6,747 matches
-
aceeași lege, constând în săvârșirea unei abateri profesionale grave prin raportare la presupusa săvârșire a unei infracțiuni. Curtea Constituțională a apreciat că se încalcă prezumția de nevinovăție, întrucât autoritatea contractantă procedează la excluderea unui operator economic din procedura de atribuire, substituindu-se, în acest fel, unei instanțe de judecată sau unei autorități administrative competente, care ar trebui să aprecieze cu privire la condițiile săvârșirii unei presupuse infracțiuni, precum și la integritatea și reputația operatorului economic, determinate prin raportare la circumstanțele faptei
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege. ... ... 47. Cu privire la sesizarea Tribunalului Suceava, înregistrată cu nr. 2.674/1/2024, chestiunea de drept ce
DECIZIA nr. 176 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299630]
-
să verifice și să constate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate și să dispună sesizarea instanței supreme doar dacă rezultatul acestor verificări este afirmativ. În lipsa verificării tuturor condițiilor de admisibilitate, sesizarea nu îndeplinește condițiile legii, iar instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și enunțarea unei chestiuni de drept cu privire la care se solicită o dezlegare de principiu (Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 146 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299670]
-
fi dezlegată pe calea mecanismului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 34. Astfel cum s-a statuat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și enunțarea unei chestiuni de drept punctuale cu privire la care se solicită o dezlegare de principiu, respectiv în ceea ce privește determinarea contextului factual și juridic în raport cu care rezultă
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
cu fag ,in făgete ,goruneto-făgete ajunse sau trecute de vârsta exploatabilității s-au prevăzut tăieri progresive, cu trei intervenții în perioada de regenerare (20 ani) urmărindu-se conservarea pe cât posibil a structurii spațiale diversificate. ... – arboretele total derivate se vor substitui prin taieri rase. Se vor promova toate pâlcurile și grupele de semințiș utilizabil, înglobându-se în noul arboret. ... ... 5.2.4. Exploatabilitatea Pentru arboretele din SUP A s-a adoptat exploatabilitatea tehnică, potrivit țelului stabilit după criteriul creșterii medii a volumului corespunzător
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica dispozițiile legale criticate din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, în sensul propunerilor formulate de către instanța a quo - autoare a prezentei excepții de neconstituționalitate. ... 38. În final, cu privire la celelalte susțineri ale autoarei excepției, Curtea constată
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 37 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299021]
-
a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41). Sub acest aspect, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
ei sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. ... 42. În acest context se cuvine a reaminti că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de identificare a prevederilor legale incidente în cauză și de interpretare și aplicare a acestora, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
să justifice intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale, respectiv caracterul esențial, fiind de natură să influențeze în mod direct soluția cauzei pe fond. În lipsa enunțării acestor elemente, sesizarea nu îndeplinește condițiile legii, iar instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și enunțarea unei chestiuni de drept punctuale cu privire la care se solicită o dezlegare de principiu, respectiv în ceea ce privește determinarea contextului factual și juridic în raport cu care rezultă
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Astfel, așa cum a arătat în jurisprudența sa, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 373/2019 și Decizia nr. 785/2011). Dacă ar face acest lucru, Curtea ar exercita un control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
creează un vizibil cerc vicios și împiedică practic, de la un punct încolo, accesul liber la justiție al petentului, pentru că îl transformă într-un simplu act formal de sesizare a Curții de Apel București, care oricum nu se poate substitui niciodată Inspecției Judiciare pentru a obliga la promovarea acțiunii disciplinare. Această împrejurare configurează prerogative neconstituționale pentru Inspecția Judiciară, limitând nejustificat dreptul de acces liber la justiție. ... 10. Instanța de judecată autoare a excepției de neconstituționalitate critică, de asemenea, faptul că
DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299409]
-
ocazionat sesizarea, această împrejurare fiind însă considerată una circumstanțială și fără caracter decisiv. ... 55. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat însă în mod constant că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]
-
de drept prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 s-a fundamentat pe o interpretare teleologică având ca fundament considerente constituționale, legale și jurisprudențiale, care înlătură echivocul normativ. Stabilind înțelesul sintagmei „salariu de bază“, instanța supremă nu s-a substituit legiuitorului - întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Curtea apreciază, prin urmare, că instanța a
DECIZIA nr. 552 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299573]
-
ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Curtea apreciază, prin urmare, că instanța a acționat intra vires, în interiorul marjei sale de competență, fără a legifera, substituindu-se autorității competente în acest domeniu. ... 24. Întrucât nu există motive de la îndepărtarea de la această soluție și considerentele care au întemeiat-o, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, și prezenta excepție. ... 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 552 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299573]
-
se solicită trebuie să aibă ca obiect interpretarea unor dispoziții legale, iar nu modul concret de aplicare a acestora la situații specifice. ... 55. Astfel, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 138 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299408]
-
de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 377 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299623]
-
litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege. ... ... 38. Prin urmare, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale
DECIZIA nr. 150 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299205]
-
pur teoretice ori la soluționarea propriu-zisă a unor chestiuni ce țin de fondul cauzei, există riscul transformării mecanismului hotărârii prealabile fie într-o «procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor ca fiind urgente, fie într-o procedură care va substitui mecanismul recursului în interesul legii»“. ... 64. De altfel, doctrina este unanimă în sensul că se va determina calcularea termenului de prescripție pentru tentativă prin raportare la sancțiunea/pedeapsa prevăzută de norma de incriminare, potrivit art. 187 din Codul penal, respectiv se
DECIZIA nr. 187 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299178]
-
drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. Nu este posibil însă ca în cadrul acestui mecanism, al unificării a priori a jurisprudenței, instanța supremă să se substituie funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, învestită cu soluționarea, în concret, a raportului juridic dedus judecății. ... 63. De altfel, aceeași concluzie rezultă și din cuprinsul preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, autorul reglementării făcând trimitere expresă la dispozițiile
DECIZIA nr. 4 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299124]
-
de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Lefter împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă nu se substituie unei cereri judiciare și nu anticipează faza de admitere a probelor, însă este vorba despre o etapă obligatorie, care urmărește să impună reclamanților o anumită disciplină, în vederea evitării oricărei tergiversări în cadrul procedurii; prin urmare, o astfel de procedură
DECIZIA nr. 446 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299343]
-
7 ), pot fi acordate publicațiilor (cărți sau capitole în cărți) la edituri de prestigiu internațional în domeniul științelor sociale (lista acestor edituri este prezentată în Anexa 1 ) și alte edituri naționale și internaționale. Fiecare carte sau capitol în carte va substitui unul dintre cele 10 articole maxim admise în calculul punctajului P. Punctajele P_i acordate cărților și capitolelor în cărți sunt următoarele: Cartea "i" publicată la o editură internațională din Anexa 1 P_i = 0,5/N Capitolul "i" în cartea publicată la o
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294783]
-
7), pot fi acordate publicațiilor (cărți sau capitole în cărți) la edituri de prestigiu internațional în domeniul științelor sociale (lista acestor edituri este prezentată în Anexa 1) și alte edituri naționale și internaționale. Fiecare carte sau capitol în carte va substitui unul dintre cele 10 articole maxim admise în calculul punctajului P. Punctajele P_i acordate cărților și capitolelor în cărți sunt următoarele: Cartea "i" publicată la o editură internațională din Anexa 1 P_i = 0,5/N Capitolul "i" în cartea publicată la o
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294784]