3,015 matches
-
din univers iar pentru autor : ”cerul poate deveni timpanul imens/ fereastra vederii ochiului tău de lumină/ milioanele de frunze gândurile tale vorbitoare/ vei arde spre seară în șemineu câteva apusuri/ iar umbra ta va reuși să șteargă ca o năframă/ sudoarea de pe fruntea zbârcită a râului Stix” (p.173). Considerând lumina - corolă a iubirii - drept simbol al lumii informale, ieșind din imaginar spre experiența luminii-metaforă, autorul leagă creația sa de valorile ei: ”de o viață învăț limbajul luminii și asist/ la
A.D.N.-UL FERICIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380907_a_382236]
-
ADINA MARIA DIACONESCU, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016. POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCU TOAMNA Coboară încărcată de rod ca răsplată muncii țăranului în cele două anotimpuri anterioare, în care cu râvnă și sudoare prevestea belșugul sub oblonul tras peste hambare. CERNA Însoțit de adierea vântului, ca un ecou de baladă prin pădurile de fag coboară în cascade ca un balaur uriaș, unduind printre câmpii, și până la Dunăre, înnobilându-le, râul Cerna. Adina Maria
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
până la Dunăre, înnobilându-le, râul Cerna. Adina Maria Diaconescu, cls. a VII - Școala gimnazială Com. Lăpușata - Vâlcea ... Citește mai mult POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCUTOAMNACoboară încărcată de rodca răsplată muncii țăranuluiîn cele două anotimpuri anterioare,în care cu râvnă și sudoare prevestea belșugulsub oblonul tras peste hambare.CERNAÎnsoțit de adierea vântului,ca un ecou de baladăprin pădurile de fagcoboară în cascadeca un balaur uriaș,unduind printre câmpii,și până la Dunăre,înnobilându-le,râul Cerna.Adina Maria Diaconescu,cls. a VII - Școala
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
se-ntinde domol către Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme; În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme. La munte revin zăpezile-albastre, Pe străzi curg viiturile râu Ducând sudoarea trudirilor noastre Pe nărăvașe ape, călăi fără frâu. Natura e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se sting pe prag
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Pământul se-ntinde domol către Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme;În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme.La munte revin zăpezile-albastre,Pe străzi curg viiturile râuDucând sudoarea trudirilor noastrePe nărăvașe ape, călăi fără frâu.Natura e bolnavă și zaceDe geruri și brume nocturne;Blestemele cad năpraznicePe prea nevinovata lume.Se plouă cu noroi și cenușăDin cerul greu, plumburiu,Fulgere se sting pe prag, lângă ușăși tunete surde
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
dacă ar fi luat găletușa. Nu se dovedi deloc ușoară alegerea lui, dar cu cât îi era mai greu, cu atât era mai mulțumit. "Așa îmi trebuie, dacă am lăsat porcul să se îngrașe în ajun!" Gâfâind și lac de sudoare, copilul își îndeplini misiunea cu brio! Așteptă o vorbă de laudă ceva, dar mama era prea ocupată, așa că ieși din nou în zăpada ispititoare și își stăpâni cu greu impulsul de a răspunde chemării săniuței ce zăcea dezolată pe pârtia
POVESTE DE IARNA de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374342_a_375671]
-
ÎNMULȚIT ! Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nimeni nu scapă de problemele existențiale, nici ca individ și nici ca popor. Asta a hotărât Atoatefăcătorul la izgonirea perechii adam-evice din Eden („În sudoarea feței tale să-ți mănânci pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat...” - Genesa 3/ 19) și ăsta este inevitabilul sens al vieții (obișnuim să-i spunem destin), respectiv al istoriei umane, până la Judecata finală
PROBLEMELE S-AU ÎNMULŢIT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374349_a_375678]
-
ne-moarte, nu sunt morbid, fudul, credul,, încerc să fiu, s-ar zice, very cool, ce să schimbăm? Vezi bine, drag vecine, în Rai un mărăcine cum se ține. Se-ntinde, se ridică fără frică, Nerefuzat, înțeapă doar și strică. Sudoarea muncii sutelor de ani Se duce pe pustiu printre plăvani. Din cântec și picturi kitchioase, Noi arte, sume grandioase, Să nu punem coroane, doar butelci, Nu sunt otrăvuri, lacrimi sunt, de melci. Referință Bibliografică: Argheziana / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN
ARGHEZIANA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374423_a_375752]
-
se destramă înțeleg neînțelesului teama de a fi sau de a nu fi ramură uscată frântă în miile de sensuri ale căutării neobosite cern prin lumea de valori nonvaloarea uneori pică o pară mălăiață alteori nimicul este plin de broboanele sudorii lenei pe fruntea plină de cute este bine că ies la iveală cutele alegeri greșite sau nu sunt căi ale drumului drept zvârcolit de uitarea superficială mă îndrept spre farul stins al prezentului e simplu: aprind o lumânare și privesc
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
să ne întoarcem spre Dumnezeu, nu doar de sărbători, ci în fiecare zi să Îl avem ca o prioritate în viețile noastre. Să nu uităm că pe planeta noastră au căzut odată lacrimile Dumnezeului Tatăl, prin Fiul Său a cărui sudoare s-a transformat în sânge în Grădina Ghetsimani. El a murit ca să ne salveze de sub osânda păcatului și a morții. Acum este Viu în vecii vecilor și ne așteaptă să-I împărtășim dragostea lui eternă! Așa să ne ajute Dumnezeu
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
aici lângă mine, Ființă plină și divină. GLAS AMĂGIT DE MOARTE Te-am căutat iubite printre morminte, Fără de suflet erai în noaptea grea Aievea, ca într-un vis, tot mai aievea... Și te-am strigat, cu dorurile mele multe, Precum sudorile ce-ți curg pe frunte. Fără de lacrimi visele, acum îmi atârnau de moarte, Cerească, dulce și pierdută întru iubire m-am arătat. Dă-mi Doamne putere să mai iubesc, vedenia din noapte! Călătoria aceasta fiind un zbor înaripat, A unui
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
odaie Unde aveai poze, amintiri, ,,doftorii,, În cufăr prosoape și ceva ,,straie,, Zestrea ta,... când noi eram copii Într-o batistă-n colț țineai bănuți Agoniseala ta pentru fiecare, Pentru zile negre...nu erau mulți Strânși de mâna ta cu sudoare Azi este atâta tristețe-n poartă La gard printre uluci un câine latră, u nu ne mai atepti ca altădată Cu bunătatea ta și pită-n vatră. Valentina Geambașu 17.02.2016, Foto internet Referință Bibliografică: DRAGA MEA BUNICĂ / Valentina
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > POEZII DE LĂURĂ VEGA - PREMIUL ÎI LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului SEMINȚELE-N BRAZDĂ-S CUVINTE... Pământul acesta în care O brazda înseamnă sudoare, Mai are speranțe și vise Și porți către mâine deschise, Și sânge vărsat în izvoare. Trăiește Câmpia Română Când sapă o strângem în mână, Cănd arșiță verii colinda Cu tălpile goale prin tinda Cu buza pe-un ghizd de fântână
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]
-
se schimbă, Căci clopot e inima dreapta. Trăiește Câmpia Română, Cînd sapă ne-o punem în mână, Cănd arșiță veri colinda Cu tălpile goale prin tinda, Cu buza pe-un ghizd de fântână. Pământul acesta în care O brazda înseamnă sudoare, Mai are speranțe și vise Și porți către mâine deschise, Și sânge vărsat în izvoare. ISTORIA CREȘTE DIN GRÂNE... Cand vremea de fructe apasă, Mi-e dor de Bălcescu acasă, De fruntea lui blândă, de față Ce-și scalda în
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]
-
Acasă > Poezie > Amprente > CAR PĂMÂNT Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Car pământ cu roaba condamnării într-o lume devalorizata mi s-a-ncovoiat șira spinării și sudoare-mi curge pe lopată car pământ prin gropile uitate undeva mă-nțeapă o-ntrebare poate le voi umple azi pe toate și-o să-mi fac deasupra o cărare ca să-mi trec senilele prin ele pun deoparte pasul silniciei din secunde
CAR PĂMÂNT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373472_a_374801]
-
stele o pelerină de poeme Să nu te îngenuncheze furtunile proscrise În vis se dezleagă ale dragostei dileme. De dorul tău, a înnebunit bălaiul tei Ce-și scutură-n vânt coamele parfumate Sub copitele clipelor se nasc ale verii scântei Sudoare de dor îmi galopează pe frunte. Și dacă tu ar fi să vii pe aripile lui Mai M-aș preface într-o eternă primăvară Flori de nu-mă-uita vor cădea din Rai În sufletele noastre ce poartă o povară. Aș ști
DE DORUL TĂU, de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 () [Corola-blog/BlogPost/373606_a_374935]
-
NESCRISĂ Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului mi-e dor de mirosul busuiocului prins în grinda din casa bunicii și de ploaia care vindeca dealurile triste sub care tata își etala sudoarea mi-e dor de oameni și de mine de copilul care impresiona alergând desculț după fluturi știu c-am plecat din mine în clipa în care miriștea îngenunchea în fața dimineții ca o tăcere mi-e dor și de tine, doamne
ULTIMA PAGINĂ, NESCRISĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373647_a_374976]
-
ziduri neterminate iar cele care erau deja înălțate, nu erau finisate. Am privit cu atenție suprafața acestor ziduri atingându-le cu vârful degetelor. Cîte ore de muncă se ascundeau sub fiecare bucățică de ciment ce acoperea suprafața acestor pereți! Câtă sudoare și cît sacrificiu de sine se ascunde în cimentul cu care sunt acoperite scările, zidurile...! Ce forță imensă posedă credința adevărată, care stă ascunsă în sufletul acestui... om simplu! Dintr-un colț, nu prea departe de intrare, se auzea zgomotul
UN OM SIMPLU... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371297_a_372626]
-
tainice și inefabile a dorului, este un bisturiu care o distruge odată cu examinarea. Nu poți interveni cu furca pentru a culege dintre doi maci de cîmp fragili firele de paianjen în care este prinsă roua dimineții - care de fapt este sudoarea privighetorilor care s-au ostenit toată noaptea cîntînd. Recolta este nulă. Funcția de cunoaștere a poetului este intuitivă, a-rațională și ea rămîne a fi necesară în complementaritate cu cea a savantului. Personalitatea sa este accentuată pe linia preponderenței dionisiacului
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
În perioada (în primele luni de armată) făceam o instrucție epuizanta iar pentru mine era ceva mai mult parcă eram predestinat să fiu batjocora "căprarului comandant "în Șorogari pe varianta (loc de instrucție) unde curgea Calcaina, o apa murdară de sudoarea instrucțiilor fără rost și care năvălea lin de parcă ar fi stat pe loc. ... Citește mai mult Fragment 6.ArmataArmata pentru mine era una dintre cele mai grele etape ale vieții. În prima zi când am ajuns la cazarma ne-au
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
În perioada (în primele luni de armată) făceam o instrucție epuizanta iar pentru mine era ceva mai mult parcă eram predestinat să fiu batjocora "căprarului comandant "în Șorogari pe varianta (loc de instrucție) unde curgea Calcaina, o apa murdară de sudoarea instrucțiilor fără rost și care năvălea lin de parcă ar fi stat pe loc.... XIV. 16.11.1988, de Sorin Andreica, publicat în Ediția nr. 232 din 20 august 2011. 16.11.1988 Acum avem drept la iubire, o viață se
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
să-și încarce pușca, spunându-i că e ultimul mușteriu și că ar fi cazul să se grăbească. Asta și făcu. Ochi, ezitând să aleagă între figurinele dizgrațioase ce atârnau pe fundalul siluetei-țintă, tremurând în fiorul înserării. Câteva broboane de sudoare îi răsăriră pe frunte. Unde să tragă? Păi, hai în inimă, parcă e ceva mai mare, totuși, nespus de mare în comparație cu restul, dar, de ce să riște de prima dată?! N-a mai tras cu pușca de zeci de ani! Să
LA MOŞI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371522_a_372851]
-
Popor de ciripiri, în zarea solitară. Soarele fecund leagă firul înfrățirii Cu-aceiași sfântă dragoste de viață, Curg aromele florare în tainițele firii Și sub cupola lucitoare de verdeață. Luciri de brazdă proaspată răsună Pradă unei veșnice rotații pe-ogor Sudoarea mâinilor sădește-n tărână Rodul bogat al acestui neam de dor. Cănd bate ceas exact de primăvară, Livada de meri și de pruni e-n floare, Vor sorbii mierea luminii pân` la vară Îmbrăcați în hainele țesute de soare. Referință
LA CEAS EXACT DE PRIMĂVARĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374854_a_376183]
-
Nou... Părinte, Călăuzește-ți turma Spre cuget și iubire, Să nu îți piardă urma. Dă României soare, Clădește-i viitorul, N-o-mpovăra cu biruri, Doar e sărac poporul. Dă României vise... Tot omului dă-i șansa, Prin muncă, prin sudoare Să-și pregătească masa. Dă orbului speranța Luminii ce-l așteaptă, Săracului? O pâine. Mișelului? Răsplată. Iar pruncului putere Să crească în dreptate, Bătrânului odihnă, Acum și după moarte. ***** E Anul Nou... Părinte, Călăuzește-ți turma Spre cuget și iubire
LA MULŢI ANI! RUGĂCIUNE PENTRU ROMÂNIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375020_a_376349]
-
-se, de ce nu? Și ceilalți 16, au reușit. Altfel spus, coordonatoarea noastră, editorul...merită o notă maximă chiar și de la cei care consideră că Liga Scriitorilor Români plutește undeva, în urma acelora care se cred deja în Poiana Cerului. Sete ori sudoare. Sudoare ori sete de cer, coordonatoarea noastră ne-a chemat și anul acesta, așa cum a făcut-o de vreo 6 ani la rând. Ne-a chemat, a insistat, ne-a implorat, să fim alături. Domnia sa a fost mereu delicată, toleranța
FIL. VRANCEA) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373810_a_375139]