2,457 matches
-
Îi acordă titlul glorios de cuceritor sau de salvator! Μ „Te iubesc, dar pe ea o iubesc altfel...” O declarație de acest gen ridică o serie de Întrebări, de ambele părți: este vorba de așteptări afective totuși neîmplinite, resimțite În subconștient, sau de noi descoperiri emoționale, neprevăzute? Este justificată presupunerea despre prezența deja a unei infidelități din partea partenerului, sau totul nu se prezintă decât sub forma unei suferințe, determinată de permanentele deliberări și indecizii pe marginea conflictului afectiv ambivalent apărut? Acest
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
coerență a sistemului personalității, care-l menține pe individ, pentru un timp mai Îndelungat, consecvent cu sine Însuși, pentru a putea persevera astfel pe linia scopurilor sale fundamentale În viață. Μ Cea mai simplă definiție care poate fi dată termenului „subconștient” sau „preconștient”: „Simt ceva, dar nu pot să-l exprim” (de unde rezultă că ceea ce este Încă inexprimabil prin imagini, simboluri, dar În primul rând prin cuvinte, e Încă departe de conștient: e „sub conștiință”). Μ Celui care este dominat de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
gazetar român, care a refuzat să se mai Întoarcă În țară, declara, sec, dar impresionant, că „pe 10 august [1984, n.n.], dintr-o dată mi-am zis: rămîn În America. În toată perioada cît am muncit, gîndul a zăcut acolo, În subconștient, acoperit de adrenalina zilelor fierbinți”. Alt ziarist Își amintea că „am venit În America În anul 1965, după ce am făcut 16 ani de Închisoare politică În România, și eram amenințat să fiu iar arestat”. Altcineva, plecat din țară În 1972
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
schițe și nuvele de prin reviste. Îl preocupă îndeosebi ambiguitățile, fluiditatea sufletului feminin, pe care obsesia erotică îl acaparează lesne. Împotmolirea în minciună și în păcat, provocată aparent de un impuls irațional, are la aceste imprevizibile făpturi resorturi ascunse. Un subconștient cutreierat de refulări - ce se cer descătușate - ar împinge femeia în meandrele unor aventuri în care nu-i ușor de detectat cât e pornire vicioasă și cât efectul unor frustrări. Abandonându-se, cu sau fără remușcare, unei relații vinovate, eroinele
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
publicistică, se ocupă de mișcarea feministă, de naționalismul hindus, de „forțele morale ale Statelor Unite”, de „noile grupări intelectuale din Franța”, iar în relație cu literatura, de „poeții creștini” (Paul Claudel, Francis Jammes și Paul Verlaine din Sagesse) sau de „romanul subconștientului” (Marcel Proust). În practică, o soluție la îndemână a fost pentru I. călătoria, îndeosebi în părțile transcarpatine, necunoscute ei. Însemnările publicate la început (În Țara Bârsei și În Țara Crișului) au în centru preocuparea de a înfățișa locurile și oamenii
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
prințului Sașa Wolkonski. O versiune mai apropiată de original a fost publicată de Mircea Ivănescu, cu o notă editorială semnată de Alexandru George, în revista sibiană „Euphorion” (1998). Personajele sunt Artistul, Moartea, Modelul (o fată) și „aparițiile” din antract, adică Subconștientul Artistului, Inconștientul Artistului, Spiritul inductiv, Spiritul deductiv, Fata din portret, Dama de Pică (personaj din Pușkin), Al.Dumas-tatăl. „Aparițiile” și Artistul se prind într-un joc carnavalesc năucitor, livresc și existențial, un „sublunar congres de umbre”, în care artistul „nebun
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
amestecă într-un puzzle enciclopedic autodevorator. Se poate afirma, fără îndoială, că antractul presupune o conștiință postmodernă a scriiturii dramatice: „E meritul meu: să scot din fraze moarte, arlequinade ce par noi... Nimic nu se pierde, totul se... citează”, spune Subconștientul Artistului. Ceea ce frapează în cele două texte publicate, ca și în Dialogii Psihopatului, piesa de rezistență a operei lui I., scrisă în 1941, încă nepublicată, este extraordinara conștiință a scriiturii, enciclopedismul livresc debordant, ludicul intertextual, adesea parodic, atât de (post
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
cu camelii a lui Al. Dumas-fiul, are afinități și cu nuvela Zoe de C. Negruzzi. Șanta este o sanguinolentă istorie cu haiduci, în maniera prozelor foileton. Ura din copilărie e o naivă încercare de manevrare a unor obscure resorturi ale subconștientului într-o expunere când sinistră, când frivolă. O poveste cu haiduci, la fel ca Șanta, este Aliuță, un vârf al creației prozatorului. Evocarea, de astă dată sobră, se încarcă de tensiune, cu un minimum de mijloace obținându-se o remarcabilă
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
și ale mitului, convertite critic în formula realismului magic, care îmbină adevărul crud cu suflul poeziei. Folclorul indigen favorizează la Asturias aplecarea spre mitologicul local de origine maya, prozatorul preluând și de la suprarealiști imaginea dislocată, fervoarea metaforică și irumperea în subconștient și oniric, iar de la Dostoievski priza la suferință și descrierea situațiilor-limită. Mai pronunțat înnoitoare sunt intențiile volumului Literatura hispano-americană în lumină sistemică (1979), care are o dublă finalitate: cuprinderea întregii arii a literaturilor din America Latină și investigarea lor dintr-un
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
experimentele literare ale anilor ’20. Se apropie de dadaiști, apoi de suprarealiști, continuând totodată să ofere texte revistelor de avangardă românești „unu”, „Chemarea”, „Integral”. Dezamăgit de André Breton și de suprarealiști, le reproșează încercarea de a „explora în mod rațional subconștientul”, ca și adeziunea unora dintre ei la comunism. Urme ale polemicii cu Breton se regăsesc în lucrări precum Rimbaud le voyou (1933), în care F. refuză imaginea devenită dogmă a poetului-vizionar, sau în Faux traité d’esthétique (1938), unde sunt
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
amplificată în 1971. Este o abordare sui-generis a devenirii personalității umane de excepție, prin relatarea unor momente biografice aparent disparate. Intenția principală e de a demonstra cum, paralel cu rațiunea, un rol la fel de important în desfășurarea unei vieți îl are subconștientul. Accentul epic cade pe relatarea unei experiențe senzaționale, care determină o activare extremă și o purificare a psihicului eroului (un medic), având ca efect revelarea și cristalizarea unei neobișnuite puteri terapeutice. Un roman al orgoliilor excesive și al pasiunilor contrariate
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Nagard) va deveni consilier și director și pe care îl va însoți într-o serie de expediții și croaziere ce i-au prilejuit însemnări de călătorie, intrate apoi în volumul Spre Kilimandjaro (1976). Inspirația epică se va împrospăta în romanele Subconștientul Veneției (1984) și Thalassa (I-II, 1993-1994). La inițiativa sa a fost retipărită la Editura Nagard, în ediție anastatică, Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Se pare că F. a contribuit efectiv la redactarea memoriilor
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
inginerul Andrei Petringenaru, căsătorie eșuată curând. Un eșec sentimental înfățișa, de asemenea, Calypso, „jurnalul” adolescenței autorului, dar și Desen după natură, „roman cu cheie”, destul de șters, și galerie de portrete ale colegilor de la Școala de Literatură. O înnoire aduce romanul Subconștientul Veneției, acțiunea îmbrățișând aici și relațiile dintre generații, pe fundalul bogat, constituit din evocarea ambianței, a elementelor de artă din vechiul port adriatic. Experiența autorului în preajma lui Iosif Constantin Drăgan se găsește amplificată ficțional în Thalassa. Două croaziere în apele
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
București, 1971; Orașe cu geometria variabilă, București, 1972; Crivățul bate năpraznic, București, 1974; Spre Kilimandjaro, Cluj-Napoca, 1976; ed. (Safari: On the Way to Kilimandjaro), tr. Mary Lăzărescu, New York, 1984; Calypso, București, 1977; Falsificatorii de imagini, pref. Mario Ruffini, Milano, 1979; Subconștientul Veneției, București, 1984; Thalassa, I-II, Milano - New York, 1993-1994. Ediții: Petru Comarnescu, Chipurile și priveliștile Europei, I-II, Cluj-Napoca, 1980; Iosif Constantin Drăgan, Prin Europa, I-IV, București, 1990-1993. Traduceri: A. T. Serstevens, Cartea lui Marco Polo sau Descoperirea Lumii
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
RL, 1970, 2; George Pruteanu, În singurătatea femeilor, CL, 1973, 8; Petru Poantă, „Crivățul bate năpraznic”, ST, 1974, 11; Zaharia Sângeorzan, Personajul feminin, CRC, 1975, 38; Mircea Popa, Spații africane, ST, 1976, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 222-223; Ilie Purcaru, „Subconștientul Veneției”, FLC, 1984, 49; Zaharia Sângeorzan, Veneția în oglinzile romanului, TR, 1986, 8; Constantin Cubleșan, „Thalassa”, TR, 1996, 7; Dicț. scriit. rom., II, 273-274; Popa, Ist. lit., II, 892-893. V.D.
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
creștinism, de la viața păcătoasă din trecut la viața creștină; de altfel, mărturisirea propriilor păcate nu este altceva decât repetarea fără reținere a ceea ce Dumnezeu cunoaște deja, pentru că nimic nu-i scapă, nici măcar sentimentele din inima omului, nici măcar ce-i în subconștient (și aceasta a fost una din marile descoperiri din Confesiuni). Având în vedere aceste premise, se înțelege deja că aceste Confesiuni sunt ceva mai mult și ceva mai puțin decât o biografie a lui Augustin. Scriitorul operează o selecție a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în „vizuina românească” la satisfacția de a se simți organic legat de solul natal. Momentul de răscruce al acestei metamorfoze este cel al rănirii în luptă, când sângele scurs în pământul țării îi dă senzația concretă a înrădăcinării. Suferința, efectul subconștient al identității etnice îi schimbă conștiința alienată și aduce eul la matca naturală, la dorința de a se integra și a se dărui compatrioților. Deși personaj principal, Andrei Retezeanu este prezent în roman doar prin câteva introspecții și monologuri. Pasiv
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
față de mama sa. El vede însă că tatăl se bucură de privilegiile erotice, de unde gelozie și ostilitate față de propriul tată, dar și teamă față de el, pentru că îl simte mai puternic. Soluția este să-și reprime impulsul incestuos. Acesta trece în subconștient, de unde însă lucrează în continuare. Psihicul dezvoltă atunci, ca o formă de apărare, ostilitatea față de incest. Recurgând la istoria evoluției speciei umane, S. Freud conchide că impulsul incestuos este înnăscut, dar la un moment dat pe scara dezvoltării umanității s-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
expresie personală au influențat profund teoria și practica tratamentului familial. Astfel că alături de trecerea despre care am vorbit (de la intrapersonal la interpersonal, sau de la individ la familie ca unitate), mai pot fi evidențiate următoarele: de la emoțional-abscons la cognitiv-comunicațional; de la inconștient (subconștient) la intențional; de la impulsional la controlat; de la structuri rigide la diferențiere și flexibilitate; de la „trebuie” la negocieri; de la experiențe sau condiționări trecute la probleme prezente. Dar după cum se va vedea în subcapitolul 9.3., respectivele treceri nu înseamnă rupturi totale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vieții - în special în copilărie - internalizăm imaginea acelor obiecte (și a relațiilor cu ele) care au o semnificație emoțională deosebită pe linia principiului plăcere-frustrare. (Obiectul prim și cel mai important este desigur mama.) În timp, respectivele imagini se consolidează în subconștient și determină interacțiunile cu cei apropiați, în speță cu membrii familiei. Relațiile obiectuale interiorizate în trecut se vor proiecta mereu în prezent, în interacțiunile din familie. Dacă „zestrea” mental-emoțională este psihopatologică, ea va produce grave tulburări în mediul familial. Multă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multe dificultăți și probleme afectiv-emoționale, de comunicare, dar și de gândire (gândirea automată), se explică făcându-se apel la termenul de inconștient (unconscious). (Tocmai în lumina a ceea ce urmează, poate că în românește „neconștient” ar fi preferabil lui „inconștient” sau „subconștient”.) El nu mai are însă înțelesul de ceva reprimat de conștient, adânc fixat în abisurile eului și care poate fi adus la suprafață doar prin îndelungi eforturi psihanalitice. Neconștient înseamnă resursele psihologice pe care le am, dar de care nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Totuși, în societățile moderne și democratice mai cu seamă, indivizii raționează asupra argumentării aduse de comunicator. Ceea ce nu înseamnă că o și acceptă, ci că, atunci când sunt predispuși la rezistență față de schimbare, ei aduc contraargumente. Implicit sau explicit, conștient sau subconștient, în vorbe sau doar în gând, subiecții umani produc argumente care să le consolideze propria poziție și să o slăbească sau să o anuleze pe cea propusă. W. McGuire (1964) susține că rezistența la schimbare crește prin mecanismul inoculării. Pornind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
creștinism, de la viața păcătoasă din trecut la viața creștină; de altfel, mărturisirea propriilor păcate nu este altceva decît repetarea fără reținere a ceea ce Dumnezeu cunoaște deja, pentru că nimic nu-i scapă, nici măcar sentimentele din inima omului, nici măcar ceea ce este în subconștient (și aceasta a fost una din marile descoperiri din Confesiuni). Avînd în vedere aceste premise, se înțelege cum Confesiunile sînt ceva mai mult și ceva mai puțin decît o biografie a lui Augustin. Scriitorul operează o selecție a faptelor din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în apă (1939), Un om își trăiește viața (1946), Destinul Aïsei (1983) și Luminile Capricornului (1983) - sunt inegale. Cu Thanatos (1936; Premiul scriitorilor tineri al Editurii Fundațiilor Regale) se deschide seria eseurilor științifico-filosofice, în care vor intra Funcțiunile creatoare ale subconștientului (1938) și cele două tomuri din Individualitate și destin (1945). Pe concluziile lor se sprijină concepția antropologică a lui B. din Essai sur la condition humaine (1973, redactat încă din 1947) și Permanențele clepsidrei. Încercare asupra întrebărilor ultime (1981). Volumele
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Autorul lor e un umanist cu apetituri enciclopedice și nostalgii transdisciplinare. SCRIERI: Proces, București, 1935; Thanatos, București, 1936; ed. pref. Constantin Bălăceanu-Stolnici, București, 2000; Oameni în ceață, Craiova, 1937; Études sur la littérature roumaine contemporaine, Paris, 1937; Funcțiunile creatoare ale subconștientului, București, 1938; ed. (Visul și structurile subconștientului), București, 1970; Cercuri în apă, București, 1939; Bruegel, ciudatul, București, 1940; Individualitate și destin, I-II, București, 1945; Profiluri literare franceze, București, 1945; Lumea de mâine, București, 1945; ed. pref. Adrian Cioroianu, București
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]