3,238 matches
-
există asemenea invarianți - sau, dacă există, sunt foarte puțini. Nu subscriu la ceea ce ar putea fi arhetipal Într-o asemenea interpretare. Cred, dimpotrivă, că e o lume mișcătoare, că această lume a locurilor memoriei este prin excelență un loc al subiectivității, al intersubiectivității, dacă nu cumva exagerez, pentru că - și cu asta vin la chestiunea kantiană, neokantiană sau postneokantiană sau cum vrem s-o numim -, am foarte mari rezerve În ceea ce scriu și În micile mele meditații de seară cu privire la utilizarea termenului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al memoriei este unul din ce În ce mai problematic. Să fie doar o modă ce se răzbună pe prea trecătoare certitudini? Istoricul de azi seamănă uneori cu un artist al memoriei, un căutător de locuri ale adevărului, care nu-și mai ascunde propria subiectivitate. Artistul lucrează după propria lui subiectivitate, el nu are un țel științific obiectiv, În afara gândului de a sfârși opera istorică ca operă a adevărului. Să presupunem, cel puțin, că așa stau lucrurile. Un asemenea gând Îmi trece prin minte când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Să fie doar o modă ce se răzbună pe prea trecătoare certitudini? Istoricul de azi seamănă uneori cu un artist al memoriei, un căutător de locuri ale adevărului, care nu-și mai ascunde propria subiectivitate. Artistul lucrează după propria lui subiectivitate, el nu are un țel științific obiectiv, În afara gândului de a sfârși opera istorică ca operă a adevărului. Să presupunem, cel puțin, că așa stau lucrurile. Un asemenea gând Îmi trece prin minte când ascult vocea autorului nostru care face
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pecican: Nu mă deranjează deloc această viziune mai degrabă à la Curtius decât à la... eu plus ceilalți. Mă deranjează În schimb cuvântul „invariant”. Împotriva lui am protestat, sper, explicit. Totuși, acești invarianți variază ici și acolo, măcar la nivelul subiectivității. Ruxandra Cesereanu: În ceea ce privește observația lui Marius, mie mi s-a părut că istoria poate fi Înțeleasă și ca un carnaval, În măsura În care Ovidiu refuză istoria ca știință. În acest carnaval, istoria constituie o uriașă materie epică, până la un punct. O mare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1939). Antimodernismul publicației răzbate și în contribuțiile lui Const. I. Popescu, ca în articolul Război imposturii moderniste (4-6/1944), unde se declară solidaritatea cu revista „Ramuri”, la fel de înverșunată în a respinge fenomenul literar modernist. În mod cert, prin causticitatea și subiectivitatea pe care le degajă, rubricile „Multe și mărunte” și „Cronică” sunt cele mai dinamice secțiuni ale revistei. Poezia cultivată aici este una tradiționalistă, de inspirație istorică, patriotică, o poezie a nostalgiei pământului natal, scrisă de poeți minori ca Adelina Cârdei
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism, de formalism, de subiectivitate, ori în fața unor colegi supraapreciați („oniriștii”). Actuale sunt doar pledoariile în favoarea lui G. Călinescu ori a lui Mihail Sadoveanu, care fuseseră acuzați, întrucâtva exagerat și fără înțelegere a circumstanțelor, de colaboraționism. SCRIERI: Amar, București, 1963; Pământul oțelului, București, 1964; Desen
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
și mai ales dintre științe și arte. Știința nu se poate dizolva în metafore, iar arta nu se poate reduce la descrierea seacă a faptului brut. Știința demonstrează - afirmă M. - respectând adevărul lucrurilor, pe când arta, literatura sugerează, sunt marcate de subiectivitate, temperament, scopuri artistice sau nu (Premise și concluzii la „Terra”). Deosebit de interesantă, cu argumente extrase din domenii variate - economie politică, sociologie, etnologie, etnografie, filosofie, folclor, istoria literaturii și a științelor - este lucrarea Coordonate etnografice: civilizația și cultura. Definind cele două
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
fi văzut uneori și la ședințele Junimii. A arătat interes și aptitudini pentru filosofia culturii și pentru estetică. Arta ar fi, în concepția sa, formulată într-un amplu comentariu asupra picturii lui N. Grigorescu, o fuziune între realitatea obiectivă și subiectivitatea artistului. Evoluția artei „după psihicul fiecărei epoce” este explicată prin evoluția atitudinii față de om. Arta antică ar fi consfințit „zeificarea” omului, iar creștinismul - prezența lui Dumnezeu în artă, făcând din oameni „ființe eterate”. Epoca modernă - afirmă M. - este marcată de
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
rafinate experimente („Pe ogor de malaiște,/ Sună boabele ca niște/ Bani de aur în chimir” sau „Năruie-te, năruie,/ Lutule, pe anii mei,/ Lună, codrilor de tei,/ Dăruie-te, dăruie”). Prin „stampe în lumină” ori în pasteluri pline de culoare, subiectivitatea se lasă întrevăzută în bucuria de a trăi în ritmul naturii și al cutumelor ancestrale, într-un eros ce împletește adorarea marianică și impulsul primar în relația, familiară orizontului rustic, cu sacrul și, mai rar, în luciri de conștiință socială
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
o existență a priori, ci ființează și subzistă în măsura în care sunt create și recunoscute de oameni în derularea activităților practice. Există așadar o gramatică generativă a cotidianului careeste întotdeauna locală. Etnometodologia deplasează structurile în microsocial și în primul rând pe planul subiectivității. Ea năzuiește la descrierea și explicarea unor microculturi și instituții concrete, multe studii efectuându-se pe familie. Metodologia ei constă în a provoca situații ce scot indivizii din fluxul normal, rutinier al vieții. Studenții, de exemplu, au fost solicitați să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o proximitate de mentalitate. Iar proximitățile de diverse genuri - rezidențială, școlară, loisirul, de mentalitate (sistemul valorico-atitudinal) - conduc în final la o înaltă selectivitate socioculturală (homogamie multicriterială). Înțelegem în acest fel de ce - deși barierele homogamice operează cu atâta tărie -, la nivelul subiectivității individuale, prieteniile, iubirile și mariajele apar atât de „libere”. Între principiul homogamiei și cel al dragostei romantice nu apare nici o contradicție, fiindcă primul lucrează la nivelul practicii cotidiene foarte fin și pe nesimțite, insidios. Filtrările homogamice succesive sunt puțin sesizabile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a avea un copil sau, eventual, doi. În rest, este calcul pragmatic. Cu câteva axiome, paradigma costuri-beneficii construiește sisteme argumentative eficiente în descrierea și explicația fecundității, depășind cantonarea în perimetrul atât de delicat, dar și atât de fragil epistemic al subiectivității pure, al dragostei în sine pentru ființele umane. Cred totuși că deocamdată este greu să se înțeleagă diferențele marcante dintre Est și Vest, dintre societățile tradiționale și cele moderne, fără a invoca un factor cultural important: schimbarea radicală de filosofie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
femeilor ce au trei copii și peste este mai mare. 6.3. Satisfacția în viața familialătc "6.3. Satisfacția în viața familială" Evaluarea gradului de satisfacție familială se face prin indicatori obiectivi și subiectivi sau, poate mai corect spus, ai subiectivității. Dintre primii, principali sunt ceireferitori la actele de violență, certuri, tentative de divorț și divorț, starea de sănătate mintală. După cum se poate remarca, acești indicatori ne spun mai multe despre insatisfacție, dar indirect. Date despre trăirea efectivă interioară nu putem
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multe despre insatisfacție, dar indirect. Date despre trăirea efectivă interioară nu putem afla decât interogând persoanele în cauză. Satisfacția și fericirea sunt realități pur subiective, la care nu avem acces decât prin mijlocirea declarațiilor indivizilor. Desigur, construirea și interpretarea indicatorilor subiectivității trebuie să țină seama și de posibilele distorsiuni introduse, mai ales de efectul dezirabilității sociale (vezi capitolul 2). 6.3.1. Diferențieri marcantetc "6.3.1. Diferențieri marcante" Studiile întreprinse prin analiza fișelor medicale, prin chestionare standard sau prin interviuri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
condiției de intelectual. În cazul multor familii, distribuite neuniform pe categorii și clase sociale, modelul familiei ca unitate pragmatic instrumentală cu funcții foarte prozaice (sex, buget, reproducere biologică) este cel predominant. Iată așadar ce dialectică subtilă persistă între indicatorii de subiectivitate ai satisfacției maritale și cei ai situațiilor obiective. Mulți părinți se plâng ce grea este viața de familie, după cum întâlnim persoane necăsătorite care se laudă cu lipsa lor de griji. Mecanismele de justificare a condiției în fața propriilor ochi și a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
credințele oamenilor, ele le ghidează acțiunile și în destule cazuri devin adevărate, materializate prin mecanismul „profețiilor care se autoîndeplinesc” (vezi și Radu-Geng, 2003). Investigarea mai îndeaproape a procesului de disoluție conjugală și familială presupune, de aceea, combinarea unor indicatori ai subiectivității (percepției) cu indicatori obiectivi (comportamentali, caracteristici socioeconomice și de altă natură), ceea ce implică cuplarea studiilor calitative cu date statistice demografice și economice de mare anvergură. 7.1.5. Consecințe ale divorțialității tc "7.1.5. Consecințe ale divorțialitĂȚii După cum am
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cauză a manifestărilor celorlalți, tot așa după cum o dimensiune a familiei (cea economică, să spunem) poate fi cauză și, în același timp, efect al neînțelegerilor din familie; - realitatea familială este în mare măsură o realitate construită simbolic. Construită prin interacțiunea subiectivității membrilor ei, iar pe măsură ce se construiește este absorbită și împărtășită de respectivele subiectivități. Valorile, constructele personale, ideile, părerile, într-un cuvânt, crezurile - ceea ce în literatura americană figurează ca beliefs -, rezultă din, și determină realitatea familială. Aceasta este o asumpție de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să spunem) poate fi cauză și, în același timp, efect al neînțelegerilor din familie; - realitatea familială este în mare măsură o realitate construită simbolic. Construită prin interacțiunea subiectivității membrilor ei, iar pe măsură ce se construiește este absorbită și împărtășită de respectivele subiectivități. Valorile, constructele personale, ideile, părerile, într-un cuvânt, crezurile - ceea ce în literatura americană figurează ca beliefs -, rezultă din, și determină realitatea familială. Aceasta este o asumpție de bază a terapiei ce vizează familia; - realitatea simbolică a familiei, în afara faptului că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
respiră compasiune, un protest implicit față de strâmba orânduială a lumii, dar și ironie detașată, aproape caragialescă. Un comentator contemporan identifica apartenența lui R. la direcția nouă, a prozei de călătorie „obiective”, în care experiența peregrinărilor nu este deloc „filtrată” de subiectivitatea autorului, vădit sedus de această lipsă de „poetizare”, în sens romantic, a spațiilor și climatelor culturale străbătute. Ceea ce dă farmec acestor note este, în adevăr, efortul spre obiectivitate: după citate celebre despre Nil, într-o ironică paradă livrescă, se relatează
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
prezentată de Fănuș Neagu. Va mai colabora la „Amfiteatru”, „România literară”, „Ramuri”, „Cronica”, „Viața românească” ș.a. Primele volume de povestiri, Valiza cu zăpezi (1977) și Jurnal de una singură (1980), anunță o prozatoare înzestrată cu toate particularitățile literaturii feminine: lirism, subiectivitate, atenție la detaliu și la semnificațiile faptului aparent banal. Textele configurează o biografie în căutarea unui timp pierdut. Se remarcă însă, încă de pe acum, o inconsistență a suflului epic, o construcție saturată liric, „un artificiu stilistic, în detrimentul naturaleței” (Laurențiu Ulici
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
probleme despre ordine și măsurători. Aceasta se numește matematică universală. O astfel de știință trebuie să conțină rudimentele raționamentului uman, iar domeniul ei trebuie să se extindă la găsirea rezultatelor adevarate În orice disciplină 15. Descartes a dezbrăcat natura de subiectivitate și viață și a Înlocuit-o cu un domeniu rațional și calculabil. „Ca să vorbesc deschis, sunt convins că șmatematicaț este un instrument al cunoașterii mai puternic decât oricare altul care ne-a fost lăsat moștenire de acțiunea umană și este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exemplu, apare ca trăsături, interese, nevoi, subiecții umani în cauză pot vedea valori, convingeri, scopuri de urmărit. Individul nu numai că absoarbe - filtrând continuu - datele simbolice (ideaționale) ale realității, ci le și topește, convertește și sublimează în delicata retortă a subiectivității umane în acord cu o serie de parametri ai personalității sale, printre care, desigur, și valorile prealabile pe care le deține, dar și felul în care își evaluează propriile calități fizice, intelectuale și emoționale. 1.2. Natura și geneza valorilortc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mediul obiectiv pe care-l găsește la naștere copilul cuprinde, pe lângă sfera tehnologicului, a economicului, a structurilor sociale etc., și pe cea a axiologicului. Și, în acest sens, valorile țin de un nivel propriu - nici al lucrurilor și nici al subiectivității particulare -, fără a fi însă transcendente (față de umanitate) în originea lor. În expresia durkheimiană, valorile sunt fapte sociale, deci „lucruri”, dincolo de individ, transsubiective. După cum vom vedea mai în detaliu pe parcursul analizelor ulterioare, acest „dat” prealabil nu îl înțelegem ca pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudini generale. Dacă mama arată întotdeauna o atitudine negativă față de el atunci când se murdărește în timpul mesei și dacă această atitudine va fi manifestată și de alte persoane semnificative (tatăl, bunica, sora mai mare etc.), generalitatea normei se va extinde în subiectivitatea copilului. Pasul decisiv urmează când el realizează că toată lumea (înconjurătoare) este împotriva practicii vizate. Trecerea de la rolurile și atitudinile unor persoane semnificative concrete la un „altul generalizat” (the generalized other, Mead, 1934) reprezintă recunoașterea societății ca atare și, totodată, atingerea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îndeplinească pentru a fi intervievate -, și nu o listă cu nume și adrese. Se reduce astfel extrem de mult timpul în care poate fi efectuat. Însă, întrucât alegerea nu se face aleatoriu, ea rămânând la latitudinea celui ce intervievează, poate interveni subiectivitatea. Operatorul, conștient sau nu, va selecta indivizi care sunt mai puțin reprezentativi pentru întreaga populație. Eșantionarea pe cote, care este un gen de eșantionare stratificată nealeatorie, dacă este bine pregătită, ajunge însă la valori de reprezentativitate similară tipurilor de eșantionare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]