1,099 matches
-
rană. Ai?!... Arhimandrit!... Mitropolit te fac! Am!!... Am!! se repede bătrânul îmbiindu-l cu o ulcică de pe policioară... Ce-i aicea? Afion ... Îți alină durerile toate ... Toate?! Toate! Fantastic! Ia ulcica cu mâinile tremurânde, o duce la buze.... Șovăie... O sucește.... O răsucește. Încet, o pune pe masă: Durerile zici? Toate?... Toate! Lasă-le! Să mă doară! Ale mele-s! Le merit! Rana aiasta-i prea adâncă și n-are leac de tămăduire. Lui i-au dat să bea oțet cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aiastă spiță de-i zice muiere: cu voi rău; fără voi și mai rău. Diavolițe! Uit și de ruptoare, și pe ce lume mă aflu, uit... Sărăcuții de voi! îl căinează ea ironică, batjocoritoare. Năpăstuiții! Oropsiții!... Haida-de! Cum o mai sucești, cum o mai învârtești... Mare hoțoman ești unchiule! Țamblac râde încă, dar se potolește. Apoi, șovăitor, căutându-și cuvintele, încearcă s-i explice: Uite, vezi tu Marie... Cum să spun... Nu neg, Ștefan mai păcătuiește. "Numai cine n-a greșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu cât mai nimeni nu auzise de țărișoara aceea de-i zice Moldova și nici de voievodul ei Ștefan. I-am dat o bună lecție înfumuratului să-l lecuiască de trufie, spune Duma. Crezi? spune Stanciu. Întors la Buda, a sucit-o. S-a fudulit cu "strălucita izbândă" ce a repurtat-o asupra Moldovei... Și că, de fapt, dosul era față, că scârbavnica săgeată l-a lovit în "vitejescu-i piept". Drept pentru care, principii Europei au zâmbit ipocrit și s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
potrivește ca nuca-n perete. Bag-samă că nu s-au uitat prea bine la mine, spune și, hâtru, își pune palma pe creștet și-și ia măsura. Când oi face vreo boacănă din prea mult neastâmpăr, tot atât de repede o s-o sucească de-o să-mi zică "cel Rău" au "cel Cumplit"... Nu vă luați după gura prostimii, că-i cam slobodă: acu' te-nalță, acu' te coboară, acu' te cântă, acu' te scuipă! Le-a trăsnit unora să mă hirotonisească "Mucenic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bătrâni vulpoi ai Moldovei, o liotă de boieri veliți târșiți prin uneltiri și rele, geambași de domni, cogeamite boieri unși cu toate alifiile, șleahtă de boșorogi cu barbă lungă și minte scurtă, nu l-am dibuit la vreme să-i sucim gâtul ca la un pui de găină. Și... și cine ne-a dus de nas?! se oțărăște Alexa. Un mucos! Un băiețandru căruia abia-i mijise musteața!... Îmi vine să-mi dau palme! Și într-o zi de Sântă-Măria Mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
accident pe hipodrom, în timpul unei curse: strivit de copitele cailor - oribil! A murit înainte de a se hotărî să-și recunoască fiul prezumtiv; de aceea Pastenague s-a ales cu un nume cam ciudat, pe care i l-am găsit tot sucind în fel și chip propriul meu nume. Când m-am uitat în dicționar să văd dacă are vreo semnificație - recunosc că habar nu aveam mai înainte -, nu mică mi-a fost satisfacția să constat că e un cuvânt venit din
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Sinaia, unde academicieni și politologi renumiți din fel de fel de țări prietene sau vecine aveau să discute despre cum va arăta Europa de mâine. Cel mai interesant, cred, a fost în mașină, la ducere. Alături de președinte era vicepreședinta - îmi suceam gâtul și întindeam urechea. Mai spuneam și eu câte o vorbă. Sau doar râdeam de vorbele cu haz ale președintelui. A fost plăcut... Vreau să spun că nici n-am băgat de seamă când a trecut timpul. La colocviu însă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sociale pe larg, afară de... proletariat. Iar proletariatul nu e analizat, pentru un motiv foarte simplu, pentru că nu există! Mai mult: socialiștii dovedesc cu o serie întreagă de argumente că industria mare e imposibilă în Romînia: " Deci, oricum vom învîrti și suci lucrurile, este văzut că burghezimea noastră n-are cel mai mic teren pentru a întemeia o industrie națională, pentru organizarea producțiunii industriale"2 . Și dacă nici în viitor socialiștii nu prevăd o industrie națională, e clar că ei nu pot
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
treia și cea mai amplă secțiune a Mențiunilor... desfășoară o suită intitulată Lecturi caragialiene, unde sunt reunite - în continuarea unor analize vizând „geneza și devenirea «momentului» caragialian”, „amintirea atroce”, „deteriorarea limbajului și impasul comunicării” - o serie complementară de interpretări: „Omul sucit” în prozele lui I. L. Caragiale, Fiziologia prostiei. Tipizare și generalizare a observației comice în opera lui I. L. Caragiale, Niccolò Machiavelli dinspre I. L. Caragiale și I. L. Caragiale și Emil Cioran. În Addenda se reia, parțial, materialul explicativ al unui excepțional album
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
imediat, altul să vină să ajute. Și să o ștrangulăm. Rolul i-a venit prin tragere la sorți tot lu’ Gheorghe. Și, Într-adevăr, a pus mâna pe ea, eu m-am dus imediat și am prins-o și-am sucit-o, am băgat-o Între picioare, ăla țipa la soldați că să tragă, soldații n-aveau curaj... țipa la mine s-o las, eu nici nu știu de ce n-o lăsam... A tras rachete, că ăsta era semnalul de alarmă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cele mai groaznice bătăi le luau hoții de cai... Și așa am luat și noi. Nu pot să spun sau să descriu prin ce chinuri am trecut acolo... Avea... un lemn, despicat așa, ți-l punea În păr și-l sucea. Cu diverse cauciucuri Îți dădea une’ nemereau. Avea scaunele bătute În cuie cu niște table, ca să nu să miște, luau o rangă de fier, o băga pe-aici pe sub picioare, prin spatele genunchilor, te legau, te punea pe masă și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
moment puse mâna pe un șurub fix, despre care credea că e mobil. Și începu: — Precum vedeți, dacă punem mâna pe acest șurub, vedem că se învârtește, se învârtește, se învârtește... Dar, cu toate că conul Alecu făcea sforțări desperate ca să-l sucească, șuru bul nu se mișca deloc. Și atunci conchise: — ...se învârtește într-un mod imperceptibil! Cu o vorbă de spirit conul Alecu a scăpat de rușine. La franceză un foarte cult și distins profesor, Antonin Roques, căruia însă elevii îi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
controlul de la IRTA, care nu se poate să nu te oprească și să nu ți caute nod în papură. Dacă ai scăpat cu bine de toți, dai totuși de vama română, care este cea mai rea vamă din Europa. Te sucește și te învârtește ore în șir fără rost. Dacă ai scăpat și din țară, mai răsufli puțin ușurat, dar tot stai cu frica în sân să nu ți se rupă ceva la mașină, să nu-ți explodeze vreun cauciuc. Mașinile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
colegi și amici din țară și din afara ei Îi erau străine. Nici nu-și „demascase” foștii prieteni pentru convingerile tinereții sau pentru complicatul traseu biografic pe care contradicția dintre iluzii și realitate, dar și dintre idei și poliția ideilor o sucise și răsucise În toate felurile În deceniile multilateral confuze și tenebroase ale național-socialismului ceaușist. Rezervasem o dimineață de sâmbătă pentru Întâlnire. La telefon, Zigu nu s-a arătat deloc surprins de brusca aterizare În România a „extra-teritorialului”, cum fusesem numit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din 1999, despre Iarna decanului. „Mi se spunea: compari situația americană cu sistemul est-european? Astea nu se pot compara. Dacă spui că acest stalinism românesc ar fi răspunsul la chestiunea pe care o avem noi aici, Înseamnă că falsifici ceva, sucești anapoda lucrurile”, povestea Bellow. „Nu simțeam că aș deturna și răsuci adevărul. Nu acesta era țelul meu. Țelul era doar să scriu o carte, atât. Acesta este răspunsul meu elementar la toate obiecțiile. Nu aveam motive ascunse. Într-adevăr, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
stânga politică. Proza de ficțiune a lui C. stă mărturie pentru cunoașterea, analiza și utilizarea celor mai influente modalități de constituire a unui text literar modern. Autorul inventează un spațiu imaginar, comuna Vintileasa, populat cu indivizi care au un comportament „sucit”, în genul suciților din prozele lui Nicolae Velea și D.R. Popescu, de succes în momentul debutului lui C., indivizi cărora li se întâmplă în modul cel mai firesc tot felul de lucruri nefirești. Pe un fond de descriere realistă minuțioasă
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
stridente, de la noțiuni abstracte la termeni de argou și vulgari, manipulează morfeme și combină părți de vorbire, ca Arghezi (dar într-un fel al său), în cele mai insolite moduri, pune lucrurile și cuvintele în relații imprevizibile, amuzante și deconcertante, sucește fraza în fel și chip, uneori o rupe, o schilodește, frecvent o artificializează ilar prin hiperbat. La nivel lexical, prozatorul schimonosește vocabulele, creând adeseori pe această cale altele, lansează calambururi, inventează porecle, aplică epitete și calificative bufe. Amestecând reprezentările și
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
barocă, "work in progress", s-a desăvârșit desăvârșindu-se, ascultând de o "invenție" mereu în curs"32. Din păcate însă, criticul nu își etalează și argumentele. Prin urmare, inițial, Istoria ieroglifică este un "manifest politic". Autorul răstălmăcește tradiții cu greutate, sucește simboluri religioase, trădează nu o dată și modelul real, confecționează o realitate după gustul său. Adică o ficțiune, dar aceste criterii nu erau și ale sale. Doar că, în timp ce folosește toate aceste mijloace literare, retorice, poetice, filosofice etc., din ambiția de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Bârlad, l-au trimis la "Kilometrul 4". Și doctorul Antonescu mi-a zis să le spun celor de la Comisariat că am incontinență urinară, că nu există nimic care s-o poată controla. La Comisariat era un băiat tânăr, ne-a sucit, ne-a învârtit, ne-a dezbrăcat în pielea goală, ne-a măsurat și, după ce a terminat toată treaba, a venit doctorul care era stabil acolo, doctorul Veinfeld sau cam așa ceva. Cel tânăr nu m-a întrebat pe mine de ce n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acest Rădună? D. B.: Rădună era comandant, dar toți erau caralii și toți erau de prin satele dimprejurul coloniilor. Și parcă erau aleși, domnule, aveau câte o palmă cât o lopată. Dacă-ți dădea unul o palmă rămâneai fără vertebre, îți sucea axisul, rămâneai cu gâtul strâmb, ferească Dumnezeu! Bătăi erau în toate părțile și nu cu motiv, ci numai pentru faptul că erai îmbrăcat în zeghe. Caraliii erau în marea lor majoritate lipoveni și toți veneau călare la serviciu. Era un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Pe urmele lui Mircea Dinescu, Vsevolod Ciornei a deprins subversivitatea și complicitatea cu cititorul: Foamea citește ziarul/ Parafrazez și eu ca să priceapă iapa/ Dacă scriu mai departe etcetera/ o să ziceți, desigur, că sunt evaziv,/ dar dracu știe cum să mai sucesc pastișa aia/ ca să n-o depisteze deștepții ăia/ care-și câștigă pâinea cu depistarea pastișelor?/ Mai bine-o las baltă și ascult BBC/ |știa mai spun câteodată/ și adevărul" (p. 230-231). E o dovadă că nu am ieșit (și nici
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
tînăr, curat, își iubește mama, unchiul, pe Duniașa, slujnicuța, pe }ar, a avut, poate, cîteva femei, n-a iubit încă. Ea e seducătoare, a sedus cu zîmbetul ei fermecător și nu tocmai inocent ceva bărbați, a venit în Rusia să sucească mințile vreunui conte sau vreunui general. N-a iubit, încă, nicioadată. Șampania e minunată în paharele de cristal ciocnite în compartimentul de clasa întîi al unui tren de pe la sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea. Tolstoi, cadetul Andrei Tolstoi, are o voce minunată
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
purici... Orele acelei seratei au însemnat ore de gimnastică și echilibristică ale unchiului meu, care își iubea enorm soția, pe mătușa mea și, de aceea, se străduia mereu să-mi facă toate plăcerile atunci cînd, în vacanțe, mergeam la ei. Sucea și răsucea antena, stătea pironit cu ea minute în șir, în cele mai aberante și chinuitoare poziții, într-un picior, pe burtă, cățărat pe canapea. De dragul meu pentru Iosif Sava. M-am întors în București. Nu am deschis televizorul și
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
neputinciosul, un Watson sortit unei existente în umbră gloriosului sau Holmes, caracterizat strict prin admirația pentru acesta; Bernard este cîștigătorul, eroul care trece prin viață că un prinț călare pe un cal alb, zîmbind, răsucindu-si mustață și între timp sucind totodată mințile femeilor. Clișee, evident. O mare prietenie, mai ales una între bărbați, așa cum istoria literaturii ne-a învățat să așteptăm, cere mai mult decît două fantoșe care să trăiască fiecare prin ceea ce nu are el însuși, dar îi prisosește
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
Bernard dispare cu săptămînile și lunile, fără să i se știe de urma. Dar nu misterul acestor dispariții este adevărata lui taină, ci faptul că nimeni nu poate ști dacă atleticul bărbat de 50 de ani, încă în stare să sucească mințile unei tinere femei, este sau nu ceea ce pare. Jean e misterios pentru că are o legatura pasagera cu amantă tînără a lui Bernard, fără a-i mărturisi vreodată soției sale (care nu bănuiește nimic), si mai ales fără a intelege
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]