3,677 matches
-
de o rară frumusețe încântă ochiul într-o îmbrățișare de lumină dulce. Fiecare colț din Lefkara este îmbogățit spiritual prin mici capele de valoare istorică, desprinse din structura caselor de locuit și demonstrând, încă o dată, aplecarea spre creștinătate a întregii suflări a satului din antichitate și până azi. Dacă privești satul acesta ca pe un tot, el reprezintă un adevărat muzeu permanent, plin de viață, pentru că oriunde ajungi ai ocazia să întâlnești vechi și nou într-o împletire absolut superbă. Dar
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
se aude când Biserică, prin cuvânt și cântec îl vestește pe Acela care a venit în lume ca s-o mântuiască. Să învățăm să ascultăm cu multă luare aminte vuietul Duhului pogorât în noi înșine, să încercăm să-i percepem suflarea, în cele mai mici adieri, ca să aflăm ce vrea Dumnezeu de la noi. Să luăm aminte la acel „ceva” pe care l-a pus Dumnezeu în noi și pe care acum, îl cere de la noi. Vuietul Duhului trebuie să aducă roade
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355379_a_356708]
-
Locul ÎI, cu 23 de puncte, poemul cu nr. 30 al Manuelei Dragomirescu vântul întețit - vârfurile brazilor maturând norii Locul III, 22 de puncte, poemul cu cu nr 12 al lui Corneliu Traian Atanasiu galbenul toamnei - în răscruce blocată toată suflarea Locul III, 22 de puncte, poemul cu cu nr 4 al lui Sorin Micutiu cină tăcută - doar lumină din opaiț mișcă umbrele Mențiune 1, cu 16 de puncte, poemul cu cu nr 11 al lui Corneliu Traian Atanasiu salonul 6
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355418_a_356747]
-
diidactic și elevii își găseau tim de activitățile firești ... De exemplu, "Serbarea sădirii arborilor"de la școlile de băeți și fete era precedată de ceremonialul străjeresc și de slujbă religioasă specific instituțiilor timpului sau celor tradiționale, iar la ea participa întreaga suflare a școlii dar și a satului (elevi, dascăli, străjeri, premilitari, fruntașii cârmuirii, tineri și bătrâni de toate condițiile sociale). La sfârșitul ceremoniei se îndreptau spre locurile unde se vor planta mai bine de o mie de puieți de brazi. În
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
Și-n brațe am adunat iubiri pierdute și flori liliachii ne-dăruite și zbaterea cuvintelor ce n-au putut să ardă la vreme de ploi, de vânturi ... Și-am așteptat în cărare să vii - amurg grăbit - eliberându-mă cu ultima suflare de ruga stinsă și amintirea unui vis ce-a rătăcit cătând culoarea împăcării, împăcării ... din ciclul (poeme becartiene) Referință Bibliografică: Amurg grăbit ... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 295, Anul I, 22 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
AMURG GRĂBIT ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356822_a_358151]
-
Nu vremurile sunt sub om”, ne spune Cu-adâncă-nțelepciune Cronicarul, Iar vremurile nu sunt deloc bune Când viața-i umple cu venin paharul. “Se sparie și gândul”, spune iară, Iar glasul Cronicarului răsună Prin secole, iar vorba-i amară Și aprigă suflare de furtună. Atâta-nțelepciune adunată Ușor e spulberată într-o clipă. Noi nu o vom cunoaște niciodată, Vom duce greu povara de risipă. De te întrebi cumva de ai greșit, Te urmăresc hipnotic ochi enormi, Nu-ți dau limanul liniștii
O ŢARĂ, DE ASRIAN SIMOINESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356913_a_358242]
-
și uitarea... XXIV. RUGĂCIUNE ÎN CEAȚĂ, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011. e greu infinitul pe care îl târăști țărm nocturn viul frânt nu poartă amintiri în pleoape năluca agăță înălțimea colțuroasă a ierbii suflare uitată-n brațe neumblate îți ard minute în foșnet de arbori nenăscuți te-ai rătăcit în viață ca o floare de culoare labirint fluture roșu țipa în ceafa cerului decolorat de femeie pelin crescută-n lacrimi încărunțite în drumul neștiut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
pe nisip vis târziu descifrat în nuanțe marine și mă scad cu un val altele să-mi adaug. 29.08.2011 Restituiri În candela veche mai arde un rest de fitil egal cu sfârșitul culorii în hăuri de galben respir suflarea măsoară și albul cenușii din vipii glisând printre semne de tus vrăjit caligraf este ochiul în buclă mătăsii cuvintele ghem îmi șoptesc doar să fiu desprinderi de verde în sâmburi striviți sub carâmb absorb în spirală aritmic ecoul când zmeiele
POEMELE TOAMNEI (ANA URMA, VASLUI) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356938_a_358267]
-
învelitoare și-n privire își ia zborul Dintre cei plăcuți odată, pentru ei însă-a murit ! Printre frunze moarte-n toamnă călătorul obosește Cad și stele printre ramuri, păsări se hlizesc la cer, Nu mai râde, nu mai plânge, doar suflarea-i mai pășește Într-un chip de vultur straniu ce se ridică-n eter. Și așa muri bătrânul, pași pierduți în anotimp Undeva în grosul nopții bocăne a deslușire S-au stârnit războaie grele între zeii ce-n Olimp Un
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
îmi este și culcuș...dar și iubită. N-am cum să îi rezist ispitei. Cară în ea prea mult mister, prea mare. Nicicând nu știi ce poate să facă. Uneori își ridică un val și mă acoperă, mă încinge cu suflarea ei spumegândă. Deși în mine, o visez în fiecare noapte. La malul dânsei stau printre ființe ce se cheama oameni. Ea vrea să mă sărute și se strânge într-un val să mă îmbrațișeze. Un val imens, distrugător, ucigător. Toți
EL ... MAREA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357006_a_358335]
-
RUGĂCIUNE ÎN CEAȚĂ Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului e greu infinitul pe care îl târăști țărm nocturn viul frânt nu poartă amintiri în pleoape năluca agăță înălțimea colțuroasă a ierbii suflare uitată-n brațe neumblate îți ard minute în foșnet de arbori nenăscuți te-ai rătăcit în viață ca o floare de culoare labirint fluture roșu țipa în ceafa cerului decolorat de femeie pelin crescută-n lacrimi încărunțite în drumul neștiut
RUGĂCIUNE ÎN CEAŢĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356611_a_357940]
-
Pe obraji, sărut întind Și-ntr-o largă-mbrățișare Tot pământul îl cuprind. Gerul A apărut din senin Ca un abur vechi de vin Și-a desenat în ferestre Cu migală, flori măiestre. Azi cărările-s de gheață Până și suflarea-ngheață Streșinile-s toate pline De podoabe cristaline. Albă-i casa, alb e drumul, Plin de cântec e cătunul, Gerul e la el acasă, Pruncilor nici că le pasă. În opincă și cojoc Poftă mare au de joc, Sănii multe
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
ca pe-un fulg, între tină și slavă. stele și paseri se rotesc peste creștet, precum cocorii aleargă pe mări, suntem frunzișul cel veșted, bătut de vânturi, rătăciți pe cărări. toamna-și scutură mohorâtul veșmânt, amurgul se ghemuie-n vis, suntem suflare, dar și pământ... ploaia îmi cade sub geamul deschis. reazimă-ți fruntea pe umăr, străino, e fără întoarcere clipa de azi, se-aude prin ploaie foșnetul, vino, s-ascultăm toamna cum cântă prin brazi. joi, 16 august 2012 Referință Bibliografică: sunt
SUNT FRUNZA TOAMNEI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355101_a_356430]
-
Ca-n loc de tihna să trăiască Infernul cel mai crunt... Gândiți că dacă azi ucideți În noi orice speranță, Credința, adevăr, dreptate, Ne-ați luat ultima șansă ? Să nu uitați că totdeauna Ce-n viața nu plătește, Până la ultima suflare Păgânul se căiește... E legea firii ce e scrisă În sufletul creștin Mereu el este pedepsit Cu nedreptăți și chin. Dar știți că este-o lume sacra În viață de-apoi, Când EL v-a fi judecătorul Iar osândiții...voi
LACRIMA DREPTATII de ELENA COTIGA în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355120_a_356449]
-
Ca-n loc de tihna să trăiască Infernul cel mai crunt... Gândiți că dacă azi ucideți În noi orice speranță, Credință, adevăr, dreptate, Ne-ați luat ultima șansă ? Să nu uitați că totdeauna Ce-n viața nu plătește, Până la ultima suflare Păgânul se căiește... E legea firii ce e scrisă ... Citește mai mult Din lacrimi ce în taină curgPe-obraji nevinovați,Fă Doamne perle, nestemate,Cât munții să le-nnalti,Apoi cu ele să plateascaPe cei ce i-au facutCa-n loc de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/355128_a_356457]
-
înrăită a Satanei. Lumina focului însă era cea care îi proteja de un eventual rău al spiritelor. Pe înserat, deci nu la miezul nopții, când se puteau dezlănțui spiritele, tot copiii erau cei care aprindeau și focul, în prezența întregii suflări a satului, un ritual al unei lumii a jertfei. Dacă tinerii reușeau să sară peste foc, însemna că următorul an le era ursită legarea prin cununie însă săritura copiilor însemna că vor fi sănătoși. Focul era un semn al purificării
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
fost țipătul interior de durere și deznădejde. Conștientizam plecarea din viața aceasta a unei stele ce se depărta tristă, dar poate, în același timp fericită ... Mi-am dat seama că m-ai părăsit cu adevărat, când ți-am auzit ultima suflare pe care am simțit-o ca pe un cutremur ... Și nu știam ce trebuie să fac, durerea pusese stăpânire pe întreaga mea ființă, dar oamenii cu care ai lucrat și cei cărora o parte din viața ta le-ai dat
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
de clipe Petale de clipe a spulberat vântul astă noapte, ar fi-nflorit dacă ar fi fost de gânduri mângâiate dar rupte și-mprastiate de furia dezlănțuită au lăsat zarea tristă și-n depărtare risipită Printre frunze ofilite de-a toamnei suflare petale de clipe rupte așezate-n cărare, acoperă urmele pașilor risipiți de timp și uiati de vreme într-un alt trecut anotimp. Clipele dispar stingându-se una câte una împratiate de vântul care bate-ntruna, petalele lor poartă -n culori
PETALE DE CLIPE de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355588_a_356917]
-
martor, unele “crevase” adânci ale căror hăuri n-au văzut niciodată lumina zilei, dar nici n-ai vrea să le privești, care nu sunt îndeajuns de cercetate de geologi, paleontologi și alți “scormonitori” ai tainelor din măruntaiele pământului, cu toată suflarea ce-ar trebui s-o conțină, în formele sale cele mai primitive, nedecelabile Indiferent că are drept temei evoluția orogenetică, “ajutorul” seismic, precipitațiile, vântul, alunecările sau surpările rezultate, panorama grandioasă a unei stratificări geologice pe verticală este evidentă, erele geologice
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
Acasa > Strofe > Creatie > EREZIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului albă vară plină de dogoare, frumusețea orelor mă doare, sună-mi steaua cearcănul pe vânt, eu sunt și suflare, dar sunt și pământ și așa m-am rătăcit de lume, vorba mea pe cerul spart rămâne, rar de tot în mine poposesc și mă-ntorc la tot ce-i omenesc. gândul iar mă duce prin ruine, mă inundă timpul
EREZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346087_a_347416]
-
TU MAMĂ ÎMI LIPSEȘTI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 904 din 22 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Nostalgia timpului rătăcitor din ce-a fost ce a rămas săracă amintire din ce aveam am azi atâta dor din enigmatică suflare o viață s-a născut tu mamă îmi lipsești din a ta alintare se stinge o lumânare eternitatea ta o caut cât trăiesc tablouri din trecut fără ramă lipsite de vieți scăldate în lacrima dorului de tine mamă morminte părinți
TU MAMĂ ÎMI LIPSEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346154_a_347483]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DIANA OLARU - CĂUTÂND ȚARA FERICIRII DEPLINE (POEME) Autor: Diana Olaru Publicat în: Ediția nr. 904 din 22 iunie 2013 Toate Articolele Autorului SPINI ÎNFIPȚI ÎN INIMĂ Câte faci tu pentru mine O Luceafar, sfântă floare Trupu-ți e suflare vie Dar simt sufletu-ți cum moare. Griji, nevoi, necazuri, rele Eu ți le-am sădit pe toate Răzvrătire și mândrie, Necredință, neascultare, Plăceri multe, Patimi grele, E robia care vine ... Și mă ia de lângă tine, Și mă duce-n
CĂUTÂND ŢARA FERICIRII DEPLINE (POEME) de DIANA OLARU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346152_a_347481]
-
Toate Articolele Autorului Suflete locuite poezie [ ] Sufletele noastre sunt purtătoare de emoții și vibrații ale luminii Uneori sufletul meu e locuit de îngeri Alteori de gânduri... și mintea mea uneori coboară,... în inima sufletului unde își purifică mișcarea..către minunata suflare a cuvântului căutând lumina zăgăzuită liber în adâncurile Dumnezeului din mine.. pe care îl salut și îl cuprind,.. de fiecare dată când îl întâlnesc,.. cu o adâncă și smerită plecăciune .... Știu de ceva vreme că aproape am reușit de câteva
SUFLETE LOCUITE de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346217_a_347546]
-
fără să se mai uite la mine, a spus: voi literații, ai să mori cu ideile agățat de lună... Am zâmbit, i-am urmărit mersul săltat cu care se depărta grăbit și mi-am simțit ochii umeziți. Aerul rece al suflării lui îmi făcuse ca ochii să-mi lăcrimeze pentru că eu simțeam însă el nu. Am revenit în liniștea tainică a lumii mele, la masa-mi de lucru, plină de înscrisuri și de cărți ale celor care au fost și a
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
de trei zile și își schimbă obiceiul de a aduna resturile de la masă, culegând de-acum doar ceea ce se arunca de la bucătărie. Răbdarea regelui fu în cele din urmă răsplătită cu vârf și îndesat. În a patra noapte, când toată suflarea din palat părea să fi încremenit în mrejele somnului, stăpânul pădurilor îl auzi pe flăcău ieșind din odaia lui și îi zări umbra aruncată de razele lunii pe zidul exterior al palatului. Furișându-se ca o umbră printre copaci, regele
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]