2,123 matches
-
fel ca detaliul religios, atrage, iar prezența lor anulează timpul ca dimensiune: „Degetele Nevei sunt în mare / acolo unde Petru și-a ascuns monștrii într-o peșteră“. Febra albă e denumirea unui poem în proză elaborat sub formă de epistolă suavă, deși coordonatele spațiale se reglează în tonuri dostoievskiene: „Intru și ies din paraclis, cobor într-o criptă, / admirând perfecțiunea complicată a icoanelor (...). / În criptă sunt aliniate patru coșciuge; mă apropii de primul dintre ele. Văd o femeie bătrână, cu falca
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339651_a_340980]
-
mine, toți „în păr”. Ce să scriu despre lăutari? Până să găsesc un răspuns, văd că mâinile îmi pornesc în căutarea literelor care se așezau frumos aliniate pe ecranul calculatorului. Nu le-am băgat în seamă, eram atent la „vocea” suavă de înger care-mi „sufla” la ureche ce să scriu. Așa am scris ... „Deștepții de vineri până luni” Se spune că atunci când iți plouă-n suflet, Dumnezeu se așează călare pe norul de deasupra ta și îți ține umbrela. Dar
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
prin lumină! Căutării i-aș da cheie, Cu-n surâs cald de femeie Să deschidă continente, De trăiri ce-au fost absente... Murgului ce mai nechează Că-mi simt mintea încă trează, Când un înger mă veghează Și-n amurg suav pictează. Dorul l-aș pune pe drum Să se scuture de scrum, Tânguirea să și-o lase Chiar în pragul unei case... ------------------------------------ Mă zidesc într-un cuvânt Că sunt fir de păpădie, Sub rafalele de vânt Sunt atâta de plăpând
FIR DE PĂPĂDIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340988_a_342317]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SUFLET DE-MPRUMUT Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Azi te-ai mutat, suav, în al meu suflet - Garsonieră dată cu-mprumut, Mi-ai colindat toți porii-ntr-un răsuflet, Mi-ai devenit stăpânul absolut. Ți-am respirat tăcerea, ca o boare, Când, rătăcind pe cerul meu, frivol, M-a tulburat căldura ta de
SUFLET DE-MPRUMUT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341047_a_342376]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > REPETENȚI Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1391 din 22 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ne izolăm de noi făcând lumii pe plac, Sufletu'-l-nchidem să nu-l mai auzim, Mințindu-ne suav : "Așa trebuie să fac!" Existând simplu dar, uitând să mai trăim! Simple marionete-ntr-un teatru de păpuși, Dansăm așa cum păpușarul trage ața, Din bravi stăpâni suntem acum tăcuți supuși, Așteptând cuminți să se sfârșească viața... Jucăm mințindu-ne o
REPETENȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341110_a_342439]
-
delicat-îmbujorată! 3 BALACĂRELI Și zeii cîteodată decad din rangul lor Pe care îl exaltă umanitatea-n cor Și, dezlegați de norme morale - imorale, Ei îi aduc iubirii perverse osanale. Dar cine de la cine s-a molipsit ? mă-ntreabă Conștiința mea suavă, ca să se afle-n treabă. Această întrebare doar Zeus o pricepe Și tot el dă năvală ca armăsaru-n iepe, Creînd o nouă rasă de răzvrătiți atei Năimiți în timpul nostru cu rol de dumnezei! 4 Socrate fiindu-și sieși îndeajuns de
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
cu alpiniștii lipiți de stăncile antropomorfe, ca niște desene rupestre pe care numai eu le mai văd uneori, cănd sânul tău se dezbrăca de plajă și se cufunda în valuri. (ELEGIA 37) Detașarea de realitate îi dă acesteia, realității, un suav sens poetic, pentru că poetul nu are timp să bată cîmpia inundată de mărăcini, el șlefuiește mantia de zăpadă a lumii și, a-i citi poeziile este un chin pe care mi-l asum cu bucuria christicului ce și-a crucificat
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
aranjeze părul dar șuvițele grele nu o ascultau. - Adevărul este, că stau de minute bune aici. Erai total ruptă de această lume! Apreciez calitățile și talentele oamenilor, ridică pânză căzută pe iarbă. Privi pastelurile vesele și nuanțele îmbinate în linii suave. - Ihmm. Probabil, Leon e mult mai isteț decât lasă să se vadă și cu sufletul lui de copil a observat mai bine firea dumitale, domnișoară. O privea. Razele soarelui îi luminau ochii de culoarea cafelei și o fixau pătrunzători, curioși
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
zăpezii, iar ceea ce părea tânguire, era, de fapt, cântul biruinței. Clopoțelul delicat străpunsese stratul de zăpadă din dorințade a vesti venirea primăverii. - Înțelegi, Dragobete? Copila ce-mi îmbrățișa trunchiul, transferându-mi din căldura ei, era o zână. Zâna Primăvară. Melodia suavă a fost auzită și de ea, dar bietul ghiocel, căci așa se numea firavul clopoțel, răsărise sub o tufă spinoasă. De bucurie, și plină de compasiune pentru ghiocelul atât de plăpând, ea s-a apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
de întuneric, indiferență tatuată de un banal rămas bun mi-a țipat în iriși colorându-i a moarte... Clopotele-și încurcă limbile într-un balans apocaliptic: ding, dang, dang, ding... și nici măcar nu am auzit uvertura cântecului de lebădă; acordurile suave se rătăciseră printre nuferii galbeni din toamna în care ne nuntisem zborul... Ultima notă mi se lipește de cerul gurii...cerul unde-ți voi păstra gustul coclit al trădării... Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - gustul coclit al trădării / Violetta Petre : Confluențe
GUSTUL COCLIT AL TRĂDĂRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341335_a_342664]
-
grave. Se rostogolesc până la mine și disting un” Dobroe utro”. Zâmbesc. Pierdută într-o lacrimă a Oceanului Indian mă aflu tot la mijloc, împărțind politicos zâmbete în dreapta și în stânga. Nisipul fierbinte îmi arde tălpile.De undeva din față muzica pare lină, suavă și parcă mă cheamă spre ea. Ape înspumate îmi îmbrățișează gleznele fierbinți. Îmbrățișarea lor este atât de plăcută, muzica ce o aduc cu ele atât de fascinantă încât pășesc într-acolo. Încet, încet, apele cresc și-mi cuprind genunchii. O
SFERA ALBASTRĂ de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341364_a_342693]
-
scoică s-a deschis fiind gazdă bună pentru o alta ce nu vrea să-și ude gleznele delicate. O tablă de șah se scurge printr-o altă poartă aducând cu sine trupuri ostenite de furtuna lăsată în urmă. Simt îmbrățișarea suavă cuprinzându-mi sânii și îmi doresc să mă revărs în albastru. Cineva îmi strânge încheietura mâinii. O coardă a primei viori se rupe. Sunetul ei îmi izbește dureros timpanele: - Ce faci? Nu știi să înoți. picturi: Mihai Catruna Moragalla 30
SFERA ALBASTRĂ de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341364_a_342693]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > O FLOARE Autor: Stella Reeves Publicat în: Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cuvinte dulci și neînțelese, promisiuni mici, Mari și infinite, închideam ochii și așteptam Să aud vocea dulce și suavă, erau prea multe Promisiuni, zi și noapte le auzeam, dorința Mă consuma și nimic nu mai făceam, numai Așteptam; zile lungi și albe nopți repede treceau În timp ce eu domolită eram și acasă încet mă Consumam, el umbla și împărtășea aceleași
O FLOARE de STELLA REEVES în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341430_a_342759]
-
În timp ce eu domolită eram și acasă încet mă Consumam, el umbla și împărtășea aceleași Speranțe și vise, poate și mai multe; așteptam Și mă ofileam, nu am realizat și nu am acceptat Că eram numai una în mii, o floare suavă pentru o Albină î ntru-un parc, o albină într-o imens ă grădină. Referință Bibliografică: O floare / Stella Reeves : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 718, Anul II, 18 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stella Reeves : Toate Drepturile
O FLOARE de STELLA REEVES în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341430_a_342759]
-
a tuturor drumurilor-întoarceri.” Este farul care-ți luminează drumul în nopțile prea grele de îndoială. „Ți-am spus „adio”/ dulce copilărie/ într-o primăvară verde.” Adio) Limbajul poetic ia naștere din trăiri luminoase, juvenile, cuvintele fiind aureolate de un parfum suav și proaspăt. Uneori, apăsată de solitudine, aceasta simte povara clipelor și-și înfășoară sufletul în vălul transparent al tristeții. “Un cer plumburiu e-n inima mea, / o zi fără lumină iubirea din ea, / Un soare fără zâmbet, o noapte / fără
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
în rod, cuvântul, purtând amprenta misterului, uneori, răspândește în jur o lumină diafană, catifelată. Și iată cum: Se așterne bătrâna noapte, / Ca o cortină peste sat,/ Iar micile boabe de lumină,/ Apar pe cer în pas de dans. ( Noaptea). Versuri suave, îmbrăcate în aura seninului , aură ce protejează și păstrează copilăroasa fire. Cuvintele curg grațios, poeta căutând mereu noi forme de exprimare, cu rezonanțe poetice. “Glasul tău prăfuit / răsună / din raftul amintirilor/...” În fiecare gând e cuibărită amintirea, nostalgia după flacăra
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
trecute. Jinduind după timpul copilăriei, poeta Florentina Dinu așterne pe hârtie versuri sensibile și sufletu-i începe să cânte de dor. Liniște, splendoare și magie, pare că se revarsă în inima-i înflăcărată. Copilărie cu mii de culori / Și cântec suav de albine / Mângâie-mi chipul cu petale de flori / Rămâi mereu lângă mine./ Mângâierea ta cea fină, /Să o am alături aș vrea,/ Sufletul plin de sinceritate/ Așa, zi si noapte l-aș păstra./ Rămâi la mine, așa cum am visat
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
care m-au cuprins, Și cu glasul stins, le cere să plece, Dar... inima râde, știe de-acest vis. Ochiul ei șăgalnic a privit spre soare, Și-a chemat la sânu-i, rază-n chip vrăjit, Ca s-o îmbrățișeze în suava-i boare, Iară primăverii-i spune că: s-a-ndrăgostit! Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Cupidon mă-ncearcă... / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile
CUPIDON MĂ-NCEARCĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341454_a_342783]
-
îmi întind cortul. Ca să ajung la petecul ăla de pământ am urmat drumul făcut de roțile carelor cu boi. Nu fusese de mult folosit și buruienile începeau să-l acopere. Drumul urca pe firul unui pârâu a cărui apă murmura suav ca un cântec de fluier. L-a părăsit și s-a strecurat pe sub poala unei stânci golașe. După stâncă, o livadă de pruni, meri și doi nuci bătrâni. Iarba necosită, înaltă, ajungea până la ramurile pomilor în floare. Flori multicolore își
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
clipe de iubire furate din Rai. Te caut în ploaia caldă, rebelă de vară, În pământul îmbrățisat de dorul unui cer Să-mi aduci clipe de iubire furate din Rai. Te caut pe cerul pictat în nuanțele veșniciei În florile suave, scăldate de ploaia de fluturi Să-mi aduci clipe de iubire furate din Rai. Te caut în adierea vântului ce-mi șoptește iubirea În curcubeul ce aruncă pe sol călătoare raze divine Te caut ... și te regăsesc în visele ce-
TE CAUT... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341472_a_342801]
-
ai născut în ieslișoară Doamne-n pântec de Fecioară. pe când Steaua s-a oprit și pe bolt-a poposit, chiar deaasupra unui sat străbătut în lung și-n lat de firavi și blânzi păstori deșteptați din noapte-n zori, de suave voci cerești și colinde îngerești. Care cântă-n cor : Mărire, întru cei de sus, Iubire și-ntre oameni pe pământ pace și bunăvoire! Prin dumnezeiscul dar ieslea deveni altar, căci în ea s-a zămislit Mielul cel Neprihănit. CRAINIC 1
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Nou bate la uși pentru toți, uncheși, mătuși, și bunici și bunicuțe și ne-aduce în ghetuțe daruri dulci și jucării adorate de copii. TOȚI INTERPREȚII (în cor) Ca pe scumpe nestemate ți le închinăm pe toate de lumină, flori suave și-ți cântăm Iisuse, AVE! (cântecele se aud din ce în ce mai estompat. Copiii se îndepărtează. Se aude melodia “Ave Maria”). Cezarina Adamescu 23 decembrie 2012 Referință Bibliografică: FEERIE DE CRĂCIUN - scenetă - CEZARINA ADAMESCU / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 724
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
când nu voi mai fi nici bocet, nici strigăt și nici durere,/ lespedea simțirii o voi ridica încet, încet,/ ducându-mă dintr-un glonte într-altul, din Cuvânt în Cuvânt,/ despuiat de mine și jefuit de tine,/ urmă costelivă și suavă a întâmplării că sunt martor al Clipei!/ O, vreme a tinereții veșnice,/ sub flori de mirt Poeții stau de veghe!” sau „ Da, vin curând! , pe calul meu albastru,/ coborâtor din vise și din porunci divine,/ sfințească-se Lumina și Alfabetul
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
o lume plină de cruzime și neomenie, care duce la ” schingiuirea sufletelor de copii”. Pentru a face din lumea aceasta nedreaptă, o lume mai bună pentru copiii noștri ( chiar și cei care nu au copii), trebuie să ocrotim aceste ființe suave și nevinovate! trebuie să le dăm căldură sufletească și ocrotire! Copiii sunt (la fel ca femeile), niște flori firave care au nevoie de multă ocrotire și... lumină pentru a supraviețui, pentru a fi fericiți! Atâta timp cît un copil surâde
SĂ APĂRĂM ”CĂRAREA COPILĂRIEI” ! de DOINA THEISS în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342190_a_343519]
-
urâta, trista / lăsare de braț peste nouri / ca gândirea unui împărat poet. / Nu credeam să- nvăț / a muri vreodată / dar nici să mă nasc / nu credeam a mă naște vreodată («Odă în metru antic» / Cărțile sibiline, 1995 - SÎng, 323 sq.); Suavă veneai prin iarnă / cu sacoșa de cartofi / cu de mâncare / pentru o gură generală / Tu îl duceai pe a / a mic și a mare / a de mână și a de tipar / pentru un alfabet general. Tu îl duceai grăbită și
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]