întregul, în cazul de față, structura psihică, universul uman și al operei, mediul literar în care s-au produs și încă impetuos cel puțin scrierile debutului. Amintirile lui Sadoveanu conțin importante elemente de biografie, de autodefiniri ale "instinctului său de primitiv", de om al naturii, furnizează
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
scrieri ale anilor de ucenicie, precum Haia Sanis și Locul unde nu s-a întâmplat nimic. În orășelul în care a urmat gimnaziul, din când în când, Sadoveanu se întâlnește în vacanțe cu vechiul coleg Eugen Lovinescu, originar de acolo. Structuri temperamentale opuse, evoluând pe direcții literare diferite, prețuirea din păcate, n-a fost reciprocă. Teoreticianul modernismului și al romanului citadin și obiectiv n-a prea gustat proza romantică și lirică a conorășanului având ca erou central țăranul arhaic. Antisămănătorist structural
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
două coperte de carte tipărită, despre literatură și computer, despre hyper-text și hyper-media, despre literatura virtuală și noul tip de lectură pe care aceasta, ofensiv, îl impune. Studiul lui Ion Manolescu e o navigare teoretică, rapidă și inteligentă, printre mijloacele, structurile, temele și limbajele noii forme de ficționalitate. La intersecția dintre ultimile tehnici electronice și literatură, cartea descoperă în hypertextualitate un fenomen în expansiune, imprevizibil și contradictoriu. Cum termenul le e probabil necunoscut celor mai multora dintre cei care citesc această
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
mai mult cu cît momentul ales e chiar cel prezent. Cartea despre care vorbesc și care reușește această performanță e o prezentare a poeziei postmoderne românești, scrisă de Mircea A. Diaconu și apărută anul trecut la editura Aula din Brașov. Structura cărții e cea tipică pentru o lucrare adresată elevilor. Un capitol scurt în deschidere, o introducere mai ales teoretică în problema postmodernismului. Apoi obișnuita selecție de texte ale autorilor intrați în manualele școlare, poezii pe care Mircea A. Diaconu le
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
fi primul pas al canonizării lor și al genului de literatură scris de ei. În fine, un ultim capitol al cărții, intitulat Decalog postmodernist, alătură fragmente, de asemenea comentate, de texte teoretice și critice referitoare la poezia postmodernă. Dar dacă structura cărții e cea obișnuită pentru lucrările adresate elevilor de liceu, abordarea se situează cîteva trepte mai sus. Voi lăsa la o parte comentariile de text - de altfel reușite analize de poezie - pentru a remarca faptul că mai ales primul capitol
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
Nichita Stănescu, abia ținîndu-se pe picioare și vorbind cu dificultate (ori era beat, ori bolnav, sau și una și alta) a început prin a-l omagia pe Bogza, care i-a încurajat primii pași. A spus apoi că "scriitorul e structura patriei, nu o suprastructură, cum zic unii mărginași ai culturii". Și a cerut să se acorde o mare atenție tinerilor, "floarea țării". La 27 mai au continuat discuțiile. Ion Lăncrănjan a vorbit "ca proletar al scrisului", pentru a critica situația
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
acolo unde acestea mai există, autorul le-a cercetat cu un simț detectivistic pe care i-l invidiem. Oameni, cinuri, case, nu am găsi, poate, disciplină mai condensată, în ordinea densității informațiilor, decât genealogistica și obligând, în cercetare prin însăși structura ei, la o mai desăvârșită supunere la obiect. Din această carte, apel la resurecția memoriei, lectorul iubitor de literatură va afla date inedite despre personalități cumva enigmatice în privința provenienței lor, date controlate în măsura în care, pe acest pământ ceva poate fi sigur
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
din convingere la stânga extremă, seduși de mitul revoluției, încredințați că și la noi se petrecuse o revoluție, că ei încă participau la ea și aveau datoria să o ducă la capăt pe toate fronturile, deci și pe cel literar. Refacerea structurilor vechii Românii, revenirea la democrația "burgheză" li se părea de neadmis, o anomalie istorică. Aveau nevoie de altceva, de altă societate, de altă Românie, până la urmă. Chiar M. Sebastian, în zilele imediat următoare lui 23 august 1944, se manifesta ca
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
niște biografii îndeobște mai puțin comune, precum cele de scriitori. Fiecare dintre interviuri e precedat de o schiță biobibliografică oferind cititorului un maximum de informație bine cântărită, niciodată superfluă. în același timp dialogurile sunt grupate pe criterii tematice cartea căpătând structură și articulație. Subtilă analistă a fenomenului literar actual, Rodica Binder surprinde corect particularitatea sociologică a unei generații de scriitori imigranți (Sanda Nițescu, Aglaja Veteranyi, Rudiger Șafranski,s.a). Cazul fascinant al Aglajei Veteranyi al cărei roman a apărut recent la
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
printr-o nouă motivare a raportului dintre cele două tendințe (critica raționalist-științifică și cea idealist-metafizică), cât și la nivelul metodei critice (analiza dublată de sinteză), în spectrul orientărilor moderne de abordare a textului literar. Răspund acestor mutații de viziune și structură cele trei studii ale criticului clujean: Eminescu în critica și istoria literară română (1947)1), Poezia lui Eminescu (1948)2) și Romantismul românesc (1952)3). Ele formează un tot organic, și nu au rămas fără ecouri în critica eminescologică ulterioară
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
condiții, sinteza propune, pentru prima parte, o abordare a atitudinilor antieminesciene, din cele două centre, bucureștean (Hasdeu, Pantazi Ghica, Gellianu-Anghel Demetriescu, Petre Grădișteanu, Gherea), și cel transilvănean (Al. Grama, Aron Densușianu), pentru ca partea a doua, mult mai elaborată, să avanseze structuri paradigmatice mult mai largi, cu o aplicată metodă de catalogare și clasificare (critică estetică, semănătoristă, impresionistă, critica formei și a configurației). Răspunsul istoricului literar pentru prima categorie avansează ideea unei situări pe poziții false a interpretărilor cutărui critic (ex. determinismul
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
implicațiile criticii socialiste și efectele ei la semănătoriști), care au condus la o siluire a textului eminescian, la interpretări neadecvate obiectului. Pentru partea a doua, cea a investigațiilor clasificate, Popovici îmbină analiza punctuală cu sinteza. Fiecare studiu critic are o structură relativ fixă: descrie compoziția studiului, insistă pe anumite idei vehiculate, înseriază și analizează metodele criticii respective, ajunge la anumite concluzii privind meritele și scăderile studiului (ex. cazul studiilor lui Lovinescu, Călinescu sau Caracostea). Metodologic vorbind contribuția lui D. Popovici aduce
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
și originală - neatacabilă. Să conțină realitatea trăită - însă în stare de transcendență, ștergînd urmele a tot ce poate fi neinteresant. Dualitate (de neîmpăcat!?): O imensă sete și necesitate de contingență pe de altă parte, dorința puternică de cercetare a unor "structuri" obiective (matematice,cristale etc.). Voi reuși să înțeleg sau să creez o sinteză? Cercetare de structuri (quasi-speculativă cu sublimarea contingenței) sau artă a contingenței) găsindu-și structura pe care să se depună, să se îmbrace)? Sau poate altceva ce nu
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
ce poate fi neinteresant. Dualitate (de neîmpăcat!?): O imensă sete și necesitate de contingență pe de altă parte, dorința puternică de cercetare a unor "structuri" obiective (matematice,cristale etc.). Voi reuși să înțeleg sau să creez o sinteză? Cercetare de structuri (quasi-speculativă cu sublimarea contingenței) sau artă a contingenței) găsindu-și structura pe care să se depună, să se îmbrace)? Sau poate altceva ce nu știu încă, dar de care am absolută nevoie. Chinuitoare e nehotărîrea! Sentimentul gratuității e ucigător. * Necesitatea
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
necesitate de contingență pe de altă parte, dorința puternică de cercetare a unor "structuri" obiective (matematice,cristale etc.). Voi reuși să înțeleg sau să creez o sinteză? Cercetare de structuri (quasi-speculativă cu sublimarea contingenței) sau artă a contingenței) găsindu-și structura pe care să se depună, să se îmbrace)? Sau poate altceva ce nu știu încă, dar de care am absolută nevoie. Chinuitoare e nehotărîrea! Sentimentul gratuității e ucigător. * Necesitatea de a găsi o expresie (poate limitată) dar ultimă a mea
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]