1,311 matches
-
tabloul și icoana Maicii Domnului de pe peretele celulei”. * Un cutremur catastrofal - produs de mâna omului, însă - a avut loc în India, în 1962, când a fost creat lacul Koya, pe o suprafață considerată de geologi ca fiind deosebit de stabilă. Dar... stupoare: pe măsură ce nivelul apei creștea în rezervor, au început să fie simțite cutremure ușoare. Pe 10 decembrie 1967, a avut loc un seism puternic, cu o magnitudine de 6,4, care a transformat în ruine orașul din apropiere (Koyna Nagar), ucigând
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
pe care am început s-o fac e chiar persoana mea, cunoscută până nu demult sub un anumit format... În acest stil ușor prețios, vreau să comunic lumii întregi că am început să slăbesc. Și că, în două săptămâni, spre stupoarea și admirația cunoscuților, am pierdut în greutate 10 (zece) kilograme. Reacția celui care mă vede este, inițial, una de mirare. Urmează explicația sumară: „Țin o dietă“, care, aproape instantaneu, determină rugămintea: „Dă-mi-o și mie!“. E uimitor câți oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
metodă și instrument, forța, capacitatea de a nu Înțelege! Din această paradoxală „capacitate”, am extras „candoarea” ca un element constitutiv, necesar, al metaforei, care este, cred eu, printre altele - definiții ale ei se găsesc În toate esteticile -, o formă a „stuporii” individului contrariat În esența sa „logică, rațională”. Și poate unul dintre cele mai izbitoare exemple de metaforă - pentru a nu-l cita Încă o dată pe bătrânul Homer, cu eposurile sale eroice În care metaforele abundă precum peștii și monștrii marini
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu-i așa, că nu-ți reneg nemurirea, după ce ți-am declarat că nu mi-este frică de tine. „Bine, ai să spui râzând În hohote - voi, « Cei-care-stați pe-munte», obișnuiți «să râdeți În hohote» atunci când, neînțelegându-ne, vă manifestați stupoarea sau când, pur și simplu, nu sunteți În stare de a zâmbi, o prerogativă doar a noastră, a humanoizilor! - bine, ai să spui, la ce-mi folosește, cum spui, nemurirea dacă mi-ai retras frica, spaima adâncă și religioasă față de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cum ar zice un filozof, este pur și simplu o falsă Întrebare, una dintre acelea care nu trebuie puse. Mă aflu, nu-i așa, În fața unui „caz”, a unei „realități” ca atare, ce trebuie acceptată, privită Îndelung, cu o anume stupoare resemnată, acceptând, la urma-urmelor, că propriul nostru creier, În ciuda experienței sale individuale și istorice, are limitele sale. Neputințele sale, lașitățile sale, când, ridicând din umeri, dă pur și simplu la o parte o realitate care nu se potrivește cu nimic
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu el m-a preocupat la sfârșitul anilor ’70 la München și Frankfurt, ci „răspunsul” lumii intelectuale, al „suprastructurii” intelectuale, al universității, al lumii literare sau artistice, al mass-mediei de nivel Înalt, nu cea bulevardieră. Și aici, spre uimirea, spre stupoarea celui venit din Estul invadat și opresat de „bolșevismul ideologic”, avid de liberatea de a gândi și de a se exprima În sfârșit după criteriile umaniste ale secolului al XIX-lea, am găsit - ca și la Paris, de altfel, dar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poate chiar națiunea, se află Într-un anume pericol, evident, În alte proporții și forme, dar... noi, „crema” intelectualității acestui neam ne aflăm Încă o dată divizați. (Și În Parisul anilor ’70 și ’80 Îmi mărturiseau jurnaliști și scriitori francezi uimirea, stupoarea lor În fața dezbinării și urilor intestine, care macerau emigrația literară română. Vous êtes, vraiment, un vrai nid de vespres!...Ă E vorba de o vanitate exacerbată a scriitorului român, ce-i trădează nesiguranța sau „noutatea” sa În istoria neamului? De
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a fiziologiilor umane joase până la o formă a cinismului - cinism văzut și el ca o formă de respingere a tot ce atinge naturalul uman, un protest contra ipocriziei civilizației. Nu numai „autenticul” nu ne-a preocupat În primul rând, dar, stupoare, nici „adevărul”! În urma unui Dostoievski, maestru absolut, m-a „interesat” În compozițiile mele romanești mai ales expresivitatea și, dacă era vorba de adevăr, atunci m-a atras, În urma unui D.H. Lawrence sau C.G. Jung, adevărul „de fund” al omului, nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
NOASTRĂ DUMNEZEU ne-a povățuit Să nu ne gândim la “fructul oprit” Însă, mulți oameni nu s-au lăsat Până ce nu l-au gustat. Măcar să știe și ei Ce-i păcatul și în ce fel Acesta își spune “cuvântul”. Cu stupoare ei au aflat Că acest fruct i-a aruncat În brațele suferinței Și culmea, au continuat Să ai aibe aceeași dorință Trei sferturi din pământ l-ați acoperit Cu livezi din fructul oprit Și țipați la Mine Cum că Eu
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
cap de familie”, la comoditate, la trândăveală, și la persecuția psihică a femeii, deoarece aici se ajunge în final. Există femei care cad în capcana soțului înțepat de “albina mândriei”, care și-a lăsat veninul, ce va fi folosit spre stupoarea lor, cu mândrie de acesta. Tu îi simți mojicia, sufletul de piatră și unde se ajunge în final, la multă suferință și speranță în zadar din partea ta, cum că va veni timpul când se va maturiza. Iar el cu mintea
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
după ziua mea. Atunci, tovarășul Ion Iliescu, primul secretar al CJ al PCR, făcând o analiză a calității de partid, a statutului de partid al cadrelor didactice care predau științe sociale și care aveau calitatea de propagandiști, a constatat cu stupoare că acestea nu erau membre de partid. Situația aceasta era în toate liceele din Iași, unde științele sociale erau undeva periferic predate de către oameni care nu erau de specialitate, ci erau profesori de filologie, educație fizică, geografie etc. Atunci, Iliescu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
delegația israeliană nu poate să voteze în favoarea rezoluției de mulțumiri, deoarece noi nu am beneficiat de aceeași ospitalitate oferită tuturor participanților la congres. Prin urmare, delegația israeliană se abține de la vot. Interferența mea într-un vot de rutină a stârnit stupoarea multor delegați. Pe mine însă m-a încântat reacția președintelui sesiunii care, uitând că microfonul lui era branșat, s-a referit la declarația mea (iar cuvintele sale au ajuns la urechea tuturor celor care-l ascultau) zicând: "Foarte bine, asta
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
alte cuvinte, întrebarea cu privire la sensul vieții nu trebuie să devină singurul conținut de viață al celui care și o pune. Fără întrebarea cu privire la sensul vieții, viața devine un fapt statistic. Dacă, însă, întrebarea devine inflaționară, viața devine o subspecie a stuporii. 3. Dacă, prin absurd, un geniu, un sfânt sau un zeu ar face o afirmație generală cu privire la sensul vieții (o propoziție asertotică, univocă, de tipul „Sensul vieții este X“), ceea ce ar urma ar fi moartea termică a sufletelor. S ar
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
emi siuni la care sunt invitați tot soiul de ipochi meni fără onoare și fără minime reguli de conduită. Socie tatea e polarizată isteric: pro-băsescieni obsesivi și anti-băsescieni grobieni. Forumurile sunt pline de dejecții. Ne îndreptăm spre un soi de stupoare electorală: nu mai vrem să votăm pe nimeni, pentru că îi disprețuim pe toți. Înrăirea generală este și efectul unor conjuncturi exterioare. Scăderea nivelului de trai nu e de natură să binedispună. Sărăcia te înrăiește, tot astfel cum bogăția scăpată de sub
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de insom nia spiritului critic, stă orgoliul, buna impresie despre sine. Meschinăria sufletească (pusilanimi tatea) e un aspect secundar al tristeții, al proastei dispoziții. Incapabil să se deschidă generos spre ceilalți, sufletul se contractă, erodat de umori acre și de stupori crepusculare. Obsesia originalității și pasiunea nevrotică pentru tot ce e nou au de a face cu slava deșartă: sunt simptomele pretenției de a fi altfel, ale isteriei de a fi mereu „branșat“, „la zi“, „în pas cu veacul“. Acedia are
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
speculației intelectuale și al „gratuității“ estetizante. Dar credința care se epuizează în ritualism bigot și superstiție coregrafică nu e mai puțin lovită de vacuitate. Credinciosul „instalat“ con fortabil în credința sa, credinciosul care nu mai are întrebări, drame, griji sufletești, stupori și incertitudini e un simplu funcționar bisericesc, a cărui suficiență, al cărui „sedentarism“ spiritual pot fi exasperante pentru Dum nezeu însuși (cf. Isaia, 1, 11-15). La celălalt pol se situează cei care nu cred că cred, pentru că au despre credință
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
stimulator al unei femei, ca să-și mobilizeze resursele ră zboinice, strângând din fălci și jucându-și bicepșii. Femeile, dimpotrivă, au instinc tul de a urmări efectele cruzimii cu un soi de îngerească „obiectivitate“. Au oricând la îndemână surâsul inocent și stupoarea ipocrită. Dar nu ne ar prinde bine o mică injecție de grație feminină? și, de vreme ce s-a găsit femeia care să ne coboare, nu vom găsi și una care să ne ridice? De ce n-am încerca să cultivăm, măcar un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai puțin exotice, spre „istoria religiilor“, „antropologie religioasă“, „fenomenologie“ și comparatistică inter-religioasă și interconfesională. Dar reflecția consistentă, analitică și creatoare, asupra credinței, asupra marilor „încercări“ teoretice și existențiale cu care se confruntă teologia e rarisimă și privită cu neîncredere sau stupoare. Nu avem o tradiție consolidată a intelectualului laic, dar angajat, prin scrierile sale, în spațiul vieții religioase. În mod paradoxal, Occidentul, pe care îl stigmatizăm arogant pentru exces de secularizare, are o mult mai bună așezare în acest teritoriu. În
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-n gard, cu bâta-n baltă și cu nuca-n perete. Facem tot ce facem pe un fond muzical pe care ni-l aleg alții. Am scăpat de totalitarismul ideologilor comuniști și cochetăm cu totalitarismul țoapei prepotente. La mai mare! Stupori alimentare Până la pubertate, eram aproape anorexic. Am fotografii de până la 12 ani care par a fi fă cute cu un aparat Roentgen: mi se văd coastele ca la o radiografie. După 14 ani, martirizat de obscure jocuri hormonale, am început
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ale micului ecran, scriitori, diplomați, consilieri etc. care se perindă zilnic prin fața noastră ar face foarte bine să nu se bizuie strict pe inteligența lor naturală, pe bunele lor reflexe. Să mai și citească. Să mai aibă și dubii, și stupori, și tristeți. Nu doar ră spunsuri și spon taneitate. Enumerarea de mai sus îi cuprinde, nu întâmplător, și pe scriitori. Și ei se simt uneori dispensați de a avea lecturi, de vreme ce au talent. Actorii - la fel. Să se uite la
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
luă pălăria din cap și-mi smulse În grabă frumoasa orhidee pe care o zvârli la un coș de gunoi, alături de sămânța de palmier și cele două mere, parcă temându-se să nu ia o boală contagioasă. Am aflat cu stupoare că și celorlalți colegi le găsise sămânța buclucașă, și câteva portocale. În timpul interogării ni s-a cerut să comunicăm ce intenții aveam cu semințele de palmier? Unul dintre „Împricinați” care-și revenise din jocul „umilinței” Îi răspunse cu o anumită
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ucise, mulți turiști străini; 1 octombrie 2005 În două cafenele din Kuta și Jimbaran, unde 20 de persoane au fost ucise), nu au putut speria pe turiștii consecvenți În descoperirea comorilor paradisiace ale Terrei. 459 ajuns, În sfârșit, constat cu stupoare că nu-mi găsesc colegii. Abia, după vreo zece minute au ajuns și ei, deosebiți de intrigați și vociferând pe toate tonalitățile. Ce se Întâmplase de fapt?! După un kilometru de mers a microbuzului, o colegă a anunțat ghidul că
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fapt?! După un kilometru de mers a microbuzului, o colegă a anunțat ghidul că lipsește o persoană. Situația era dificilă, pentru că părăseam definitiv Indonezia, cursa pentru Singapore neputând fi ratată. Așa că au Întors mașina revenind la locul unde ne despărțisem. Stupoarea era acum pentru ei, negăsindumă. Timpul fiind presant au renunțat la căutări fiind convinși că m-am descurcat Într-un fel, cum de altfel s-a și Întâmplat. Nu mai era vreme de ceartă În depistarea stărilor de vinovăție, așa că
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
hainele adversarului, Înseamnă că este blestemat și chiar poate muri) nu dă rezultatul scontat, se continuă cu alte procedee mai complicate, În fața Întregii comunități, când se confruntă În luptă susținători ai celor două tabere adverse, până la apariția victimelor. Aflăm cu stupoare că populația ifugao consumă carne de câine, dar nu curent precum chinezii, vietnamezii, ci doar de trei ori pe an: de ziua numelui, de Crăciun și de Anul Nou, ca o delicatesă. Credințele vechi anemiste se Împletesc cu cele creștine
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ale gândirii religioase, „problemele legate de Biserică redu cându-se la o necatehizată veghe civică. Reflecția consistentă, analitică și crea toare asupra credinței, asupra marilor încercări teoretice și existențiale cu care se confruntă teologia e rarisimă sau privită cu neîncredere sau stupoare” (Pleșu A., 2013 : 3). În perioada anilor 2010-2013, am publicat câteva fragmente din notele mele din teren de la pelerinaje în revistele Dilema Veche și 22. Reacțiile au fost foarte diverse. Nu o dată am fost calificat drept „avocat” sau din contră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]