36,705 matches
-
vîrstă matură (mulți, cu părul alb), foști deținuți politici, alese personalități ale (ceea ce se numea altădată) exilul românesc din Franța, cei care au militat pentru instaurarea libertății și a democrației în România. Printre aceștia însă, prea puțini tineri. Tinerii ce studiază sau se găsesc la Paris; tinerii post-1989 - cei care, cu ocazia coktail-urilor, umplu încăperile elegante ale Ambasadei României și se adună în jurul meselor încărcate de bunătăți - lipseau. De ce vor fi fost absenți? Să nu-i fi interesat subiectul conferinței? Să
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
dimensiuni mitice. într-o vreme când bătălia pentru fonduri se dă, în domeniul educației, cu baioneta în poziție de atac, profesoara din Bloomington a reușit imposibilul: a convins conducerea Universității Indiana să instituie burse pentru studenții americani care doresc să studieze în România. Deși președintele Constantinescu însuși s-a arătat entuziasmat de proiect, promițând să facă din el un parteneriat, deși ministrul Marga și-a dat aprobarea, lucrurile stagnează! în România, birocrația ucide până și instinctul de conservare. N-ar fi
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
pentru România imperiul de la răsărit. Eminescu discută din ce în ce mai mult evoluțiile și tendințele Rusiei și încearcă să-i deslușească resorturile adînci și invizibile la prima vedere. Articolele poetului referitoare la chestiunea orientală și la imixtiunea Rusiei în această problemă ar merita studiate în toată complexitatea lor. Pentru a înțelege însă ce înseamnă în viziunea eminesciană o supremație moscovită în această regiune, voi discuta un text care, cum se va vedea, consună cu gîndirea din Memento mori. Eminescu pornește de la următoarea constatare în
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
iubit și iubește teatrul în tot ce are el mai seducător, mai valoros, mai provocator. George Banu este un spectator avizat și împătimit de ce se întîmplă pe scenă, este aproape întotdeauna de marii creatori ai lumii și le privește, le studiază evoluția, se vîră în adîncimile operei lor, în cotloanele sufletului și în zonele pline de lumină ale minții. Uitarea este, în fond, o reverență pe care un regizor o face în fața unui om de teatru care a uitat de sine
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
am evitat aventura. De altfel, nu aveam de ales. Deși colegii îmi erau foarte binevoitori și favorabili, nu le-a trebuit multă vreme să se lămurească cît de îndepărtat, cît de inocent mă aflam față de preocupările lor. Am început să studiez nu numai cu disperarea celui ce are în față alternativa pierderii locului de muncă, dar și cu o curiozitate tot mai admirativă pentru tot ceea ce tăinuiau vechile opere de artă". Rezultatele n-au încetat a se arăta. Ajutat și de
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
registre cînd e cuprinsă în expresii și îmbinări relativ stabile ("Asta e situația", "Asta e tot" etc.), celelalte continuă să fie puternic marcate. Utilizarea lor ca elemente anaforice (care trimit la un referent deja menționat în text) merită să fie studiată în mod mai amănunțit în sistemul limbii române. Analiza unui număr mare de texte scrise și de conversații orale ar putea stabili criteriile mai puțin evidente ale alegerii: într-o relatare în care alternează ăsta și ăla nu contează numai
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
în engleză și invers, dar știu că a continuat să ne viziteze vreme de câteva săptămâni. Mereu zâmbitor și rostind aceeași propoziție-tip: "Faci la mine tema!" Zâmbitor, dar și imperativ. în acele seri am aflat că nu venise să studieze nici medicina, nici științele economice și nici măcar limba română. Ca și alte câteva zeci de conaționali, se afla în România pentru a-și desăvârși... cunoștințele militare. La sfârșitul semestrului urma să plece într-o tabără militară din jurul Sibiului - dacă-mi
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
citi. Limba română nu e periclitată de străini, ci de români; iar protejarea ei se face prin școală, prin educație, nu prin lege. Era mai util ca dl Pruteanu să prevadă amendarea Legii Învățămîntului prin introducerea obligației de a se studia limba română în toți anii de școală. Sau să prevadă obligația ca toți cei care pretind a vorbi în locuri și instituții publice să dea examen, parlamentarii inclusiv. Numărul "repetenților" ar fi considerabil, printre ziariști și politicieni. Chiar și printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
lector de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj. Un fapt pe care cel care a citit doar jurnalul său nu l-ar putea bănui: însemnările de aici nu sînt contaminate în nici un fel de � ticurile " celui care a studiat îndelung literatura și care o predă la o universitate. Am ales, însă, penru acest grupaj al lecturilor la zi, o altă carte a sa, 10 studii de arhetipologie, apărută exact în același an cu jurnalul. Unul din cele zece studii
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
Danemarca, ajunseserăm în RDG cu trenul. Cel dintâi redegist a fost un vameș bătrân și știrb, care ne-a făcut mizerii, crezând că sunteți agenți capitaliști. Împreună cu George Bălăiță vizitaserăm cele mai democratice țări din Europa, poate, Finlanda, Suedia, Danemarca. Studiasem cu folos împreună nordul continentului, iar dacă ni s-ar fi spus: "Cereți, dragii Moșului, că vă dă moșul orice, numai să fiți cu grijă", am fi făcut drepți înaintea Tatălui ceresc, și am fi strigat într-un glas: "Dă-
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
contemporan cu poetul român (a trăit între 1867-1938), dar îi seamănă în multe privințe (inclusiv fizionomic, după cum reiese din fotografiile preluate din presa pakistaneză și reproduse în această pagină a României literare). A fost și el poet și filosof, a studiat în Vestul Europei și s-a repatriat pentru a fi de folos culturii țării lui (însăși ideea creării unei țări distincte, Pakistan, îi aparține). Lansarea cărții s-a bucurat de succes la Islamabad. Au participat ministrul de Externe al țării-gazdă
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
penibilii pretendenți rezultați în urma unui anunț matrimonial dat pentru ea de mama emancipată. De cîteva ori e cît pe ce să-și cunoască sortitul. Un Instalator hărțuit de mafioți, care aspiră să-și depășească neapărat condiția de îngrijitor la acvariu studiind biologia marină Hope Davis, fragilă blondă, și Alan Gelfant, atipic latin lover, s-au reunit doar pentru ultima scenă, cea a unui coup de foudre în metro, beneficiind de atmosfera de mister existențial, discret persiflată prin inserarea unui joc: alegerea
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
Z. Ornea Unii antropologi de astăzi neagă posibilitatea identificării unui grup specific de însușiri comune la întregi popoare, stăruind în ideea că nu se pot decupa și studia decît însușirile individuale, cele colective fiind apreciate ca o imposibilitate evidentă. Dacă aceste ipoteze se verifică, atunci dispare ideea detașării și impunerii unui set de caracteristici valabile la scara unui întreg popor (popoare). Și, atunci, se risipește în neantul tuturor
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
lui Andrei Oișteanu Imaginea evreului în cultura română. Neluînd în seamă teorii, totuși, antropologice, precum cele amintite mai înainte, dl Andrei Oișteanu își construiește, senin și erudit, o carte care le infirmă. Pentru că ce alta face autorul nostru decît să studieze, atent și cu metodă, într-o carte corpolentă și incitantă, felul cum se reflectă imaginea unui popor (în cazul de față cel evreu) în mentalul imaginar al altuia (aici, în cultura română). Și, de fapt, autorul își depășește cu mult
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
sărbătoritei, și flautista Darima Alexandru, și ea o fostă elevă. Într-un scurt cuvânt de introducere, pianista Delia Pavlovici a împărtășit publicului - numeros - sentimentul din care a izvorât acest moment, subliniind locul profesoarei în conștiința și inima celor care au studiat pianul la clasa ei. Educată în disciplina severă a "școlii Florica Musicescu" a predat învățăceilor în cultul acestor concepții despre făurirea tehnicii pianistice, despre frumusețea ideală a sunetului, despre poetica pianului, șlefuindu-le capacitatea de a se exprima pe claviatură
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
de țări și peste 12.000 de membri. Secția română datează din 1923 și, pînă în anii celui de al doilea război, Centrul PEN de la București a fost foarte activ, după cum reiese din registrul de procese verbale ale ședințelor lui, studiat de Barbu Cioculescu. În 1950 însă, filiala românească a organizației mondiale a scriitorilor a fost desființată, fiindcă apărarea libertății de expresie și a drepturilor civile nu putea fi decît o "activitate dușmănoasă" dictaturii comuniste (ce a umplut închisorile și cu
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
definească puterea: Dacă voi reuși să mă supun mie însumi, spiritului care există în mine, atunci puterea mea este nemărginită pentru că nu mai sînt vulnerabil la nimic. Cum să fiu înspăimîntat de putere cînd ea îmi dă generozitate, forță, înțelegere?". Studiind cariera lui Marcel Iureș, modulațiile ei în România, vedem cu ochiul liber că talentul nu înseamnă nimic, de la un punct încolo, dacă nu este alimentat cu luciditate, cu o muncă imensă și continuă, cu speranță și nebunie, cu mentalitatea învingătorului
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
obiectivitate, pleiadă etc.), sebastianism, supraidealism ș.a.m.d. Pînă la alăturarea, năucitoare la o simplă răsfoire, de fenomene artistice diverse, grupări sau personaje și doctrine. Dincolo de interesul său practic de netăgăduit, este și un tentant teren de sociologie literară. Putem studia cele mai folosite nume (alături de compușii cu nou/nouă, preferate sînt numerele - ani, membri fondatori, numere la întîmplare), cele mai des întîlnite reacții, revolte, legitimări, motive de asociere artistică. Dar apropiindu-ne de corpul articolelor, sesizăm o încercare de sistematizare
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
era încă. Martha Bibescu care, în mod obișnuit se afla în străinătate, se adăpostise, prudent, în țară. Era o tînără de 27 de ani (s-a născut în 1888), care ajunsese la Paris de la vîrsta de doi ani, unde a studiat și s-a cultivat. Era fiica lui Ion Lahovary, fruntaș conservator, de mai multe ori ministru, prima oară în 1899, deținînd chiar portofoliul Externelor. Mama ei era o Mavrocordat și s-a îngrijit nespus de fiica ei. S-a căsătorit
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
română a bacalaureatului din sesiunea iunie-iulie 2001 a cuprins patru subiecte, dintre care unul diferit în funcție de profilul liceului. Nu mă pot opri să nu relev indicația involuntar amuzantă referitoare la acesta din urmă: diferența apare între profilurile "la care se studiază limba română o oră săptămînal" și profilurile "la care nu se studiază limba română o oră săptămînal". Evident, e vorba de profiluri la care se fac ore de limbă și profiluri la care nu se fac. Proba a avut caracter
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
care unul diferit în funcție de profilul liceului. Nu mă pot opri să nu relev indicația involuntar amuzantă referitoare la acesta din urmă: diferența apare între profilurile "la care se studiază limba română o oră săptămînal" și profilurile "la care nu se studiază limba română o oră săptămînal". Evident, e vorba de profiluri la care se fac ore de limbă și profiluri la care nu se fac. Proba a avut caracter de grilă, cum se spune acum, cu solicitări precise, punctate separat, conform
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
în egală măsură susținătorii "literaturității". Acestea fiind spuse, e șocant să-i găsești pe un Derrida sau Hayden White, filozof și respectiv istoric, chemați în instanță ca martori ai acuzării, așadar citați în sprijinul tezei că literatura trebuie să fie studiată, înțeleasă și produsă fără imixtiunea altor discipline. Ce-i drept, aceiași sînt puși la zid cîteva pagini mai încolo, aparent fără ca Lansdown să fie îngrijorat de logica ori consistența demonstrației. Poate că unii cititori vor fi descumpăniți de însăși miza
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
interior acest tip de totalitarism, făcîndu-se referiri la un exponent al acestui tip rudimentar de filosofie, C. Ionescu-Gulian. Aici se acordă însemnătate personalității și operei filosofice a lui C. Noica, o vreme extaziat de Marx, ale cărui scrieri le-a studiat în anii de închisoare. Capitolul Păltiniș vs. București e de tot interesul. Importantă e aici observația: "Pentru ca reinserția lui Noica în cultură să fie una de succes, trebuie ca, în paralel cu publicarea lucrărilor sale, să se mai petreacă un
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
producători ca ultimii dintre oameni. În ce mă privește - vorbesc acum numai în numele meu - pe mine m-a ajutat foarte mult ca să rezist, să nu renunț, faptul că ieșisem destul de mult timp din țară, faptul că am fost și am studiat în Elveția. Și nu m-a ajutat atît de mult școala - foarte serioasă, de altminteri - cît m-a ajutat faptul că am trăit în lumea aceea. Ajungînd și rămînînd un timp acolo, în Elveția, am deprins exercițiul libertății, m-am
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
multă relevanță lingvistică. Nu e de obicei inclusă între tiparele repetiției, probabil pentru că apare ca un caz prea particular: care poate fi totuși pus în legătură cu o tendință mai generală a oralității populare. Tipurile puternice și productive de repetiție din română (studiate de mai multă vreme de Jacques Byck, de Iorgu Iordan ș.a.) sînt repetiția imediată ("încet-încet ai ajuns la vorba mea"), cea aparent imediată, elementele fiind de fapt separate de o pauză ("un om bătrîn, bătrîn"), cea separată de o conjuncție
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]